Comisia Europeana - REVISTA FERMIERULUI

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a afirmat că țara noastră susține plafonarea voluntară şi plata redistributivă, astfel încât să poată fi sprijinite mai mult fermele de familie, acesta fiind un obiectiv prioritar al conducerii MADR, ca și dezvoltarea procesării produselor agricole.

Afirmația a fost făcută miercuri, 19 februarie 2020, în cadrul întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii, cu E.S. Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la București, acesta fiind însoțit de atașatul pentru agricultură și mediu - Tibor László Sándor. Alături de ministrul Oros s-au aflat secretarul de stat Aurel Simion, precum și directorul general al Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale – Roxana Zarma.

Întâlnirea a vizat consolidarea cooperării bilaterale între cele două state și în cadrul Uniunii Europene, discuția fiind premergătoare întâlnirii care va avea loc între ministrul Adrian Oros și omologul său ungar, István Nagy, în 29 februarie 2020, la Cluj, unde ministrul român va fi însoțit de Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Cu această ocazie, vor fi abordate subiecte de interes comun pentru ambele țări, precum: evoluția Pestei Porcine Africane și a gripei aviare pe teritoriul României și al Ungariei și identificarea de soluții pentru a ține în frâu aceste boli; modul de funcționare a Camerelor Agricole în Ungaria și posibilitatea implementării unui sistem similar în țara noastră; noua Politică Agricolă Comună cu accent pe Pactul Verde European „Green Deal”, precum și menținerea Sprijinului Cuplat și a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii; problema plafonării voluntare.

Publicat în Știri interne
Luni, 17 Februarie 2020 14:00

2020: Subvenții pentru zootehnie

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a anunțat că ajutoarele de minimis acordate de stat sectorului zootehnic vor continua și în acest an, oficialul MADR făcând referire la Programul „Lâna”, la susținerea crescătorilor de Bazna și Mangalița, la sprijinul crescătorilor de porci pentru activitatea de reproducție, la programele de ameliorare, la cele privind neutralizarea deșeurilor de origine animală, la subvențiile statului pentru sectorul avicol, precum și la Programul Național Apicol.

Tuturor programelor de susținere a zootehniei le-au fost aduse modificări, sau „îmbunătățiri”, cum s-a exprimat ministrul. În prezent, toate aceste ajutoare sunt în faza de proiect de act normativ, se discută cu organizațiile profesionale de profil, după care se supun dezbaterii publice.

Programul „Lâna”, maximum 4 kg/animal se subvenționează

Noutatea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii este introducerea unei cantități maxime de lână pe cap de animal pentru care trebuie făcută dovada comercializării, respectiv 4 kg/cap. Ministrul Adrian Oros a declarat că se va monitoriza mai atent Programul „Lâna”, deoarece au fost multe situații când colectarea s-a făcut doar scriptic, raportându-se chiar și cantități de 36 kg lână/animal. „Au fost exploatații care au raportat producții medii de lână și de 36 kg/animal, în județele Sibiu și Bihor. Controalele continuă”, a spus oficialul MADR.

Bazna și Mangalița, sprijin doar pentru scroafele de reproducție de rasă pură

Actul normativ pentru aprobarea bugetului aferent anului 2020 privind ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița urmează să fie lansat, acum aflându-se în dezbatere cu reprezentanții sectorului. Sprijinul va fi axat pentru scroafe de reproducție în rasă pură în vederea creșterii numărului de matcă înscris în cartea de rasă.

Adrian Oros a punctat problemele întâmpinate pe durata derulării Programului din 2019: evoluția pestei porcine africane, urmată de restricțiile sanitare veterinare privind mișcarea animalelor; valoarea de livrare a purceilor de 250 lei/cap a fost considerată de către furnizorii de purcei ca fiind mică, în raport cu prețurile de pe piața liberă; lipsa procesatorilor în fiecare județ.

Susținerea crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție

Programul urmărește susținerea dezvoltării fermelor de reproducție, iar pentru 2020 a fost alocat un buget de 60.000 mii lei. Această schemă de ajutor de stat a fost autorizată de Comisia Europeană. „Fostul guvern a vândut iluzii crescătorilor de suine care au investit în achiziții de teren, autorizări și documentații tehnice, iar guvernul liberal va face eforturi să aloce la rectificarea bugetară din luna iulie sumele necesare pentru creșterea independenței naționale pentru obținerea de purcel pentru îngrășat”, a afirmat Adrian Oros. El a amintit că programul a fost blocat din cauza aplicației informatice care trebuia să gestioneze cererile și din anul 2018 nu a avut buget alocat, în acest moment fiind în curs de derulare achiziționarea aplicației informatice. Ministrul a promis că programul va fi deblocat și va putea fi accesat și după data de 31 decembrie 2020, întrucât în perioada următoare Ministerul Agriculturii va face demersurile necesare la Comisia Europeană.

Avicultura, peste 45.000 mii lei de la bugetul de stat

În ceea ce privește Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, urmează să se facă o analiză din partea MADR și ANSVSA având în vedere situația generată de evoluția gripei aviare apărută pe teritoriul UE, care a afectat și România.

Pentru anul 2020, bugetul alocat este de 46.000 de mii de lei, iar programul poate  fi accesat până la data de 31 decembrie 2020.

Programele de ameliorare, circa 54 milioane de lei

Proiectul de act normativ care prevede bugetul ajutorului de stat pentru 2020 în sectorul creșterii animalelor, în scopul îmbunătățirii calității genetice a efectivelor de animale și implicit a potențialului de producție la rasele de animale care au întocmite programe de ameliorare urmează să fie lansat în perioada următoare. Suma alocată este destinată plății serviciilor de menținere a registrelor genealogice și de determinare a calității genetice a animalelor efectuate de către asociațiile care au întocmite programe de ameliorare pentru rasele de animale.

Valoarea ajutorului de stat pentru anul 2020 este de 54.048 mii de lei, din care pentru specia bovine 25.012.209 de lei și pentru speciile ovine/caprine – 29.035.791 lei.

Conform cererilor inițiale de solicitare a ajutorului de stat, în registrele genealogice sunt înscrise 375.556 taurine și bubaline, 1.749.864 ovine și 175.756 caprine.

Durata programului: 2015-2020.

Neutralizarea deșeurilor de origine animală, 900 lei/tonă

Ajutorul de stat pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală prin care se acordă servicii subvenționate pentru neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale a fost autorizat de Comisia Europeană. Se alocă 900 lei/tona de animale moarte. Durata schemei de ajutor de stat este până la 31 decembrie 2020

Programul Național Apicol, peste 31 milioane de euro

Pentru perioada 2020 - 2022, s-a notificat un nou Program Național Apicol, valoarea acestuia fiind de 31.492.100 de euro, din care 15.746.050 de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene.

PNA cuprinde următoarele acțiuni: Asistenţă tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori; Combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;  Raționalizarea transhumanței; Măsuri de asistență pentru repopularea șeptelului apicol din UE; Îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Comisia Europeană a comunicat oficial României că a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră în perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019. Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 5 februarie 2020, a anunțat AFIR.

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).

Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin PNDR 2020.

Publicat în Finantari

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a transmis un comunicat de presă în care își spune punctul de vedere referitor la adoptarea de către Parlamentul European a poziției sale referitoare la cadrul de politici de mediu pentru următorii cinci ani propus de către Comisia Europeană (Green Deal). „Membrii noștri înțeleg pe deplin responsabilitățile ce le revin în calitate de reprezentanți ai industriei. Industria de protecția plantelor va continua cercetările în domeniu pentru a se asigura că fermierii vor produce suficientă hrană, de calitate și sustenabilă”, se precizează în comunicatul AIPROM.

Industria de protecția plantelor a susținut întotdeauna o agricultură durabilă, dar productivă. „Suntem receptivi la apelurile pentru reducerea pesticidelor și suntem pregătiți pentru o dezbatere deschisă și constructivă asupra a ceea ce înseamnă aceasta cu adevărat. Realitatea este că fermierii au nevoie de soluții pentru a-și proteja culturile și pentru a hrăni o populație în creștere. Trebuie să ne amintim că 26%-40% din randamentul culturilor la nivel global anual se pierde din cauza bolilor și a dăunătorilor. Industria de protecția plantelor din România va continua să promoveze bune practici agricole, asigurându-se că pesticidele de origine chimică sau naturală sunt utilizate de fermieri într-un mod sigur și responsabil, în conformitate cu Directiva de Utilizare Durabilă.

De asemenea, vom continua să organizăm instruiri pentru fermieri la nivel național prin care îi încurajăm să poarte echipamente individuale de protecție adecvate, utilizarea celui mai recent standard de duze cu derivă scăzută și colectarea ambalajelor goale de pesticide pentru a spori și mai mult nivelul de protecție pentru sănătatea oamenilor și a mediului”, se arată în documentul transmis presei de AIPROM.

În colaborare cu parteneri locali, Asociația Industriei de Protecția Plantelor promovează și diseminează cele mai bune practici de gestionare pentru a reduce la minimum pierderile de pesticide în sursele de apă și pentru a reduce impactul asupra biodiversității. Totodată, membrii AIPROM continuă să investească în cele mai recente soluții de protecția culturilor, cum ar fi alternativele non-chimice de origine naturală, ajutând fermierii mici și mari să rămână competitivi, producând în același timp alimente într-un mod ecologic. „În parteneriat cu autoritățile competente, prin intermediul Planului Național de Acțiune, ne concentrăm toate eforturile pe reducerea riscurilor referitoare la utilizarea pesticidelor pentru sănătatea umană și a mediului, prin stabilirea unor indicatori de risc complementari la nivel național armonizați la indicatorii de risc din Uniunea Europeană”, susține AIPROM.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.

Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.

Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.

Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.

Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC

S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.

ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.

Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.

Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.

Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:

-         Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;

-         Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;

-         Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;

-         Să se definească indicatori de risc mai buni.

Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.

ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Analiștii Comisiei Europene (CE) au ajuns, recent, la concluzia că epidemia de pestă porcină africană (PPA) din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia.

Într-un raport publicat marţi, 10 decembrie 2019, Executivul european susţine că exporturile anuale de carne de porc din blocul comunitar ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone, în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane de tone, anul trecut. Ulterior, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane de tone, în anul 2030, dar, chiar şi aşa, va fi vorba de un volum superior celui înregistrat înainte de epidemia de PPA care a făcut ravagii în populația de suine din China.

„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat, până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc, în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat CE, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.

Executivul comunitar atrăgea atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, pe primele poziții fiind Bulgaria şi România.

Conform sursei citate, orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.

Va crește suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE

Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase, în Uniunea Europeană, ar urma să se extindă până la 2,5 milioane de hectare, în 2030, comparativ cu 1,5 milioane de hectare, în acest an, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane de hectare de la un milion de hectare.

Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de la animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.

Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea utilizării sale în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.

Publicat în International

Noile norme, propuse de Comisia Europeană, în mai 2018, vor stabili cerinţe minime armonizate privind calitatea apei, pentru a permite reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate urbane epurate în irigaţiile agricole, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

În prezent, practica reutilizării apei este aplicată numai de câteva state membre, neatingându-şi nici pe departe întregul potenţial. Normele recent convenite vor facilita şi vor stimula adoptarea acestei practici benefice, care le oferă fermierilor o mai mare previzibilitate privind aprovizionarea cu apă curată şi, de asemenea, îi ajută să se adapteze la schimbările climatice şi să atenueze efectele acestora. Prin stabilirea unor cerinţe minime, noile norme vor garanta siguranţa acestei practici şi vor spori încrederea cetăţenilor în produsele agricole de pe piaţa internă a UE. Această abordare armonizată va facilita, de asemenea, buna funcţionare a pieţei interne a produselor agricole şi le va oferi operatorilor şi furnizorilor de tehnologii noi oportunităţi de afaceri.

În conformitate cu noua legislaţie, apele uzate urbane epurate, cărora le-au fost deja aplicate anumite tratamente prevăzute de normele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, ar urma să fie supuse unui tratament suplimentar, menit să asigure respectarea noilor parametri de calitate minimă şi să facă, astfel, posibilă utilizarea acestor ape în agricultură.

Pe lângă cerinţele minime armonizate, noul act legislativ stabileşte, de asemenea, cerinţe minime armonizate în materie de monitorizare, conţine dispoziţii privind gestionarea riscurilor, referitoare la evaluarea şi abordarea riscurilor potenţiale suplimentare pentru sănătate şi a posibilelor riscuri de mediu, prevede o procedură de autorizare şi include dispoziţii privind transparenţa, conform cărora informaţiile-cheie privind orice proiect de reutilizare a apei urmează să fie făcute publice.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Publicat în International
Joi, 28 Noiembrie 2019 16:12

Sumă imensă restituită fermierilor

Suma de 467 de milioane de euro, dedusă inițial din plăţile directe pentru anul în curs, în ideea de a crea un fond anual pentru crizele agricole, va fi rambursată fermierilor europeni, a anunțat Comisia Europeană (CE), joi, 28 noiembrie 2019.

Cu toate că, în acest an, sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii dificile, cum au fost condiţiile climatice extreme, nu a fost nevoie de deblocarea rezervei de criză pentru a-i susţine pe producătorii agricoli.

Conform sursei citate, măsurile de susţinere adoptate anul acesta au putut fi finanţate din bugetul disponibil pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Ca atare, suma pusă deoparte va fi rambursată fermierilor de către statele membre, începând cu data de 1 decembrie 2019.

Conceptul de fond de rezervă pentru crizele agricole şi a mecanismului de rambursare a fost convenit în reforma PAC din 2013. Acest concept a fost aplicat, pentru prima dată, în anul bugetar 2014.

Publicat în Finantari
Joi, 21 Noiembrie 2019 15:40

Oros, cu tunurile pe AFIR

Până la finele anului în curs, nivelul de absorbţie a fondurilor europene pe care îl poate înregistra Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu poate fi mai mare de 57,78%, a afirmat, joi, 21 noiembrie 2019, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Aflat la Botoșani, într-o conferință de presă, oficialul guvernului Orban l-a contrazis pe predecesorul său, Petre Daea, care a susţinut că AFIR va atinge un grad de absorbţie de 80%.

„Dacă la APIA lucrurile merg foarte bine, la AFIR suntem în evaluare. Comisia Europeană evaluează în fiecare an evoluţia pilonului II, a AFIR. Care sunt concluziile? Nu atingem niciun indicator de etapă în domeniul de intervenţie şi, dacă luăm în calcul şi sumele, dacă Comisia acceptă sumele spre plată trimise în trimestrul III şi trimestrul IV, vom ajunge la un nivel de absorbţie de 57,78%, şi nu 80%, cum spunea colegul meu care a ocupat această poziţie până în 4 noiembrie”, susține ministrul de resort.

În plus, Oros afirmă că AFIR a finanţat proiecte de peste 100 de milioane de euro care au întârzieri majore la implementare.

„Mai mult, sunt proiecte în tranziţie, din 2007-2014, care nici acum nu au ajuns să fie finalizate, de peste 100 de milioane de euro. Opinia noastră şi a Comisiei era că acestea erau primele care trebuiau prioritizate şi apoi începute alte proiecte. Sigur, acolo s-a dorit altceva”, a conchis Adrian Oros.

2018: PNDR și-a atins toate obiectivele de etapă

La data de 23 august 2019, MADR anunță că, în urma transmiterii de către Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a Raportului Anual de Implementare pentru anul 2018, Comisia Europeană a certificat faptul că, în implementarea PNDR 2014-2020, au fost îndepliniți cu succes toți indicatorii, în acest sens fiind emisă Decizia C (2019) 5766.

Potrivit Regulamentelor europene, toate statele membre sunt evaluate la jumătatea implementării programelor cu privire la performanțele atinse în implementare, conform indicatorilor stabiliți.

Reamintim faptul că bugetul total al PNDR 2014-2020 este de 9 441 583 798 euro. Sunt active 44 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 37 sunt implementate de AFIR/AM PNDR, 6 măsuri de către APIA și o măsură de întărire a capacității administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv Asistența tehnică, gradul de absorbție FEADR fiind de 53,27%.

Publicat în Finantari

Propunerea Comisiei Europene (CE) de a majora sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022, este susținută de Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potrivit anunțului făcut de ministerul de resort, inițiativa vizează Programul Național Apicol (PNA), întrucât în ceea ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 de milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31 492 100 de euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului.

Din această sumă, 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei PAC 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian Oros și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația maghiară.

„Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm, de aceea, toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul în cadrul Consiliului AgriFish.

Țara noastră este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29 000 de tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1 848 790 de familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2 961 000 de familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33 000 de tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12 000 de tone.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 10

newsletter rf

Revista