Afişez elemetele după tag: Camere agricole - REVISTA FERMIERULUI

Pe lângă formarea Camerelor agricole județene care să înlocuiască instituția Direcțiilor Agricole Județene, respectiv schimbarea șefilor de agenții, o altă „decizie fundamentală” a ministrului propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, este și redimensionarea aparatului central al MADR.

În plus, Oros vrea să auditeze nou înființata Casă de Comerţ Unirea.

„Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum, sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Cameră agricolă care să preia încet-încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (...) La nivel central, sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii. Vom face audit peste tot, inclusiv la Casa de Comerţ Unirea, şi doar în urma unui audit vom putea lua nişte decizii fundamentate, pentru că, altfel, declaraţii aşa războinice, nu”, a precizat parlamentarul PNL, la finalul dezbaterilor din Comisiile de specialitate.

Pe subiectul păstrării sau al înlăturării actualilor şefi ai agenţiilor de plăţi şi de îmbunătăţiri funciare (APIA, AFIR şi ANIF), Oros a mărturisit că nu se poate exprima deocamdată, în condițiile în care nu știe ce perfomanţe au aceștia.

„La APIA pare a fi o activitate performantă, pentru că plăţile au fost făcute la timp (...), activitatea la APIA este relativ mulţumitoare, cel puţin aşa îmi spun fermierii cu care am luat eu contact. La AFIR merg mai greu lucrurile, gradul de absorbţie nu este cel aşteptat. La ANIF, am pus foarte multe întrebări la MADR şi ministrului, dar nu am primit răspuns pentru această zonă. Am primit doar de la ADS. M-a interesat dacă tot Guvernul PSD sprijină tânărul fermier, câte hectare concesionate sau arendate de ADS au fost către tinerii fermieri şi am primit un răspuns: zero hectare. Toate cele peste 200 000 de hectare sunt date altor fermieri care nu au legătură cu tânărul fermier. Mai mult, nu au reuşit să cadastreze decât o treime din suprafaţa deţinută, undeva la 111 000 de hectare”, a adăugat ministeriabilul.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii au validat nominalizarea lui Oros pentru portofoliul Agriculturii cu 17 voturi pentru, 7 împotrivă şi nicio abţinere.

Comisiile de specialitate sunt formate din 35 de parlamentari, 24 deputaţi şi 11 senatori.

Publicat în Știri interne

Președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), Cornel Stroescu, a luat în vizor activitatea Camerelor Agricole de pe lângă Consiliile Județene, entități care deși au finanțare și personal angajat, nu fac în opinia sa o activitate concretă de susținere a producătorului agricol din România, motiv pentru care solicită o statistică pe țară în intervalul 2007-2014.

Șeful Camerelor Agricole private din România spune că deși nu primește bani de la stat, se luptă constant pentru binele fermierilor, cea mai nouă reușită fiind modificarea Legii 283/2010, avizele favorabile venind deja de la două comisii specializate din Senat.

„Având Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene, mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora, ce anume au făcut ele din 2007 până în 2014 pentru fermierul român. Aceste entități sunt finanțate, au bani, au avut personal angajat, specialiști care ar fi trebuit să miște ceva pentru producătorii agricoli. Noi, pe de altă parte, cei de la Camerele Agricole private, în tot acest răstimp am fi făcut mult mai multe pentru fermieri dacă am fi avut parte de finanțare, ținând cont de faptul că prin Ordonanța 58, după care ne-am înființat noi în 2013, s-a tăiat orice resursă de bani pentru Camerele Agricole private (pentru alegeri și funcționare ulterioară)”, a declarat Stroescu. „Cred că am fost mai activi decât cei de la Camerele Agricole Județene, în sensul că nu am stat pe loc, am mers mai departe să modificăm Legea 283/2010, ale cărei baze au fost puse chiar de către actualul premier, Dacian Cioloș. Am mers mai departe, am luptat, am făcut demersuri și, deja, modificările Legii 283/2010 după care vrem să funcționăm sunt în Senat. Acum, în februarie (n.r. - 2016), actul normativ va intra și la Camera Deputaților. Avem avize favorabile până acum de la comisiile din Senat (de Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv cea Economică, industrii și servicii) și așteptăm să intre în discuție și la Camera Deputaților”.

Unul dintre amendamentele aduse Legii 283/2010 este reprezentat de obținerea a nu mai puțin de 10 milioane de lei la nivel de țară pentru organizarea alegerilor, cât și sume variind între 700.000 și 2.000.000 lei, bani necesari salarizării specialiștilor care vor activa în cadrul camerelor agricole private județene.

Sprijinul pare a venit mai mult din partea premierului Dacian Cioloș, în fapt inițiatorul actului normativ care a suferit în ultimii ani modificări structurale semnificative.

„Cea mai importantă modificare adusă Legii 283/2010 este reprezentată de finanțarea înființării Camerelor Agricole private. Noi trebuie să avem acest format de Camere Agricole în toată țara. Asta înseamnă în fiecare județ, Cameră Agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună. Pentru alegeri, noi am propus 10 milioane de lei pentru toată țara. Nu-i o sumă mare în comparație cu ce se cheltuie la alegerile locale. O altă modificare importantă este cea a acordării unui sprijin financiar pe trei-patru ani de zile pentru susținerea salariilor specialiștilor angajați. Din declarația domnului ministru Irimescu și a premierului Cioloș, cei doi sunt de acord ca să ne sprijine financiar; din aceșt bani noi trebuie să angajăm specialiști care nu numai să ofere informații fermierilor, dar și să vină în sprijinul acestora cu abordări practice. Pe fiecare ramură a agriculturii trebuie să avem astfel de specialiști”, a precizat șeful CAN. „Pentru salarii, am cerut fiecărui județ să facă un buget estimativ. (...) Ca proiecții, sumele necesare la nivel de județ (în funcție de mărime) s-ar încadra între 700.000 lei și 2.000.000 lei pe an. Aici vorbesc în funcție de județ, pentru că un specialist bun, un zootehnist, un inginer agronom care cu siguranță nu va lucra doar opt ore, va sta la birou, va fi altături de fermieri poate zi lumină, va trebui remunerat ca atare”.

Întrebat fiind cum anume poate o cameră agricolă privată să susțină interesele fermierilor români, Stroescu a dat exemplul celei din Mehedinți, de care se și ocupă personal în calitate de președinte. În prezent, Camera Agricolă privată Mehedinței face demersurile necesare de a obține finanțare în vederea irigării a nu mai puțin de 80.000 de hectare afectate de secetă, în sudul județului.

„Camera Agricolă Mehedinți a întreprins toate demersurile pentru refacerea organizațiilor de udători. Am avut chiar și o întâlnire cu prefectul județului. Am făcut teren, am mers la fiecare fermier, astfel încât să-i determinăm pe toți să înțeleagă ce înseamnă să avem irigații în zona de sud a județului, cea mai afectată de secetă. Dacă nu vom avea aceste organizații, nu vom putea lua bani și din acel miliard alocat pentru infrastructura primară de irigații. În urma acestui demers al Camerei Agricole private Mehedinți, oamenii ne-au dat acordul lor; a rămas ca noi să mergem la MADR. Mai avem o problemă cu transformarea fostelor asociații în organizații, unde știm foarte bine că prin intermediul lor au fost devalizate instalațiile de irigat”, a mărturisit Cornel Stroescu. „Acum noi întâmpinăm greutăți din cauză că ANIF a dat 2003-2004 a dat acestor asociații cu titlu gratuit infrastructura secundară. La momentul acesta nu mai există absolut nimic. Noi trebuie să încheiem proces-verbal să preluăm. Foarte mulți nu mai sunt proprietarii care erau în 2004. Întâmpinăm greutăți în a face aceste procese-verbale și a face până la urmă un inventar. (...) MADR spune că aceste asociații sunt proprietare, dar de ce mai sunt? Terenul este al nostru. Noi, fermierii, care exploatăm în prezent terenurile respective (peste 50% din suprafețe și-au schimbat proprietarii în ultimii 10-12 ani) vrem să facem irigații și nu putem. Este vorba de 80.000 ha care se pot reabilita și iriga. Eu cred că sunt demersuri care arată că ne-am zbătut și care trebuiau să fie inițiativa altora”.

Achim Irimescu nu are aceeași viziune cu Dacian Cioloș. „Toată consultanța ar trebui să treacă în cadrul Direcțiilor Agricole județene”

Nu cu mult timp în urmă, în Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură, au avut loc discuții aprinse pe tema Camerelor Agricole (nu ar fi primele). Conform precizărilor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, premierul Dacian Cioloș ține la abordarea franțuzească, de trecere în sectorul privat de utilitate publică atât a consultanței agricole, cât și a Camerelor Agricole cu finanțare din surse bugetare, timp de patru ani.

Irimescu este de părere că s-ar putea să apară problema autosusținerii financiare după cei patru ani de activitate cu bani de la bugetul statului, motiv pentru care crede că zona de consultanță ar trebuit să intre sub jurisdicția Direcțiilor Agricole județene.

„Premierul ține foarte mult (la un model n.r.) inspirat din cel franțuzesc, în care toată consultanța, respectiv Camerele Agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanțate de Ministerul Agriculturii timp de 4 ani și ulterior să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole și consultanța ne adresăm micilor și producătorilor medii și am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole (după cei 4 ani n.r.). Acum avem în 14 județe Camere Agricole naționale. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Județene consultanța și să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naționale sau private”, a explicat Irimescu. „Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuși să-și asigure finanțarea după cei 4 ani. O soluție la îndemână ar fi să treacă partea de consultanță în cadrul Direcțiilor Agricole județene. Nu este imposibil nici să descentralizăm”.

În prezent, Ministerul Agriculturii analizează mai multe variante în ceea ce privește modificarea legislației privind Camerele Agricole. Prima variantă, susținută de premierul Dacian Cioloș, este ca, printr-o lege organică, aceste entități să iasă din subordinea Consiliilor Județene și să se facă private de utilitate publică. Pe vechea legislație, doar 14 Camere Agricole au fost înființate la nivel județean. Așa că o altă variantă este ca și fermierii din celelate județe să fie ajutați să facă alegeri. O ultimă varianta este ca actualele Camere Agricole să revină la MADR de la Consiliile Județene.

Publicat în Știri interne

Investiția de aproape 800.000 de euro pe care fermierul mehedințean, Cornel Stroescu, alături de partenerul său de afaceri neamț, au efectuat-o până în prezent începând cu anul 2012 dă roade, în condițiile unui alt an (2015) secetos, care a generat pagube în ferma sa vegetală de nu mai puțin de două milioane lei.

 

Într-o mărturisire făcute presei de către președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), acesta a recunoscut că anul agricol 2014-2015 începea promițător, nu mai puțin de 1.500 de hectare fiind înființate cu grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și mazăre. Mehedințeanul însămânțase cu grâu în jur de 400 ha, circa 400 ha cu rapiță, aproximativ 200 ha cu porumb, 50 ha cu mazăre, iar restul suprefețelor plantate cu floarea-soarelui.

 

Răul avea să vină însă peste câteva luni, pierderi de bani cauzate de secetă, inclusiv un proces de insolvență intentat în luna septembrie 2015 de o mare casă de achiziții de cereale. Alt furnizor de inputuri a fost însă mai înțelegător: le-a plătit doar penalitățile.

 

„Reușite n-am prea avut în 2015. Ne-am confruntat cu seceta pe unele areale, ajungându-se chiar și până la 100% grad de calamitare. Mai mult, la grâu am pierdut la greutate hectolitrică din cauza unor ploi de scurtă durată la momentul vânzării și, bineînțeles, cei care au făcut achiziții, au cumpărat materia primă ca fiind furajeră. (...) După ce am tras linie, anul agricol 2014-2015 a însemnat pentru noi, în ferma vegetală, o pierdere de aproximativ două milioane de lei. Ca soluție de avarie și de redresare a situației (similară celor din 2007 și 2012), am purtat o discuție cu furnizorul de inputuri care ne-a înțeles și ne amână cu plata pentru anul acesta; achităm doar penalitățile. Alt furnizor de inputuri ne-a introdus însă la plată instrumente (n.r. - un cec de 870.000 le), deși datoria era mai mică și a și cerut și insolvența; am reușit însă să facem un alt împrumut. Mergem mai departe”, a precizat Cornel Stroescu.

 

Fermierul mehedințean a mărturisit, de asemenea, că singura cultură care a permis acoperirea unei părți a pierderilor a fost grâul, chiar dacă achizitorii s-au folosit de un tertip și, după câteva ploi scurte, i-au cumpărat lui Stroescu marfa la preț de materie-primă furajeră. Producția la hectar a fost și ea mică – doar 4.500 kg în medie. Rapița a fost însă cea care i-a creat probleme mari contractuale cu un gigant al tradingului.

 

„Până la final am obținut o producție medie de 4.500 kilograme de grâu la hectar. La rapiță am început cu o recoltă de 3.200 kg la hectar, dar ne-au distrus ploile. De asemenea, la porumb, din păcate, nu am reușit decât un plafon de maximum 800 kg pe hectar ca producție (cât să plătim arenda), iar la floarea-soarelui am obținut cam 500 kg/ha. În total, anul trecut am avut o recoltă în jur de 1.800 de tone de grâu pe care am fost nevoiți să-l vindem imediat după cules, pentru că a trebuit să achităm o parte din inputuri, să cumpărăm motorină pentru înființarea culturilor de toamnă și a trebuit să dăm și arenda. Asta chiar dacă avem capacități de depozitare de opt mii de tone. (...) La porumb n-am obținut îndeajuns de multă materie-primă nici măcar să plătim arenda. Ca producție, am obținut aproximativ 800 kilograme boabe la hectar, adică o sută și ceva de tone de porumb, prețul fiind de 0,55 lei kilogramul. La floarea-soarelui, am recoltat circa 150 de tone de materie-primă, cu un preț de achiziție de 1,2 lei/kg”, a adăugat șeful CAN.

 

Și în acest an de prețurile la inputuri care au rămas ridicate, atât sămânță, cât și îngrășăminte, a continuat el. Pe de altă parte, prețul cerealelor este în continuare „jos”, spune supărat Cornel Stroescu, fermier care a fost nevoit să vândă grâul cu 0,65 lei/kg.

 

„Putem spune că, la momentul acesta, prețul cerealelor dacă nu este egal, este chiar mai mic decât în perioada de recoltare. La recolta din 2015, prețul de achiziție a variat în funcție de calitate între 0,65-0,70 lei pe kilogramul de grâu. Eu, personal, am încasat 0,65 lei pe kilogram, la momentul culesului. În prezent, grâul de la noi din județ este tot la 0,65 lei kilogramul. Porumbul se vinde cu 0,55-0,60 lei kilogramul, iar floarea-soarelui cred că la 1,3-1,4 lei”, afirmă fermierul.

 

În toamna lui 2015 (anul agricol 2015-2016), Stroescu a însămânțat 700 ha cu grâu, 400 ha cu rapiță și 130 ha cu orz. Lista nu se oprește însă aici. 30 ha cu soia urmează să fie noul pariu al lui Stroescu cu prognoza agrometeo. Perspectivele sunt îmbucurătoare.

 

„Mergem mai departe și cu floarea-soarelui. Ca leguminoase avem mazăre în jur de 50 ha. Vrem să testăm și soia, pe circa 30 ha; poate va fi un an mai ploios. Dacă avem acum un pic de vreme frumoasă, vom însămânța soia în zilele următoare”, a zis el. „La noi, culturile de toamnă arată foarte bine. Am avut apă, am avut iarna aceasta zăpadă, a venit înainte să vină înghețul”.

 

Noi investiții în ferma zootehnică. Încă cinci hectare pentru găinile crescute la sol, „nu în baterii”

 

Pentru că 2015 nu este primul an în care Cornel Stroescu se confruntă cu seceta, 2007 și 2012 fiind alți ani „de referință” pentru șeful Camerei Agricole Naționale, acesta, alături de partenerul său neamț, decideau în urmă cu patru ani să investească într-o firmă aflată în insolvență și care avea să le salveze afacerile cu cereale. Prețul ouălor, că despre găinile ouătoare vorbim, păsări crescute la sol, nu în baterii, a păstrat constant fluxul de capital în firmă.

 

Prima investiție a fost de 450.000 euro.

 

„Acum patru ani de zile am hotărât să preiau o firmă care intrase în insolvență și care avea ca obiect de activitate creșterea de găini ouătoare. În 2012 am avut un an secetos. Am decis atunci că ar fi bine să ne putem susține prin integrarea producției. În acel an, unitatea de producție ouă deja intrase în insolvență (pe atunci nu era decât o singură hală) și, de aceea am preluat-o cu active și pasive. Suma achitată a fost în jur de 450.000 de euro, banii mei și ai asociatului meu neamț din ferma vegetală. Decizia a fost luată după ce m-am gândit că pot compensa pierderile pe cultură mare, cu partea cealaltă; a fost o reușită. Chiar am avut noroc pentru că prețul oului a rămas constant, în ciuda faptului că prețurile au fost mici la cereale. Am putut astfel să țin cât de cât sub control situația”, recunoaște Stroescu.

 

În 2013, cei doi aveau să construiască cu fonduri proprii încă o hală, demers care le-a scos din buzunar încă 300.000 de euro. Cea mai nouă investiție este de 40.000 de euro, bani plătiți pe alte cinci hectare de teren, vecine cu ferma. Peste 20.000 de găini produc constant circa 16.000 de ouă.

 

„Deținem acum și FNC-ul propriu unde producem furajul. În plus, am mai făcut o achiziție de teren lângă ferma zootehnică, cinci hectare mai exact, pe care am plătit 40.000 de euro. (...) Pentru găini cumpărăm cerealele necesare. Deținem în acest moment în jur de 20.000 de găini ouătoare crescute la sol, în două hale, iar ca producție, avem în jur de 16.000 de ouă calitatea I de la aceste găini”, a explicat liderul CAN.

 

În momentul de față, Stroescu&co. este în discuție cu o firmă producătoare de paste făinoase din Germania, să vadă dacă aceștia își exprimă acordul pentru achiziția de ouă (lobby-ul a fost făcut deja prin vizite făcute de nemți la el în fermă).

 

„Vorbim de o investiție foarte mare. Ei vor calitate pentru că în pastele lor trebuie să intre ouă pe măsură, nu prafuri. Nemții vor un parteneriat cu noi. Ei mai vor și grâu durum pentru paste. În România este climă propice, se poate produce calitate, iar ei știu asta. Nu numai suprafața îi interesează, ci și rotația culturilor. Suntem în discuții și cu alți fermieri care să cultive acel soi de grâu, astfel încât să dăm la export”, a conchis Cornel Stroescu.

 

Povestea fermierului începe în 1992, an în care Cornel Stroescu, un tânăr plin de elan şi vise pleca în Germania doar cu hainele de pe el. În prezent, vorbim de al ca de unul dintre cei mai de succes agricultori din Mehedinţi. Cultivă mii de hectare de teren, iar secretele reuşitei lui au fost munca, un curaj nebun şi puterea de a schimba mentalităţi.

 

A plecat în Germania la vârsta de 21 de ani, cu gândul că într-o zi se va întoarce în ţara sa. Nu i-a fost uşor printre străini, însă seriozitatea şi puterea de muncă l-au ajutat să răzbească printre germani.

 

„Când am ajuns în Germania nu ştiam nici cum se spune DA, dar am muncit mult, am plecat de la munca de jos”, îşi aminteşte Cornel Stroescu. Pas cu pas, fermierul a pus bazele unei afaceri în domeniul auto, deschizând un atelier unde se produc piese pentru Mercedes, Audi şi alte mărci auto importante. Mulţi în situaţia sa nu s-ar mai fi întors România, însă nu a fost şi cazul lui.

 

Din 2005, Stroescu a început să investească în agricultura românească, un domeniu cu multe suișuri și coborâșuri pe care le-a simţit din plin în cei de acum 11 ani de când a investit pentru prima dată în România.

Publicat în Din fermă-n fermă!

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista