Calarasi - REVISTA FERMIERULUI

Anul acesta, dificil pentru agricultură, tânărul fermier Ciprian Olteanu s-a hotărât să intre în politică și să se arunce în lupta pentru Primăria comunei Unirea din județul Călărași, o comună formată din satele Oltina și Unirea, așezată în estul județului, pe malul stâng al Dunării și pe malurile brațului Borcea, cu o populație de peste 2.600 de locuitori. În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, Ciprian Olteanu, candidat din partea Partidului Național Liberal, este primarul comunei călărășene Unirea.

Fermierul și-a bazat campania pe idei și proiecte, nicidecum pe aruncatul cu noroi. Și a câștigat. „Este victoria întregii echipe și a celor care au decis să ne sprijine la aceste alegeri locale, iar în scurt timp și cei ce au sprijinit echipa adversă or să realizeze că și ei au câștigat. Cum spuneam la începutul campaniei mele, din această luptă câștigă doar cetățenii comunei Unirea, iar noi acum trebuie să demonstrăm asta. Le mulțumesc tuturor! A fost o luptă în adevăratul sens al cuvântului, un carusel emoțional din care această echipă tânără și cu prea puțină experiență a ieșit câștigătoare”, a declarat Ciprian Olteanu, care, însă, comparativ cu politica, are o experiență de peste zece ani în administrarea afacerii de familie, în care s-a implicat încă de mic copil.

Tânărul de 29 de ani s-a prezentat în fața locuitorilor comunei cu o listă de zece proiecte: accesarea fondurilor europene, care vor reprezenta principala sursă de finanțare pentru toate proiectele comunei; sprijinirea antreprenorilor locali, cu condiția angajării forței de muncă locale; asfaltarea în totalitate a străzilor din Unirea și Oltina; racordarea la sistemul național de gaze naturale atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentruu cei industriali; extinderea sistemului de canalizare; mărirea capacității de pompare a apei, pentru asigurarea presiunii tot timpul anului și îmbunătățirea calității apei; cadastrarea comunei Unirea intravilan și extravilan, toți proprietarii de teren și toate gospodăriile primind gratuit cărți funciare; refacerea bazei sportive și construirea unei săli de sport multifuncțională; crearea de condiții optime în școli (căldură, toalete interioare), dotarea acestora cu echipamente didactice de ultimă generație și deschidere de After School; organizarea crescătorilor de animale într-o asociație care va crea noi oportunități pentru aceștia.

Să-l cunoaștem pe Ciprian Olteanu

E născut pe 2 decembrie 1990, este căsătorit, are doi copii mici (fată și băiat), iar soția, Marilena, îi este alături și în afacerea agricolă.

Tânărul primar are un master în contabilitate la Academia de Studii Economice din București, unde în 2012 a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor (engleză). De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În prezent, urmează cursurile din programul de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Ferma familiei Olteanu are în exploatare 2.900 de hectare. Principala responsabilitate a tânărului fermier este maximizarea productivității terenurilor, asigurându-se că activitățile de zi cu zi sunt bine planificate și că totul este pregătit în avans pentru diferite activități agricole. „Coordonez activitățile de implementare a noilor tehnologii, precum rata de însămânțare variabilă, utilajele ghidate GPS, software-ul de gestionare a agriculturii pentru o mai bună planificare și o mai bună urmărire a consumului de intrare. Coordonez echipa din fermă, dezvolt relațiile dintre clienți și furnizori, negociez contractele și supraveghez livrările. Din 2016 sunt președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Unirea Călărași și prin această organizație am accesat două proiecte europene, în valoare totală de două milioane de euro, 100% nerambursabile. Am dezvoltat un sistem de irigare pentru 750 de hectare și am implementat noi tehnologii, cum ar fi: sistem GPS, monitorizare prin satelit, monitorizare automată a consumului de combustibil, software și monitorizare input-uri aplicate, stație meteo cu senzori subterani care monitorizează umiditatea solului”, ne-a spus fermierul Ciprian Olteanu.

Experiența propriei afaceri, cu siguranță, îl va ajuta pe tânărul primar Ciprian Olteanu să facă față cu succes viitoarelor responsabilități.

Foto: Ciprian Olteanu, arhiva personală

Publicat în Satul românesc
Miercuri, 08 Aprilie 2020 02:16

ACCPT Ialomița devine membru APPR

Marți, 7 aprilie 2020, la Slobozia, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița a semnat formal aderarea la Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), fiind cea mai mare asociație regională care devine membru cu drepturi depline a APPR. Organizația reprezintă interesele unui număr de 250 de fermieri din Ialomița, Călărași, Constanța, Brăila, persoane fizice și juridice care administrează peste 105.000 de hectare.

„Fundamentul acestei cereri îl reprezintă faptul că o parte importantă dintre membrii ACCPT Ialomița sunt deja afiliați la APPR și reprezintă chiar un număr important dintre fondatorii APPR. Considerăm că este momentul ca eforturile noastre comune să ducă la realizări importante în interesul fermierilor”, se arată în cererea de adeziune.

Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, a spus: „Sperăm ca împreună să ducem la bun sfârșit hotărârile Adunării Generale și, poate, în viitor, să milităm pentru unificarea tuturor organizațiilor din sectorul vegetal”.

Tânărul fermier Dragoș Costin Telehuz, președintele ACCPT Ialomița, are convingerea că APPR este organizația profesională care reprezintă real fermierii în relația cu autoritățile, cât și cu fermierii din toată țara. „APPR este o sursă de încredere pentru membrii noștri și un furnizor serios și consistent de lucruri de care noi avem nevoie. APPR face testări, APPR folosește, în relația cu autoritățile, dialogul și este o organizație ale cărei puncte de vedere sunt luate în considerare de fiecare dată”, a subliniat Dragoș Costin Telehuz.

Directorul executiv al Asociației Producătorilor de Porumb, Alina Crețu, încurajează toți agricultorii care încă nu sunt membri ai unei organizații profesionale să facă acest pas, să se orienteze către o organizație despre care simt că îi reprezintă. „Suntem la un moment la care eforturile noastre coagulate vor avea rezultate concrete pentru sectorul agricol din România”, a comentat Alina Crețu.

Publicat în Știri

În această perioadă, fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii noului coronavirus, având în vedere că a început campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie continuă îngrijirea animalelor. Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă transmite că fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru o perioadă, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

Dacă, în sănătate, sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură, fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. „Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol, să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. „Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

La Agroserv Măriuța, izolarea angajaților în fermă

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță, exploatația fiind în județele Călărași și Ialomița. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară, iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de ferma vegetală și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în fermă, masă, spații de odihnă și igienizare. „Suntem ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și, din acest motiv, au intrat cu toții în izolare. Avem foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole și am luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție și prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri”, ne-a spus Nicușor Șerban.

Măsuri de siguranță și în ferma Banat Agri Group

În vestul țării, Georg Bardeau, administratorul fermei Banat Agri Group, pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă, însă nu intră în fermă. De la începutul acestei săptămâni, din 16 martie 2020, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă și care sunt implicați în lucrările agricole. „Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate. Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți, știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă”, a arătat Georg Bardeau. El a adăugat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

Containere pentru angajați, într-o fermă din județul Călărași

Ciprian Olteanu, administrator al fermelor Algap și Casa Agro, din județul Călărași, a adoptat și el soluția de izolare în fermă a operatorilor implicați în lucrările agricole din această perioadă. „Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, am comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie să fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică”, a specificat Ciprian Olteanu.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie. Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante, în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

Publicat în Știri

Aurel Petruș lucrează 1.300 de hectare certificate ecologic, în județul Călărași, la Ștefan cel Mare. Este și producătorul „Gălbenușului de Bărăgan”, brand de ouă ecologice. Împreună cu fiul său Mihai se ocupă de câmpurile pe care are o structură de 13 culturi și crește 9.000 de găini ouătoare, în sistem ecologic. L-am vizitat pe la începutul verii (2019, n.r.) și l-am găsit, cum ne și așteptam, în câmp.

„Găsești cumpărătorul, ai încheiat contractul, știi deja despre ce este vorba și după aceea te apuci să produci. Nu produci și după aceea cauți cumpărătorul, că s-ar putea să rămâi cu marfa nevândută. Asta trebuie făcut, să căutăm să vindem și după aceea să producem.”

Reporter: Domnule ing. Aurel Petruș, iată, vă găsim pe tractor, la pregătit terenul.

Aurel Petruș: Subliniez mereu că în agricultura ecologică poți să dai și greș, sunt anumite culturi pe care dacă le-ai scăpat din mână, ele se compromit total. Aici unde m-ați găsit a fost o încercare de a cultiva ceapă prin semănat direct, a răsărit, avea densitate corespunzătoare, dar n-am mai reușit să facem față la buruieni, s-a îmburuienat și s-a compromis total. Acum pregătim terenul și vom semăna floarea-soarelui high oleică. Asta este, agricultura ecologică are și aceste pierderi, eu pot să le spun planificate, vrei sau nu vrei, la peste o mie de hectare n-ai cum să le reușești pe toate încât totul să meargă perfect. Ăsta este și motivul pentru care UE acordă o subvenție suplimentară pentru agricultura ecologică, pentru că, se știe, este mai multă muncă, este mai mult risc, sunt mai mulți factori care îi fac pe fermieri uneori să piardă, dar în același timp câștigând prin valoarea produsului care iese în urma procesului ecologic. Adică un produs curat, un produs de calitate, un produs fără pesticide, un produs cu o valoare adăugată mai mare, un produs care se vinde mai scump față de produsul convențional.

Reporter: Anul acesta a fost unul deosebit, vremea n-a fost cea care să vină în sprijinul dvs., au fost și ploi, acum în ultima parte, dar a fost și secetă severă.

Aurel Petruș: Am pornit cu stângul în anul agricol 2018-2019, dar după aceea vremea s-a reglat foarte bine și trebuie să recunoaștem că în zona noastră am beneficiat de ploi mici cantitativ, chiar și medii, dar, ceea ce este important, ploile au fost curate și n-au fost probleme cum au fost la alți colegi, cu grindină, cu furtuni, cu vijelii, cu tot felul de fenomene meteo nefavorabile care au cauzat pagube. Cred că, totuși, se anunță un an destul de bun pentru fermierii din zona noastră. Au fost și fermieri care au avut mici probleme în câmp, dar eu zic că au reușit să treacă peste ele. Aici unde suntem acum, este un teren foarte bine pregătit, un teren în care putem să semănăm foarte bine și cultură dublă, pentru că avem condiții de irigare, noi beneficiind de canalul de irigație CA1 care vine de la Borcea și merge până aproape de Slobozia, unde avem apă aproape tot anul, apă gratuită, și sigur aici vom beneficia de acest lucru și vom uda culturile. Chiar alături de noi se vede o suprafață de 30 ha de orz, imediat după orz vom semăna din nou floarea-soarelui high oleică, care are o căutare destul de mare la export.

Buruienile sunt combătute prin rotația culturilor

Reporter: Sunt deja 20 de ani de când practicați agricultura ecologică și, pentru că ați amintit de cultura de orz, cum e cu tehnologia pe care o aplicați acestei culturi?

Aurel Petruș: Pe această suprafață, în toamnă s-au aplicat trei udări atât de răsărire, cât și în perioada de vegetație. Am semănat foarte târziu, după porumb, imediat am aplicat udări, cultura a răsărit, a reușit să intre în iarnă bine înfrățită, cu o densitate corespunzătoare, producția fiind pe măsura așteptărilor. Tehnologia pe care o aplic nu este un secret, eu mă bucur ca și alți fermieri să facă pasul către agricultura ecologică, însă deocamdată politica agricolă din România pentru agricultura ecologică, din punctul meu de vedere, nu este favorabilă și ăsta este și motivul pentru care țara noastră este pe ultimul loc ca procent, ca suprafață cultivată cu culturi ecologice. Aș sublinia faptul că și agricultura ecologică la ora actuală beneficiază de foarte multe produse fitosanitare ecologice recunoscute și aprobate pentru a fi folosite, că uneori chiar avem probleme cu alți colegi când ne văd și pe noi că tratăm culturile, aplicăm substanțe permise, ei n-au de unde să știe, dar dacă ne văd cu MET-ul pe câmp spun „a, uite, el spune că nu tratează culturile, dar o face!”. La ora actuală este un singur produs fitosanitar care nu există pe piață pentru eco, erbicidul pentru combaterea buruienilor, dar avem foarte multe produse pentru combaterea bolilor, pentru combaterea dăunătorilor, insecticide ecologice, fungicide ecologice și chiar biostimulatori ecologici, și aici pot să spun că stăm chiar foarte, foarte bine. La această cultură de orz, în primăvară s-au aplicat două tratamente cu produse cu biostimulatori ecologici și efectele s-au văzut. Pot să spun că pe un fond de îngrășăminte naturale aplicate putem să sperăm la o cultură aproape la fel cu a colegilor din convențional.

Reporter: Adică?

Aurel Petruș: Eu aș spune că dacă reușim peste 6 tone la hectar este o producție mulțumitoare, având în vedere că prețul este un pic mai mare, undeva la 15-30% prețul este mai mare față de orzul convențional. Important este că avem desfacere imediată. Pe mine, de pildă, recoltarea mă prinde cu contractul de vânzare încheiat, marfa pleacă imediat din câmp către partenerul nostru care vine și o preia în cel mai scurt timp.

Reporter: Cum rezolvați problema buruienilor, având în vedere că nu există, deocamdată, un erbicid ecologic?

Aurel Petruș: Prin rotația culturilor. Subliniez, culturile de orz, grâu, mazăre de toamnă sunt culturi care se fac, zic eu, ușor, cu o tehnologie foarte simplă, care combate foarte bine buruienile și nu sunt probleme. Deja am început să avem mici secrete, pot să spun, și pentru culturile de floarea-soarelui și porumb, și, în cel mai scurt timp, zic eu că într-un an-doi, o să stăpânim și tehnologia la porumb și floarea-soarelui, și la soia, încât și acolo combaterea buruienilor să se facă atât prin rotație, cât și prin lucrările mecanice specifice, cu unelte specifice, pe care le-am achiziționat în ultimul timp, despre care sunt convins că vor rezolva problema buruienilor și la aceste culturi.

„Problema mare este că un fermier ecologic este aproape ultimul pe listă la subvenții. Trebuie să înțeleagă toți că subvențiile, în 99% din cazuri, se duc exact acolo unde trebuie, în tehnologizarea, în dezvoltarea fermei, în modernizare.”

Subvențiile ajung în modernizare, în dezvoltarea fermei

Reporter: Din păcate, nu întotdeauna autoritățile sunt aproape de fermieri. În cazul dvs., produceți hrană bio, hrană ecologică și, pentru asta, primiți o subvenție mai mare, pentru că e alta tehnologia, sunt alte lucrări, alte cheltuieli. Numai că dvs. ați ajuns la un moment dat într-o situație nefirească, să-i spun așa, cu Agenția de Plăți de aici, de la Călărași, care, nu-mi dau seama de ce, nici până acum nu a rezolvat problema pe care chipurile au descoperit-o dumnealor. În continuare vă judecați cu autoritățile?

Aurel Petruș: Da, este o problemă neplăcută, din 2015 sunt probleme în primirea subvenției, procesele sunt încă pe rol, un fermier normal nu ar fi putut să suporte acest șoc. Faptul că noi aici ne aflăm într-o biocooperativă, unde am organizat treaba, zic eu, diferit față de cazul în care am fi fost pe o singură fermă, celelalte nu au probleme, iar această problemă sigur se va rezolva în instanță. Deja sunt două procese câștigate, dar nu definitiv, vom vedea. Important este că am reușit să mergem mai departe prin producțiile obținute, prin valorificarea superioară a lor. Spun mereu, problema mare este că un fermier ecologic este aproape ultimul pe listă la subvenții. Acum, când stăm de vorbă, nu am primit încă subvenția nici pe ecologic, nici pe suprafață, dintr-o „mică” eroare în sistemul informatic privind o suprafață, mi-e și rușine să spun, de 0,75 ha, și nu am primit toată subvenția până la această oră. Deci, până în prezent, subvenția pe 2018 pentru una din fermele din cadrul biocooperativei nu s-a dat, nu s-a primit niciun ban. Trebuie să înțeleagă toată lumea că aceste subvenții vin să ajute fermierul în achiziționarea de utilaje performante, de material semincer deosebit, toate aceste subvenții fiți convinși că ele se duc, în 99% din cazuri, exact acolo unde trebuie, în tehnologizarea fermei, în dezvoltarea, modernizarea fermei.

Eu, din surse proprii și cu sprijinul acestor subvenții care vor veni, chiar dacă vor ajunge mai târziu, deja am achiziționat încă o instalație de irigat, care se montează acum și care va reuși să irige încă 25 ha.

În opinia mea referitor la agricultura ecologică, marea problemă care trebuie rezolvată este această diferențiere care se face între subvenția normală și subvenția pe ecologic. Nu poți să „pedepsești” un fermier ecologic și să-i dai banii ultimul, să îl treci pe listă când se dau ultimele subvenții. Consider că și el are aceleași probleme precum celălalt fermier. Măcar subvenția pe suprafață să o ia la timp, odată cu toți fermierii, iar subvenția la ecologic să fie un fel de ajutor suplimentar, așa cum se acordă subvenția la soia, o subvenție cuplată cu producția. Cred că ăsta este motivul care nu-i determină pe fermieri să facă pasul către agricultura ecologică. Ar fi unul dintre motive. Pentru că, trebuie să recunoaștem, sunt și celelalte motive, de mentalitate, de confort, poate fermierii nu vor să se înhame la o treabă foarte, foarte grea, care să le creeze probleme și să facă o producție doar un pic mai rentabilă, omul se mulțumește cu cât poate să obțină în convențional și cu efort mai mic.

„Recomand tuturor care ar vrea să se apuce de agricultura eco în primul rând să fie mai mulți în aceeași zonă, să reușească să ducă tot lanțul până la capăt, pentru că altfel nu poți să reușești.”

Înainte de a te apuca să produci, trebuie să găsești cumpărătorul

Reporter: Aveți 20 de ani de experiență în agricultura ecologică, ce ne spuneți în legătură cu valorificarea? Știu că, încă de la începutul afacerii, exportați materie primă în Germania...

Aurel Petruș: Da, așa este. Valorific producția la export pentru că procesarea la nivelul României la ora actuală, atât pe produsul convențional, cât și pe produsul ecologic, lasă de dorit. Încă nu avem unități de procesare bine dezvoltate, încă nu avem o zootehnie bine dezvoltată care să absoarbă toată cantitatea de grâu, porumb, orz și celelalte ingrediente care intră în componența furajelor, ca ele să rămână în țară, să fie procesate în țară și după aceea să fie vândute sub formă de carne sau alte produse procesate. Pe această temă, ca o necesitate, pentru a fertiliza câmpul ecologic, noi putem să spunem că am închis deja circuitul pe un anumit segment, producem ouă ecologice de aproape zece ani, ouă care sunt destinate sută la sută pieței românești. Deci, o parte din produsul obținut de noi în câmp se întoarce procesat direct pe raftul magazinului, direct din fermă, fără niciun intermediar. Este un lucru bun, ne ajută foarte mult să asigurăm un cash-flow aproape săptămânal, noi nu am dus lipsă de bani, dăm salariile la timp, lucrurile, pot să spun că de câțiva ani, aproape că s-au normalizat.

Având această experiență de 20 de ani în producție și valorificarea producției, le spun că înainte de a te apuca să produci, trebuie să găsești cumpărătorul. Găsești cumpărătorul, ai încheiat contractul, știi deja despre ce este vorba și, după aceea, te apuci să produci. Nu produci și după aceea cauți cumpărătorul, că s-ar putea să rămâi cu marfa nevândută. Asta trebuie făcut, să căutăm să vindem și după aceea să producem.

Reporter: Ați accesat fonduri europene?

Aurel Petruș: Am avut un singur proiect cu finanțare europeană aprobat și reușit, în 2010, un proiect simplu, de achiziție de utilaje, pe care l-am dus la bun sfârșit, deși și acolo au fost ceva probleme pe care nu mai vreau să mi le amintesc, important este că s-a aprobat, am depășit momentul, așteptăm să apară și să funcționeze anunțatul Program Național de Dezvoltare a Zootehniei prin care, cu susținerea care se promite prin acest program, să ne dezvoltăm în continuare cu încă un adăpost pentru aproape 9.000 de păsări crescute în sistem ecologic.

„Pe mine, recoltarea mă prinde cu contractul de vânzare încheiat, marfa pleacă imediat din câmp către partenerul nostru, care vine și o preia în cel mai scurt timp.”

Pe bio, cooperativele zonale asigură reușita

Reporter: Astăzi, e greu să faci agricultură ecologică? E greu să te apuci în prezent, comparativ cu acum 20 de ani, când ați început dvs.?

Aurel Petruș: Acum pot să spun că nu mai este chiar atât de greu. Iată, în jurul nostru au apărut foarte mulți factori care influențează pozitiv dezvoltarea acestui sector. Au apărut distribuitori de mașini agricole specializate pentru agricultura ecologică. Au apărut furnizori de input-uri ecologice, care oferă și consultanță, instruire, îți spun ce trebuie să faci, cum să faci, în funcție de cultură, de fermă. Este numai problema fermierului, el este cel care hotărăște să facă pasul către acest tip de agricultură. Dar, înainte de a face pasul, recomand tuturor care ar vrea să se apuce de agricultura eco, în primul rând, să fie mai mulți în aceeași zonă, să reușească să ducă tot lanțul până la capăt, pentru că altfel nu poți să răzbești, să-ți faci unitatea de păstrare, de condiționare, silozul propriu în care să depozitezi marfa. Toți partenerii care ar fi într-o astfel de asociere, cooperativă, să fie oameni serioși, unul să nu greșească că, dacă greșește unul, toată marfa, și a celorlalți, se strică. Toată marfa este contaminată, luându-se probe din tot, creându-se un singur lot, și atunci nu mai știi cine a greșit, dar tot lotul este refuzat. Sunt lucruri delicate. Eu nu vreau să sperii pe nimeni, dar asta este, dacă fac pasul, ei trebuie să știe la ce să se aștepte.

Reporter: Știu că era, la un moment dat, o problemă legată de certificare, au apărut foarte multe firme care au început să ceară mai mulți bani pentru certificarea la hectar, asta întâmplându-se anual. Cum este situația în prezent?

Aurel Petruș: Toate firmele care vor să certifice producția ecologică trebuie înregistrate și aprobate de Ministerul Agriculturii. Există o listă foarte clară la minister, unde firmele câștigă acest drept de a face certificarea producției, se dă o autorizare de a face această certificare. Au fost ceva probleme, mai sunt ceva probleme și azi. Odată cu apariția subvenției în sistemul ecologic, într‑adevăr prețurile cu certificarea s-au ridicat, dar ele s-au ridicat la nivelul costurilor de certificare existente pe piața europeană. Deci n-au crescut fără o logică, au o logică, că sunt aceleași costuri ca și la ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Eu știu că firma cu care lucrăm este o firmă acreditată, este o firmă recunoscută de partenerul ecologic care cumpără produsul respectiv de la mine. Dar pe lângă aceste certificări, de doi-trei ani inițiativa ministerului, pe care am lăudat-o, și o spun de fiecare dată, este o inițiativă unică în UE, mă refer la eliberarea certificatelor de tranzacție. Mi se pare o acțiune foarte bună, o acțiune în care există responsabilitatea prelevării probelor. Adică, responsabilul să fie la fața locului, și în acest caz responsabilul de la Direcția Agricolă, împreună cu organismul de certificare și cu producătorul, care prelevează proba, proba pleacă la laborator și, după ce rezultatele vin de acolo, se eliberează certificatul de tranzacție, care la ora actuală este cerut numai pentru valorificarea către UE. Consider că ar fi bine chiar și către firmele din România acest certificat de tranzacție să însoțească toate loturile de produs ecologic. Prin acest certificat de tranzacție, se urmărește foarte clar trasabilitatea, care este clară, este limpede, se vede clar cine a produs, unde a ajuns produsul, a doua oară, a treia oară, până la beneficiarul final. Și atunci, pe această verigă, sunt convins că ar dispărea, dacă apar, ar dispărea acei intermediari care încearcă să încalce regulamentul.

Reporter: Probele de materie primă, de produs agricol obținut de dvs., sunt luate și certificate de aceeași firmă care certifică solul sau de firme pe care le agreează cel cu care lucrați în momentul comercializării, cel care vă cumpără marfa?

Aurel Petruș: Sunt două aspecte diferite. Pe de o parte, avem prelevarea probelor pentru certificatul de tranzacție care se face la nivel local de organismul de certificare, însoțit de responsabilul de la direcția agricolă, respectiv de la producător, probe care merg la un laborator. Din păcate, în România nu există un laborator acreditat care să facă aceste analize și, la ora actuală, probele se trimit în Bulgaria pentru eliberarea certificatului de tranzacție. Aici apare a doua problemă: ridicarea probelor de către cumpărător. De pildă, vine cumpărătorul, adus de un organism de el acreditat, de exemplu SGS-ul este delegat și recunoscut de firma care cumpără, de beneficiarul mărfii, care vine și prelevează probe din lan, din lanurile pe care tu le-ai pus la dispoziție către beneficiar, prelevează probe, le trimite pe cheltuiala lui, de data aceasta, la laborator, în cazul în care ele ies negative, lucrurile merg mai departe către produsul final. Când produsul final este lotizat și pus într-o celulă de siloz, cumpărătorul își rezervă dreptul de a ridica încă o dată o probă, și din siloz. Am uitat să spun că, la rândul lui, organismul de certificare, odată cu eliberarea raportului de inspecție, singur vine să facă inspecția pe teren, prelevează probe din plante, din aproape toate parcelele, bineînțeles aleatoriu, pe care le trimite la un laborator, și de data aceasta tot în Bulgaria, unde, dacă probele ies – Doamne Ferește! – pozitive, tu ai o contraprobă la tine în birou, iar de data aceasta se trimite la alt laborator, noi am trimis în Austria, deci se trimite la un alt laborator și dacă de acolo vin negative, lucrurile deja sunt clare, sunt bine, și tot procesul poate să meargă mai departe.

Reporter: Înțeleg că ați trecut printr-o poveste de genul acesta.

Aurel Petruș: A fost un accident, a fost un accident cu un vecin fermier, a bătut vântul, a ajuns substanța cu care trata în 10-15 metri din lanul meu, el trata la mazăre, noi aveam niște grâu, bine că s-a depistat la timp, organismul de certificare a observat acest lucru, s-a separat marfa, i-am dat altă destinație, lucrurile se pot rezolva. Pentru lucrurile accidentale, nu se ia gâtul. Asta să fie clar. Se găsesc soluții, se declasează o anumită suprafață, o anumită cantitate de marfă, nu înseamnă că totul este pierdut. Există și accidente, asta e. În jurul nostru sunt agricultori care aplică pesticide, îngrășăminte în condiții uneori chiar nefavorabile, asta este, și lotul poate să fie contaminat. Eu, întotdeauna când știu că sunt în apropierea celorlalți colegi, marginile, aproape 15-20 m, le recoltez, depozitez separat producția, îi dau o altă destinație și stau liniștit.

Reporter: Nu pot să nu vă întreb, ați mai trece vreodată la agricultura convențională?

Aurel Petruș: Nu cred că am mai putea face față agriculturii convenționale. Dar niciodată să nu spui niciodată. Oricum, cererea de produse bio este în continuă creștere în toată Uniunea Europeană şi mă bucur că și în România consumul de produse ecologice este într-o continuă creștere, asta, ce văd eu pe produsul ou, dar se vede și pe celelalte produse. Au apărut foarte multe produse cu statut bio: de la banane, morcovi bio, legume bio, produse procesate, biscuiți și tot felul. Piața este deschisă. Important este ca și alți factori să deschidă ochii și să se îndrepte către acest tip de agricultură care, iată, are o piață an de an în continuă creștere. Pe cultură mare, văd că rămânem singuri, nu mai apar și alți colegi de cultură mare, dar semnalele sunt foarte bune, că încep fermierii mici, fermierii cu suprafețe mici și mai ales cei care produc legume, să conștientizeze că deja văd în asta un produs de nișă și că au început să acceseze acest tip de agricultură.

În concluzie, chiar dacă nu apar fermieri care să facă cultură mare bio, apar pe culturi mici, pe legume, pe fructe, iar ăsta e un lucru foarte important.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15 - 30 septembrie 2019

Publicat în Interviu

Autoritățile sanitare veterinare din județul Dolj au anunțat că au fost depistate alte focare de pestă porcină africană (PPA) în comuna Călărași, miercuri, 7 august 2019.

Astfel, sunt confirmate în acest moment nouă focare de PPA și au fost sacrificaţi 259 de porci.

„Miercuri, am avut acţiune în satul Sărata, din comuna Călăraşi, şi au fost ucişi 259 de porci. S-au descoperit opt-nouă focare în sat şi, astfel, am decis în Centrul Local de Combatere a Bolilor să luăm măsura uciderii tuturor animalelor. Majoritatea localităţilor afectate sunt pe Valea Dunării, în total sunt 24 – 25 de localităţi în care s-a identificat existenţa virusului”, conform anunțului făcut, joi, 8 august 2019, de purtătorul de cuvânt al DSVSA Dolj, Costică Retea.

De la începutul apariţiei pestei porcine în Dolj, în acest an, au fost sacrificaţi aproape 3 000 de porci.

Medicii spun că virusul este foarte rezistent şi se aşteaptă ca, de la o zi la alta, să apară noi focare.

Publicat în Zootehnie

DLG InterMarketing lansează Irig Show, noul concept integrat de promovare a utilajelor pentru irigații în rândul vizitatorilor AgriPlanta - RomAgroTec 2019, cea mai mare și mai dinamică expoziție în câmp din România, ajunsă la a noua ediție. Pentru prima dată, la AgriPlanta - RomAgroTec (16 -19 mai 2019), vizitatorii expoziției vor avea ocazia să participe la demonstrații zilnice cu utilaje pentru irigat, să se informeze asupra soluțiilor inovative pentru managementul apei, să afle mai mult despre sistemele inteligente de irigare și tehnologii performante în domeniul irigațiilor.

În a doua zi a târgului, vineri 17 mai, vizitatorii sunt invitați să participe la Forumul pentru Irigații. Pe tot parcursul zilei, în intervalul 10:30 - 17:00, sunt pregătite o serie de evenimente care abordează tematica irigațiilor în România și la nivel internațional. „După principiul: ce nu vezi concret reprezintă un impediment, am inițiat acest proiect pentru conștientizarea uriașului rol al apei pentru irigat în agricultură, care, împreună cu solul, reprezintă cele mai importante resurse în creșterea plantelor. Fără o analiză de oportunitate, fără administrarea apei sub un control atunci când avem cea mai mare nevoie, fără informare și cunoaștere, fără sisteme accesibile, fără tehnologii și soluții pentru irigat, nu vom putea să îndeplinim cel mai important obiectiv al oricărui fermier, și anume creșterea performanței pe suprafață și astfel a unui profit durabil”, afirmă lector univ. dr. Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole.

Activitățile din programul Forumului pentru Irigații sunt realizate cu sprijinul Ministerului Agriculturii, având ca parteneri: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Direcția Județeană pentru Agricultură Călărași, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, APPR- Asociația Producătorilor de Porumb din România.

Dintre evenimentele din programul AgriPlanta-RomAgroTec 2019, amintim: demonstrații zilnice cu mașini agricole; parada utilajelor agricole; demonstrații individuale, la stand, cu mașini agricole; demonstrații zilnice pentru logistica fermei și construcții; demonstrații zilnice cu utilaje pentru irigat; consiliere în carieră; ziua liceelor agricole (18 mai); atelierele AgriKids, în care vor avea loc activități educaționale, în scopul familiarizării copiilor cu agricultura (17-19 mai).

Modalități de acces la expoziție

AgriPlanta - RomAgroTec 2019 pune la dispoziția vizitatorilor trei posibilități de acces în cadrul spațiului expozițional:

  1. Te înscrii online și intri gratuit

Pentru ca accesul vizitatorilor în cadrul expoziției să decurgă mult mai rapid, evitându-se astfel așteptarea la intrarea în expoziție, a fost lansată procedura de înscriere online. Vizitatorii care doresc să primească tichetul de acces gratuit, sunt invitați să se înscrie pe site-ul evenimentului: www.agriplanta.ro. Cei care completează formularul vor primi automat tichetul de acces gratuit pe adresa de e-mail comunicată. La intrarea în expoziție, tichetul de acces (în format tipărit sau afișat pe telefon sau tabletă) va fi scanat, iar vizitatorii vor intra la expoziție prin zona special semnalizată pentru înregistrare online.

  1. Vino cu invitația la expoziție, te înregistrezi și intri gratuit

Vizitatorii care au primit invitații de vizitare din partea organizatorului, a partenerilor sau din partea firmelor expozante sunt rugați să prezinte invitația la intrarea în expoziție, completată integral. Invitația de vizitare este valabilă pentru o singură persoană, pentru o intrare la expoziție și oferă acces gratuit după completarea integrală a formularului inclus pe invitație.

  1. Cumperi bilet de intrare

Vizitatorii care nu s-au înscris online sau nu au invitații de vizitare achiziționează bilet de intrare de la casa de bilete din expoziție. Costul biletului de intrare este de 30 de lei/ zi/ persoană. Elevii și studenții au acces gratuit pe întreaga durată a expoziției, cu condiția să prezinte carnetul de elev/ student.

AgriPlanta-RomAgroTec 2019, organizată de DLG InterMarketing, cu sprijinul APIMAR, LAPAR și PRO AGRO, beneficiază la această ediție de următoarele parteneriate: Partener Oficial – EuroChem, Partener – BNP Paribas Leasing Solution, Parteneri Tehnici : Asociația Producătorilor de Porumb din România- APPR, Case IH Agriculture prin Titan Machinery, Direcția pentru Agricultură a Județului Călărași, Güttler, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în colaborare cu: Consiliul Județean Călărași și Primăria Fundulea.

Publicat în Eveniment

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Publicat în Cultura mare

Compania KWS Semințe a prezentat joi, 23 august 2018, în comuna Vâlcelele din județul Călărași, performanțele hibrizilor de porumb de ultimă generație.

Concret, specialiștii firmei au descris fermierilor patru noi hibrizi: Belavista din gama Clima Control 3 și alți trei hibrizi de înaltă performanță, respectiv Karpatis, Smaragd și Kashmir.

Hibrizii sunt testați în toate cele trei faze de dezvoltare, în faza vegetativă, până la ploi, apoi în fază de înflorire, respectiv până la faza de formare și umplere a bobului.

Fermierii au avut astfel ocazia să se convingă de performanța geneticii KWS.

Publicat în Cultura mare

AgroConcept, partener Field Academy 2018, prezintă în avanpremieră noua serie de inovații New Holland: Gama CR Revelation Tier 5 cu sistem IntelliSense™, care aduce automatizarea la un nivel superior; Noua combină CR7.80 - face disponibilă tehnologia Twin Rotor în fermele de mici dimensiuni; Dispozitivul EVO NIR - analiza în timp real a nutrienților.

CNHi organizează în fiecare an, în locații diferite, în ferme și în condiții reale de recoltare, Field Academy, un eveniment în cadrul căruia este instruit personalul de vânzări și post-vânzare. „Ediția din 2018 este prima organizată în Europa de Est și este o mare onoare pentru AgroConcept să facă parte dintr-un proiect de o asemenea anvergură. Este o confirmare a celor trei ani de activitate, a efortului depus de întreaga echipă pentru a reprezenta cu succes în România cele mai productive combine de pe piață, o marcă istorică, de record mondial”, a precizat Iulia Tudor, manager comunicare AgroConcept, companie care reprezintă în țara noastră marca New Holland.

Trainingul internațional de combine New Holland este găzduit de ferma Lux Com (Ileana, județul Călărași) a lui Gheorghe Țuțuianu. Timp de 30 de zile, la Field Academy participă peste 400 de persoane și 35 de utilaje. „Pentru AgroConcept, cu o echipă de 230 de persoane și în continuă creștere, programele de training sunt prioritare. Field Academy 2018 este astfel o nouă o oportunitate de pregătire, dar și un prilej de a prezenta în avanpremieră inovațiile New Holland atât celor din interiorul companiei, cât și clienților invitați pentru o zi dedicată în luna iulie”, a mai spus Iulia Tudor.

Mai multe detalii vor fi publicate în Revista Fermierului, edițiile din iulie și august 2018.

Publicat în Tehnica agricola

„Ziua Fermierului Călărășean”, organizată în tandem cu „Ziua Comunei Vîlcelele”, a XI-a ediție, se desfășoară pe 9 septembrie 2017. Organizatori sunt Primăria Vîlcelele, în parteneriat cu Consorțiul de Extensie și Dezvoltare Rurală din comuna călărășeană. „Una dintre cele mai mari manifestări rurale din județul Călărași, „Ziua Fermierului”, se bucură de o notorietate generoasă în rândul agricultorilor, care vin la Vîlcelele nu doar de la noi din județ, ci și din alte părți ale țării”, a declarat Ionel Tatu, primarul comunei călărășene. Din parcul central din Vîlcelele, nu vor lipsi nici în acest an distracția și voia bună, promite primarul, care ne-a mai spus că și la această ediție are multe surprize pentru vîlceleni.

„Ziua Fermierului” este un bun prilej pentru dezbateri pe teme de agricultură, la care, și la această a XI-a ediție, vor participa reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, alături de fermieri.

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista