Germania - REVISTA FERMIERULUI

Fiabilitate, tehnologie de ultimă generație și performanță ridicată în numele sustenabilității și inovației. Acestea sunt cuvintele cheie cu care BKT, lider multinațional pe piața anvelopelor Off-Highway, a ridicat cortina la Agritechnica 2023. În perioada 12 – 18 noiembrie 2023, la cel mai mare târg dedicat tehnicii agricole, de la Hanovra (Germania), sunt așteptați peste 400.000 de vizitatori din întreaga lume.

Producătorul de anvelope BKT se mândrește cu un portofoliu care, astăzi, este unul dintre cele mai mari de pe piață. Cu ocazia evenimentului de renume internațional – Agritechnica - BKT dezvăluie oficial anvelopele sale de ultimă oră, noutăți inovatoare care îmbogățesc gama de produse a companiei. „Pentru noi, Agritechnica este un moment important de împărtășire și interacțiune cu comunitatea noastră agricolă globală, inima BKT. Dar asta nu este totul. Acest târg comercial este o vitrină care ne permite să demonstrăm dorința noastră de a privi spre viitor prin valorificarea produselor inovatoare și de ultimă oră. Aceste produse sunt concepute pentru a satisface nevoile specifice ale părților interesate, în deplină conformitate cu motto-ul BKT „Growing Together”. O misiune care cuprinde și adoptarea unor practici mai sustenabile și mai prietenoase cu mediul, urmărind obiectivul nostru de a contribui activ la protejarea planetei. Toate acestea fără a pierde dorința de a ne distra și de a distra vizitatorii, pe care îi așteptăm la standul nostru pentru a experimenta un amestec de divertisment și energie”, a declarat Lucia Salmaso, Managing Director la BKT Europe.

FORESTLAND Application Photo

La standul A36 din hala 7 se remarcă FORESTLAND, cea mai recentă și mai inovatoare anvelopă convențională BKT pentru sectorul agro-forestier. Este proiectată pentru cele mai exigente aplicații, iar carcasa din poliester și compoziția specifică a benzii de rulare o fac deosebit de rezistentă la tăieturi și cioburi, în timp ce peretele lateral robust asigură un ciclu de viață lung al produsului. Caracteristicile sale cheie sunt tracțiunea excelentă pe teren moale, aderența bună pe orice teren datorită canelurilor rigide și întărite ale benzii de rulare, un nivel ridicat de stabilitate și proprietățile de auto-curățare de top.

FORESTMAX Application Photo

Noutăților de la BKT li se adaugă și anvelopa FORESTMAX, o anvelopă radială pentru tractoare pentru aplicații forestiere și unele operațiuni agricole. Această anvelopă iese în evidență pentru robustețea oferită de compusul benzii de rulare, pentru rezistența la tăieturi și cioburi și pentru structura sa cu centură de oțel care reduce semnificativ riscul de perforare. De asemenea, asigură tracțiune și stabilitate excelente, chiar și pe teren accidentat și neuniform. FORESTMAX oferă capacități bune de auto-curățare și o durată lungă de viață a anvelopelor.

SR 331 POWERTRAILER Application Photo 1

La Agritechnica, BKT prezintă, de asemenea, POWERTRAILER SR 331, o anvelopă radială în întregime din oțel pentru aplicații atât de teren, cât și pe șosea. Oferă flotație de top pe câmpuri și tracțiune excelentă pe șosea. Construcția în întregime din oțel asigură o capacitate de încărcare ridicată, o stabilitate extraordinară a carcasei și o durabilitate sporită. Modelul benzii de rulare cu mai multe blocuri asigură o rezistență redusă la rulare, o presiune de contact uniformă și o ținută de drum îmbunătățită. Sunt caracteristici care fac ca anvelopa să fie sinonimă cu un consum redus de combustibil și mai mult confort pe șosea.

Pentru a completa noutățile, BKT vine cu noua dimensiune de 34'' x 6'' x 44 pentru AGRIFORCE BK T71, șenilele de cauciuc pentru agricultură.

BKT AGRIFORCE BK T71

Un spațiu special este rezervat produselor emblematice BKT, începând cu AGRIMAXFACTOR, recenta anvelopă pentru tractoare din seria 70, care combină tehnologia și designul estetic, rezultând o manevrabilitate superioară. În gama E-Ready, această anvelopă simbolizează angajamentul companiei față de mobilitatea electrică. Totodată, sunt expuse cele două anvelope radiale RIDEMAX FL 615 și FL 695, prima fiind proiectată pentru roțile cu rulare liberă ale remorcilor agricole, cisternelor și mașinilor de împrăștiat, în timp ce cea din urmă se potrivește pentru remorci în activități de transport în construcții și agricultură. Ambele au capacități excelente de auto-curățare.

 

Nu doar anvelope

 

În conformitate cu spiritul sportiv puternic și caracterul antrenant care caracterizează standurile BKT, renumite pentru că sunt pline de divertisment, vizitatorii vor putea viziona și lua parte la experiențe digitale captivante, spectacole de fotbal freestyle, activități de networking și multe altele. O gamă largă de evenimente de neratat și gadgeturi pentru toate vârstele, cum ar fi distribuirea mult așteptată și obișnuită a peste 30.000 de mingi de fotbal marca BKT și Provocarea BKT, care le va oferi celor mai buni jucători șansa de a câștiga două bilete la Final Four 2024 al Euroligii de baschet de la Berlin.

BKT AGRIMAXFACTOR CAKE enBKT RIDEMAX FL 615 R

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

Ca urmare a deteriorării situaţiei pandemice, a creşterii rapide a numărului de cazuri de îmbolnăviri la nivel mondial şi a noilor măsuri restrictive anunţate de landul Saxonia Inferioară şi de statul german, condiţiile pentru desfăşurarea celui mai mare târg de maşini agricole din lume nu mai pot fi îndeplinite. Sănătatea şi siguranţa vizitatorilor, a expozanţilor şi a partenerilor, a membrilor şi a echipei este în această situaţie principala prioritate a organizatorului DLG e.V. (Societatea Germană pentru Agricultură). Prin urmare, s-a decis anularea Agritechnica 2022, iar următoarea ediţie Agritechnica, anunță organizatorii, se va desfăşura în perioada 12-18 noiembrie 2023 la Hanovra, în Germania.

Agritechnica ar fi trebuit să fie, în primăvara anului 2022, punctul principal de atracţie pentru agricultură şi agribusiness. Schimburile profesionale, crearea de reţele de comunicare şi inovaţiile tehnice ar fi fost restartul necesar pentru ca lumea agricolă mondială să facă un pas semnificativ spre o agricultură durabilă. Atât perioada, cât şi programul tehnic şi lista expozanţilor au fost deja publicate şi s-au bucurat de un mare interes în rândul celor care intenţionau să viziteze cel mai important târg de maşini agricole din lume. „Cu regret, am observat că, în urma deteriorării situaţiei pandemice din ultimele săptămâni şi a reglementărilor oficiale actuale, a apărut o situaţie excepţională, dar justificată, în care nu mai este posibilă desfăşurarea fără probleme a Agritechnica. Împreună cu Asociaţia de Maşini Agricole VDMA şi cu Consiliul consultativ al expozanţilor din cadrul târgului, am decis să anulăm Agritechnica de anul viitor. Am luat această decizie respectând responsabilităţile noastre faţă de sănătatea şi siguranţa tuturor. Regretăm profund această situaţie. Mulţi dintre expozanţii, partenerii, vizitatorii şi membrii noştri, precum şi întreaga echipă DLG au investit deja foarte mult în pregătirea evenimentului. Prioritatea noastră este de acum organizarea Agritechnica 2023, precum şi a celorlalte evenimente şi târguri DLG naţionale şi internaţionale care sunt programate a se desfăşura anul viitor”, a declarat dr. Reinhard Grandke, director executiv DLG.

Dr. Bernd Scherer, director general VDMA, a adăugat: „Regretăm profund faptul că Agritechnica 2022 nu poate avea loc. Pe de-o parte, întreaga industrie aştepta cu mare nerăbdare principalul târg comercial al lumii. Pe de altă parte, la Agritechnica fermierii pot beneficia de cele mai recente inovaţii aduse maşinilor agricole. La urma urmei, maşinile, echipamentele şi instrumentele software inovatoare aduc o contribuţie semnificativă la producerea de maşini durabile şi rezistente la cerinţele agricole ale viitorului. Prin urmare, noi, ca experţi în maşini agricole, rămânem alături de cel mai important târg comercial din lume şi aşteptăm cu nerăbdare următoarea ediţie Agritechnica”.

 

Premiile Agritechnica pentru inovaţie, deja anunţate

 

Decizia de a anula ediţia de anul viitor a Agritechnica a fost cu atât mai dificilă cu cât multe dintre companiile care îşi anunţaseră prezenţa la târg veneau pentru a-şi lansa cele mai recente inovaţii în materie de tehnologii agricole. Tocmai din acest motiv, organizatorii au anunţat deja premiile pentru inovaţie.

Puteți vedea cine sunt câştigătorii celor 17 medalii acordate, una de aur şi 16 de argint, accesând link-ul: https://www.agritechnica.com/en/award-winning-innovations-and-concepts/innovation-award/.

Anul viitor, DLG va prezenta oficial inovaţiile premiate.

 

Conectați cu lumea agriculturii mondiale pe... DLG CONNECT

 

„Este regretabil faptul că evoluţia pandemică a dus la decizia anulării Agritechnica 2022, mai ales că România este ţară parteneră în campania AGRITECHNICA ON TOUR, alături de alte nouă state. Însă mergem mai departe şi ne concentrăm forţele pentru Agritechnica 2023 şi pentru expoziţiile naţionale. DLG InterMarketing organizează anul viitor Agraria, AgriPlanta-RomAgroTec şi Forest România, trei evenimente de referinţă şi cu tradiţie pentru agricultura şi silvicultura românești. De asemenea, rămânem cu toţii conectaţi cu lumea agriculturii mondiale prin platforma DLG CONNECT. Menţionez faptul că AGRITECHNICA digital este deschisă pe această platformă recent lansată, cu un program tehnic cuprinzător, până la sfârşitul lunii martie 2022”, a precizat Corina Mareş, director general DLG InterMarketing.

DLG CONNECT

  • Loc de întâlnire şi networking al profesioniştilor din agricultură şi industria alimentară;

  • Conţinut de actualitate relevant pentru agricultură şi industria alimentară;

  • Evenimente live pe teme de actualitate.

Toți cei interesați se pot înscrie gratuit pe platforma DLG CONNECT https://www.dlg-connect.com/, intrând astfel în contact cu lumea agricolă mondială.

Foto: Agritechnica

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Având în vedere situația internațională incertă, coroborată cu pandemia de coronavirus, EuroTier - evenimentul lider mondial în zootehnie - și EnergyDecentral - Târgul internațional pentru energii inovatoare - vor avea loc în perioada 9-12 februarie 2021 în format digital. Organizatorul renumitelor târguri, DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) anunță, însă, că în 2022, expoziţiile EuroTier şi EnergyDecentral vor avea loc în perioada 15-18 noiembrie 2022, în format hibrid, la Hanovra, Germania.

DLG a luat decizia organizării târgurilor în format digital în urma consultărilor cu reprezentanți ai industriei, consiliul consultativ și partenerii. Evenimentele „EuroTier/EnergyDecentral digital” oferă expozanților o paletă largă de servicii și o flexibilitate maximă prin pachetele digitale de business, oferind în același timp vizitatorilor un program tehnic cu tematici de interes pentru sector și oportunități atractive de networking.

Pentru anul 2021, DLG pregăteşte şi alte evenimente și târguri dedicate creșterii animalelor și aprovizionării cu energie descentralizată. „Numărul în creştere de cazuri de infectare cu coronavirus la nivel mondial și restricţiile de călătorie aferente atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori necesită soluții flexibile de business şi schimb de informaţii, precum cele oferite de evenimentele EuroTier/EnergyDecentral digital. Expoziţiile noastre digitale reprezintă atât platforme internaționale de business, cât și oportunitatea de conectare cu rețele de experți pentru dezbaterea unor subiecte de actualitate pentru producția animală și sectorul energiei”, a explicat dr. Reinhard Grandke, CEO al DLG.

Inform & Connect, oportunități de comunicare și interacțiune, atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori

Inform & Connect: Profiluri digitale ale companiilor, evenimente live, inclusiv chat și întâlniri online, EuroTier/EnergyDecentral digital propun o gamă largă de oportunități de comunicare și interacțiune, atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori. Secţiunea DLG Spotlights din programul tehnic digital aduce în prim-plan subiecte de actualitate din sectoarele bovine, suine, păsări de curte, energie, controlul emisiilor și vânzările directe de la fermă. Dezbaterile live din cadrul DLG Studio oferă cadrul perfect pentru planificarea viitoarelor investiții.

„Pentru DLG, este important ca accesul în lumea digitală a expoziţiilor EuroTier și EnergyDecentral să fie realizat cât mai ușor posibil. Prin urmare, am gândit trei pachete de servicii pentru expozanții noștri, pachete ale căror opţiuni pot fi extinse. Participarea la programul tehnic și opțiunile de promovare suplimentare completează gama de servicii, sunt atractive atât pentru expozanții naționali, cât şi pentru cei internaționali. În atragerea vizitatorilor, oferim propuneri de atingere a unui număr cât mai mare de vizitatori și o flexibilitate maximă, precum și o planificare transparentă și sigură a investițiilor”, a arătat dr. Karl Schlösser, manager de proiect al EuroTier, subliniind avantajele pentru companiile expozante.

Aceleaşi opţiuni sunt valabile și pentru vizitatorii platformei digitale. După o înregistrare online unică, vizitatorii pot obține informații despre produsele și serviciile expozanților, pot contacta direct companiile și pot participa activ la numeroase evenimente și dezbateri din programul tehnic. „Prin urmare, oferim vizitatorilor o modalitate simplă de a contacta reprezentanţii companiei expozante și de a planifica investiții cu aceștia”, a adăugat dr. Karl Schlösser.

Evenimente DLG în 2021

Pentru 2021, DLG pregăteşte şi alte târguri naționale și internaționale, precum şi evenimente profesionale adresate zootehniei și sectorului energiei, evenimente în aer liber și în interior, cu respectarea normelor de siguranţă sanitară. Acestea includ:

  • agra 2021: Cea mai importantă expoziție agricolă pentru Germania Centrală va avea loc în perioada 22-25 aprilie 2021 la Leipzig, oferind un program expozițional atractiv pentru crescătorii de animale.

  • DLG-Feldtage 2021: Locul de întâlnire pentru profesioniștii din agricultură va avea loc în perioada 8-10 iunie 2021 în Erwitte (Westfalia de Est). Expoziţia se va desfăşura pe aproximativ 45 de hectare și oferă avantajele unui eveniment în aer liber într-o regiune a Germaniei, care este puternic influențată de creșterea animalelor.

  • Agritechnica 2021: Cea mai mare expoziţie de maşini agricole din lume va avea loc în perioada 14-20 noiembrie 2021 şi oferă crescătorilor de animale posibilităţi sporite de informare şi aflare a noilor tendinţe.

  • BIOGAS Convention & Trade Fair: Împreună cu asociația profesională Fachverband Biogas, DLG va organiza cel mai mare târg internațional de biogaz din lume, în perioada 7- 9 decembrie 2021, la Nürnberg, Germania. Târgul oferă o prezentare completă a pieței acestei industrii specializate. Conferința Asociației germane de biogaz impresionează prin programul tehnic interesant.

  • Târguri şi conferinţe internaţionale: Împreună cu partenerii săi, în cadrul târgurilor şi evenimentelor organizate la nivel internaţional, DLG va furniza informații cu privire la creșterea animalelor în regiunile agricole, oferind expozanților și vizitatorilor platforme de business personalizate (pentru informații suplimentare: www.dlg-messen.de/en).

Publicat în Comunicate

Expoziția internațională „Săptămâna Verde” (Grüne Woche) se desfășoară în perioada 17-26 ianuarie 2020, la Berlin. Ministerul Agriculturii (MADR) anunță că participă cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.

În standul României vor fi promovate și vor putea fi degustate produse înregistrate pe scheme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Ţara Bârsei –IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap - STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

De asemenea, printre produsele româneşti expuse la ediția 2020 a expoziției „Săptămâna Verde” se vor regăsi sloi/tocan de oaie, pastramă de oaie, babic, ghiudem, brânza de burduf în coajă de brad și în membrană, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri, gemuri sau dulcețuri de fructe din fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.).

Din categoria băuturilor spirtoase, în standul țării noastre vor fi degustate pălinca, țuica şi vinul. Vizitatorii au posibilitatea să simtă, de asemenea, gustul merelor de Voineşti.

În cadrul expoziției „Săptămâna Verde 2020”, România își va promova obiectivele turistice, obiceiurile și datinile străvechi bine conservate din județe precum Bacău, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, prin diverse materiale de promovare (pliante, flyere, clipuri video).

Expoziția „Săptămâna Verde 2020” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură pe plan momdial. Anul trecut, peste 400.000 de vizitatori au trecut pragul expoziției din Germania.

MADR a anunțat că ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Aurel Simion vor fi prezenți la deschiderea oficială a expoziției, a cărei ţară parteneră, în acest an, este Croația.

Forumuri, conferințe, dezbateri

„Săptămâna Verde” este un prilej pentru organizarea a tot soiul de evenimente de interes atât pentru mediul de afaceri, consumatori, cât și pentru autorități. Astfel că, în perioada 16-18 ianuarie 2020 are loc Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură (GFFA), organizat de către Ministerul Federal al Agriculturii și Alimentației din Germania, la Berlin, eveniment care are ca invitați delegați la nivel înalt – miniștri, secretari de stat, ambasadori, reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură este o conferință internațională în cadrul căreia se abordează problemele politicii agroalimentare. La această ediție, în cea de-a treia zi, are loc cea mai mare conferință informală a miniștrilor agriculturii din lume.

„Alimente pentru toți – Comerț pentru securitate, diversitate și nutriție durabilă” este tema de anul acesta a GFFA și a conferinței miniștrilor Agriculturii. Scopul conferinței este acela de a găsi poziții politice comune, de a iniția și de a monitoriza un proces internațional și de a promova schimbul dintre factorii politici, operatorii economici, comunitatea științifică și societatea civilă. „Rolul evenimentului este acela de a sensibiliza publicul în legătură cu importanța comerțului pentru asigurarea securității alimentare globale. GFFA își propune să abordeze următoarele subiecte: relevanța comerțului în securitatea alimentară, crearea de reguli corecte pentru comerțul agricol, posibilitatea ca lanțurile de aprovizionare globale să fie incluse, durabile și sigure, proiectarea comerțului pentru promovarea dezvoltării agricole”, precizează un comunicat de presă al MADR transmis redacției. Același comunicat informează că, în 17 ianuarie 2020, ministrul Adrian Oros va participa la conferința privind „Viitorul producției globale de carne de porc sub amenințarea pestei porcine africane”, organizată de Comisia Europeană, la Berlin, și la care sunt invitați să participe reprezentanții guvernelor și ai instituțiilor cu responsabilități, precum și actori importanți din domeniu.

Foto: MADR

Publicat în Eveniment

Cu o tradiție de 70 de ani în spate, Josef Jakobs, renumit cultivator de sparanghel din Germania, a avut curajul să investească aproape două milioane de euro în dezvoltarea acestei culturi și în comuna giurgiuveană Băneasa, alături de partenerul său de afaceri din România, tânărul Adrian Rusu.

Fermier român, reprezentant și acționar al GPDC Joki SRL, firma care gestionează această activitate pe teritoriul țării, se mândrește cu faptul că el și partenerul său german au dispus de fondurile necesare plantării cu sparanghel verde și alb a circa 170 de hectare (35 ha sparanghel alb, iar restul, sparanghel verde), nefiind nevoie pentru activitatea specifică de niciun contract de împrumut semnat cu băncile. Mai ales că ferma din comuna Băneasa este singura de acest nivel din România.

Loturile de teren pe care se cultivă sparanghelul în comuna Băneasa sunt lucrate în totalitate în sistem de arendă. Potrivit declarațiilor lui Rusu, arendașii sunt la rândul lor mulțumiți, în condițiile în care arenda este puțin mai mare decât dacă suprafețele respective ar fi fost însămânțate în sistem de cultură mare.

1sparanghelTotul a început acum trei ani

Andrei Rusu povestește că activitatea premergătoare plantării sparanghelului a demarat în 2016, trei ani mai târziu fiind nevoie de un număr important de zilieri pentru recoltat.

„În 2016 am pregătit terenurile, un an mai târziu am început plantarea, în 2018 s-a plantat din nou, iar anul acesta vom recolta. Perioada de recoltat este martie, aprilie și mai; cam două luni de zile. Plantele au fost aduse din Germania, iar costurile cu înființarea unui hectar cu sparanghel ating un total de aproximativ 10.000 de euro”, a precizat pentru Revista Fermierului, Adrian Rusu. „La deschiderea sezonului de sparanghel, vom avea nevoie de aproximativ 200-400 de zilieri în câmp, în afară de hală”.

Acționarul român a adăugat că sparanghelul se plantează o singură dată și produce apoi 15 ani, iar recoltatul se face pentru prima dată după trei ani.

Întrebat fiind de prețul mediu cu care marfa pleacă din ferma sa, Rusu a precizat că distribuitorii sau retailerii îl cumpără de la firma sa cu circa 20 de lei pe kilogram.

Sparanghel cu mămăligă

Prezent la evenimentul de lansare oficială în România, ambasadorul Cord Meier-Klodt (fan al sparanghelul de Beelitz), a recunoscut că pentru Excelența sa, primăvara începe cu sparanghel, șuncă, cartofi și unt topit (favoritul său).

„În România, acest meniu ar putea consta însă din sparanghel alb cu mămăligă!”, a declarat amuzat ambasadorul german.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat la rândul său că actuala guvernare nu a considerat prioritară subvenționarea sparanghelului, dar susține plata pe suprafață, indiferent de tipul de cultură.

„Aceasta este singura zonă unde se cultivă (n.r. - sparanghelul), din cele cunoscute de mine. Sunt, evident, anumite suprafețe mici, insignifiante, care sunt doar încercări de cultură. (...) Financiar, nu avem susținere pentru cultură. Sparanghelul nu prezintă pentru noi, la această dată, un obiectiv de susținere bugetară, însă noi am susținut fiecare palmă de pământ care se lucrează. (...) Eu vă asigur că sparanghelul produs în România va fi cel mai bun”, le-a transmis Daea jurnaliștilor prezenți în câmp.

Sparanghelul este o legumă proaspătă cultivată în câmp. Potrivit precizărilor făcute de Adrian Rusu, sparanghelul verde este cel mai căutat de consumatori atât la nivel național, cât și la nivel european. Ca piață autohtonă de desfacere, CPDC Joki are solicitări de livrare din partea Selgros România, Metro România, Profi România, Carrefour România, dar și de la diferite restaurante franțuzești de una și două stele, precum și pe piețele din Germania (cantități mici de sparanghel alb).

Tot el a spus că sparanghelul alb se gătește doar la aburi, fiert, în timp ce sparanghelul verde se poate prepara la grătar, grill etc.

Josef Jakobs mai deține în Germania o suprafață totală de aproximativ 300 ha cultivate cu sparanghel și alte 50 de hectare plantate cu afin.

Publicat în Horticultura

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

Publicat în Cultura mare

Conform datelor Strategie Grain, citate de Reuters, procesul de recoltare a grâului în țările membre ale Uniunii Europene (UE28) scoate la iveală randamente și calități variate, mai exact, rezultate bune pentru țările din sud-est, în contrast cu deteriorarea situației din țări precum Germania, state care au cunoscută căderi importante de precipitații.

Concret, compania de analiză și-a revizuit în creștere propriile previziuni cu privire la producția de grâu moale a blocului comunitar până la un total de 141 de milioane de tone, față de cele 140,7 milioane de tone cât reprezentau estimările cu o lună în urmă; în prezent, cu patru procente peste nivelul de anul trecut.

Noile cifre reprezintă, în fapt, o majorare combinată a așteptărilor privind producția de grâu de 2,1 milioane de tone valabile pentru Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia și Franța.

Pe de altă parte, balanța se echilibrează prin revizuirile în scădere în ceea ce privește producția și care totalizează 1,8 milioane de tone în cazul Germaniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Spaniei și Marii Britanii, spun cei de la Strategie Grains într-un raport publicat joi, 10 august 2017.

„Rezultatele privind randamentele din 2017 se prezintă bine spre excelent în sud-estul Europei, dar dezamăgitoare în Germania, Republica Cehă și Slovacia”, se menționează în document. „În termeni de calitate a grâului moale, valorile sunt bune în majoritatea zonelor din sud-estul Europei și Franța, însă indicii de calitate s-au degradat din cauza ploilor recente înregistrate în Germania și în țările central-europene”.

După ce recoltatul din Franța – cel mai important cultivator de grâu al UE – a mai risipit din temerile privind cantitatea și calitatea materiei prime din acest an, totul ca urmare a vremii schimbătoare, atenția pieței s-a mutat asupra Germaniei (nr. 2 în topul producătorilor). Acolo, ploile susținute au întârziat munca câmpului și amenință serios calitatea culturilor agricole.

Ploile din vecini afectează recolta de malț

Totodată, analiștii Strategie Grains au exprimat temeri cu privire la calitatea cerealelor din Polonia și din statele baltice, ca urmare a căderilor de precipitații, ploi care ar putea afecta în mod particular producția de malț, varietate a orzului utilizat în fabricarea berii și a whisky-ului.

Aceeași companie și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la producția de orz din UE cu 700.000 de tone, până la un total de 58,2 milioane de tone, bazându-se pe o creștere combinată de producție de circa 500.000 de tone pusă în spatele Franței, Poloniei și Ungariei, plus mici creșteri înregistrate în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria.

Păreri împărțite și când vine vorba despre porumb

Estimările sunt mixte și în ceea ce privește porumbul, cultură care va fi recoltată spre sfârșitul toamnei, mult mai târziu decât culesul grâului și orzului.

Strategie Grains are previziuni pozitive cu privire la producția de porumb, unele de creștere cu 100.000 de tone, până la un total de 58,9 milioane de tone.

Asta înseamnă, în fapt, o majorare a așteptărilor privind producția din Franța și Bulgaria de 800.000 de tone, față de cea de 700.000 de tone cât reprezintă scăderea de producție în Ungaria, Italia și Spania.

„La începutul lunii august, condițiile de cultură pentru porumb s-au îmbunătățit semnificativ în Franța, în timp ce acestea rămân satisfăcătoare în Bulgaria și România. În contrast, acestea s-au deteriorat în Italia și Ungaria din cauza vremii secetoase”, mai apreciază specialiștii Strategie Grains.

Nicolescu, ASAS: grâul din tot sudul țării și din Banat are o calitate bună

Pentru că ministrul Agriculturii din România este ocupat cu alte lucruri (știute doar de domnia sa și de o parte a aparatului din subordine), precizările cu privire la calitatea culturilor agricole românești vin din partea cercetătorilor, de această dată.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, într-un mod similar cu abordările de acum 15-16 ani în urmă.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.

Publicat în Cultura mare

Michael Dörr este unul dintre fermierii invitați în programul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc în această toamnă la București, anunță organizatorul printr-un comunicat de presă.

Ferma sa modernă de vaci din Roßdorf a atras atenția în ultimii ani prin productivitate, dar mai ales prin noile tehnologii utilizate.

Vizitată în egală măsură de numeroși politicieni și jurnaliști, ferma lui Michael Dörr este un exemplu de bună practică din agricultura germană.

Printre premiile recente obținute de Michael Dörr: 2016 Dairy Cattle Farmer of the year – German speaking countries și 2016 Farmer of the year – German speaking countries.

Până în prezent au confirmat participarea la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017 speakeri și fermieri invitați din SUA, Argentina, Franța, Germania, Polonia, Ungaria, România și Republica Moldova.

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reunește anual marii fermieri din România, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici și exemplelor de succes din agricultura românească și internațională.

Publicat în Comunicate

În contextul previziunilor deloc satisfăcătoare cu privire la condițiile meteo care aveau să facă ravagii în industria apicolă românească anul trecut, în luna mai 2016, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, îi promitea președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, un sprijin financiar de minimis, ajutor care nu avea să se mai concretizeze niciodată.

„S-a sucit” în luna noiembrie, mărturisea Fetea, cu amărăciune în glas, într-un interviu acordat Revistei Fermierului la doar câteva zile înainte de debutul Târgului Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017.

„În luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministru (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm”, a afirmat șeful ACA într-un interviu LIVE, transmis în direct pe www.revistafermierului.ro, cât și pe pagina de Facebook a publicației.

Nici actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, nu vede cu ochi buni ajutorul de minimis pentru apicultură. În viziunea PSD-istului, apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis solicitat de la stat deoarece nu au înregistrat pierderi importante după vremea nefavorabilă de anul trecut, afirma, la două zile distanță de interviul cu Fetea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la Târgul de primăvară de la Răcăşdia, în judeţul Caraş-Severin.

„Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis. În Planul Naţional (Apicol n.red.) sunt ajutoare pe care trebuie să le dăm pentru a procura materiale necesare activităţii apicole. Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Este un program naţional, l-am explicat apicultorilor, îl avem în lucru în Ministerul Agriculturii în aşa fel încât şi apicultorii să beneficieze de sprijin. Pentru pierderile de anul trecut, însă, nu avem un răspuns favorabil şi îmi pare extrem de rău”, a recunoscut șeful MADR.

El a discutat cu mai mulţi apicultori din Caraş-Severin, pe care i-a asigurat că vor primi sprijin pentru dezvoltarea stupilor, prin PNA.

„Mă gândesc aici şi la cei de la Cooperativa Apicolă Prisăcarii din Băile Herculane, care spuneau că au peste 11 mii de familii de albine şi că stau acum în faţa unei oferte din Franţa, pentru a-şi valorifica producţia pe care o obţin”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

ACA a transmis numeroase adrese la Ministerul Agriculturii, în vederea obţinerii unui sprijin financiar, însă apicultorii nu au primit nimic, în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de minimis de 15 lei pe stup.

România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru Programul Naţional Apicol în perioada 2017-2019, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 - 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 - 2016.

Suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 - 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 - 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget naţional); pentru anul 2019 - 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget naţional).

Despre durerile apicultorilor, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Potrivit unui proiect de HG publicat pe site-ul MADR, anul acesta, apicultorii ar putea beneficia de un sprijin financiar de 16,19 milioane lei prin PNA 2017-2019. Banii ar urma să fie acordați pentru diverse tipuri de achiziții. În viziunea dumneavoastră, este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor?

Ioan Fetea: Nu este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor și, din păcate, Programul Național Apricol își cam pierde din credibilitate, dat fiind faptul că au apărut și în apicultură „băieți deștepți”, ca și în alte sectoare, iar apicultorii care ar trebui să beneficieze de aceste sume nu pot să beneficieze.

Din punctul meu de vedere, era mult mai indicat ca acest sprijin financiar să fie acordat pe familia de albine (care a precedat PNA), pentru că de el beneficiau toți apicultorii sau, mă rog, cei care dețineau un număr minim de albine, cu condiția predării a 10 kilograme de miere pe familia de albine.

PNA și-a pierdut din credibilitate doar dacă este să ne gândim și că la debutul său în România erau interesați peste 13.000 de apicultori, iar astăzi, numărul dosarelor depuse de către apicultori să fie scăzut foarte mult, sub 5.000 de dosare. Sigur, sumele sunt mici, sunt derizorii pentru un sector care s-a dezvoltat și care are nevoie de fonduri pentru modernizare, pentru mecanizare, transport în mod deosebit ș.a.m.d.

Sunt aceleași forme de sprijin financiar, pe familii de albine, pe lăzi care se uzează în pastoral, pe medicamente, care mi se par cel mai important lucru. Din acest punct de vedere, îi invit pe apicultori să acceseze cel puțin sprijinul financiar pe PNA referitor la medicamente, dat fiind faptul că, an de an, acestea au fost decontate integral, mai puțin valoarea TVA, care este de doar 9% la aceste produse. De asemenea, s-a mai introdus ceva sprijin financiar pentru a lua anumite utilaje mărunte, scule ș.a.m.d., precum și un fel de asistență tehnică.

Una peste alta, repet, sumele sunt mici. Eu am participat în această iarnă, în peste 20 de județe, la adunări generale, consfătuiri, întâlniri cu apicultorii. Peste 80 la sută dintre ei solicită un sprijin cum se dă și pe celelalte sectoare, pe unitatea de producție, la noi aceasta fiind stupul.

PNA încă nu este legiferat, astăzi. Urmează să apară o HG care va legifera modul cum se va desfășura, demers cu privire la care noi îi recomandăm ministerului să-l urgenteze, dacă se poate. Și asta deoarece, în această perioadă, apicultorii pot face deja tratamente anti varroa în mod deosebit, la niște familii care vin infectate după un an apicol dezastruos.

R.F.: Ați menționat că sumele acordate prin PNA sunt „derizorii”. Cât ar trebui să fie cuantumul sprijinului, astfel încât să acopere nevoile apicultorilor?

I.F.: Nu știu dacă s-ar putea cuantifica la acest moment cât ar trebui să fie sumele. Sigur, dacă ar fi să ne referim la mijloacele de transport care presupun investiții mari și unde România este deficitară - noi mergem pe sistemul de pavilioane tractate - sumele, sigur că, probabil, ar trebui să fie de două-trei ori mai mari, dacă ne referim la această mecanizare. Dat fiind faptul că România are o particularitate, și anume aceea a stupăritului pastoral, a deplasărilor masive pe care apicultorii le fac, uneori 500-700 de kilometri, noaptea, din acest punct de vedere, sigur, țara noastră a rămas în urmă. Avem mijloace de transport perimate care poluează și mai avem o problemă: nu ni se dă voie să cumpărăm, chiar dacă ai vrea să accesezi niște fonduri cu autofinanțare, decât mijloace de transport noi. Or, în sectorul apicol acest lucru nu se justifică, atâta timp cât facem două-trei deplasări într-un an, iar în rest mijloacele de transport stau și păstrează în acele pavilioane sau autopropulsate familii de albine până la anul apicol următor.

R.F.: Și care generează și costuri...

I.F.: Generează impozite, costuri, motorină, piese de schimb. Întreținerea lor, mai ales dacă nu sunt folosite, de multe ori este mai costisitoare decât dacă ar fi în trafic.

R.F.: Anul trecut, din statisticile existente, efectivele de albine ar fi atins un total de 1,47 milioane de familii. Cum au ieșit albinele din iarnă? Avem minusuri?

I.F.: Aceste efective sunt... teoretice, zic eu. Atâta timp cât nu se face un recensământ, numărul lor nu se poate cunoaște, mai ales că, în 2015, s-au depopulat și au murit între 150.000 și 200.000 de familii în tot sudul țării, începând din județul Caraș-Severin și terminând la Brăila, Tulcea. Situația dramatică a fost generată de un cumul de factori: schimbări climatice, tratamente fitosanitare (dacă vorbim de acele neonicotinoide), lipsa de polen sau de nectar în anumite perioade, lipsa de tratamente anti varroa sau nerespectarea unor tehnologii de producție de către apicultori.

În 2016, din păcate, un an catastrofal pentru apicultură, din datele noastre nu s-au realizat decât undeva între 40 și 45 la sută din producția multianuală de miere. Albinele n-au avut nectar, n-au avut polen și au intrat slăbite în iarnă. Totodată, au fost înregistrate probleme cu lipsa medicamentelor, iar apicultorii n-au putut să aplice tratamentele anti varroa, toate acestea ducând la intrarea la iernat a familiilor de albine slăbite, îmbolnăvite. În urma acestor deplasări ale noastre în teritoriu, în aproape 30 de județe, cu delegați din institut sau de la asociație, la aceste conferințe apicole, au fost județe care s-au plâns de mortalități până la 40-50 la sută.

Sunt cazuri dificile, sunt stupine care au dispărut integral! Cunosc apicultori care au avut 200-250 de familii și astăzi nu mai au niciuna. Această mortalitate este determinată de un cumul de factori și cred că, în zilele următoare, ACA va întreprinde unele demersuri la minister (n.r. - MADR), după ce vom avea o situație generală, să vedem dacă nu găsim ceva surse de finanțare, pentru a putea ajuta aceste familii să se dezvolte în această primăvară, dat fiind faptul că și condițiile meteo, am înțeles că pe perioada de salcâm vor fi dificile, cu ploi, cu temperaturi scăzute, cu vânt, așa cum au fost și anii trecuți. Asta sigur nu va ajuta la dezvoltarea familiilor de albine, familii care, pentru a le dezvolta, pentru a le întreține, presupune niște cheltuieli care în anul 2016 au depășit 2,5 milioane de lei, sume care nu au fost recuperate ulterior din producție.

R.F.: Ați menționat de lipsa medicamentelor, un aspect foarte important. Știm că, în anii anteriori, inclusiv comercializarea lor reprezenta o problemă. Să lămurim aspectul comercializării și apoi motivul absenței medicamentelor.

I.F.: În 2015, în toamnă, am primit o adresă de la ANSVSA, prin care pentru toate medicamentele de uz apicol aveam obligația să le scoatem din rețeaua noastră, medicamente pe care le vindeam de zeci de ani și despre care toată lumea știa, și ANSVSA, și MADR; nu era nicio problemă. Apicultorii le găseau la noi și se aprovizionau ritmic, fără sincope. A apărut acea hotărâre a ANSVSA. Sigur, am executat-o imediat, am retras toate produsele de pe piață și, ulterior, am început demersurile de reglementare, la ministerul Agriculturii, la ANSVSA, chiar și la primul-ministru, autoritatea fiind în subordinea directă a sa. După aproape șase luni de discuții, de propuneri, s-a găsit soluția de a modifica Ordinul 83 privind vânzarea de medicamente.

În aceste condiții, ACA a creat depozite veterinare, cu medici angajați sau farmacii veteriare prin care, astăzi, inclusiv la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Apicolă, avem și depozit, și farmacie. La ora actuală, apicultorul poate lua ușor aceste medicamente. Am reușit să păstrăm și un preț unic în toate magazinele, depozitele și farmaciile noastre, tocmai pentru a proteja apicultorul și pentru a-l atrage să vină și să-și facă aceste tratamente atât de necesare. Nu există alte tratamente în afară de acestea, de sinteză, care să protejeze albina de varroa, iar acest varroa, din păcate, face ravagii extraordinare prin generarea de mortalități, are o capacitate de înmulțire deosebită și transmite de la o albină la alta sau de la un stup la altul și viroze sau alte boli.

Solicităm apicultorilor să se adreseze unităților Apicola, prin farmaciile și depozitele pe care le-am înființat, să cumpere aceste medicamente și chiar să le deconteze prin Programul Național Apicol, dat fiind faptul că sunt decontate integral, mai puțin valoarea TVA.

Începând de anul trecut, se decontează prin PNA și lupta anti-Nosema Apis. Avem singurul medicament din Europa, acel Protofil, care se decontează integral, produs de institutul nostru și care și-a arătat valoarea, fiind apreciat și de către alți apicultori din țările vecine.

R.F.: De asemenea, domnule Fetea, ați menționat atât de condițiile meteo vitrege, cât și de previziuni pentru 2017. Ce mesaj le transmiteți apicultorilor din toată țara, la nivel de macroregiune? La ce ar trebui să se aștepte din acest punct de vedere?

I.F.: În primul rând, trebuie să menționez că această perioadă este una extraordinar de bună. Din acest motiv, apicultorii trebuie să stimuleze familiile de albine să fie dezvoltate, pentru că vor înflori pomii fructiferi, urmează rapița, specii care vor parcurge o vreme cu temperaturi bune, astfel încât să putem valorifica aceste culesuri, în mod deosebit cele de pomi fructiferi și flora spontană de primăvară, pentru a le dezvolta. Vin apoi valorificarea culesului de rapiță și de salcâm, în zonele care vor fi ferite de condițiile meteo vitrege, iar apoi teiul și floarea-soarelui și culturile de toamnă.

De asemenea, îi sfătuiesc pe apicultori să valorifice și să deplaseze familii de albine la toate culesurile posibile, să se intereseze la proprietari de zonele care vor fi tratate în timpul înfloritului. Și la rapiță sunt perioade care obligă aceste tratamente fitosanitare, de aceea este indicat să se ceară acordul proprietarilor de teren, în mod deosebit să țină legătura cu proprietarii, să nu creadă că li se cuvine de drept să intrăm pe orice parcelă, pe orice loturi. Chiar dacă ne punem la 50-100 de metri cu o bază meliferă, trebuie să ținem legătura și să avem acceptul proprietarului, în perspectiva efectuării acestor tratamente sau a altor probleme care pot apărea în timp. De asemenea, este indicat ca apicultorul să informeze consiliile locale de prezența sa într-un loc, astfel încât să se protejeze de acele tratamente executate. Fermierii din sectorul vegetal trebuie să anunțe primăria cu 24 de ore înainte de a efectua tratamentele fitosanitare, iar primăria, la rândul ei, este obligată să-i anunțe pe toți cei care sunt înregistrați pe zona administrativă respectivă să închidă stupii pentru o perioadă scurtă sau în cazul în care substanțele sunt de o toxicitate mai mare.

R.F.: Să comentăm pe scurt următorul aspect: în urma unui studiu individual realizat, am descoperit că peste 1.800 de ferme vegetale și zootehnice au declanșat procedura de faliment în ultimii cinci ani. S-a extins acest fenomen și în sectorul apicol?

I.F.: Sunt probleme extraordinar de grave în apicultură. Sigur, eu nu voi nominaliza firme – cunosc cel puțin trei-patru. De asemenea, din datele mele, pe rețeaua de achiziție miere sunt vreo 14-16 procesatori, iar din aceștia, trei sau patru au mari probleme. Avem și noi probleme în curtea noastră. Dacă este să vorbim de combinatul apicol, unul care exporta 1.500 – 3.000 de tone de miere în anii buni, în 2016, acesta nu a reușit să exporte decât 60 de tone.

Apicultorii trebuie să înțeleagă că presiunea asupra pieței mierii, în România și în Europa, în general, este extraordinar de mare. Și asta, deoarece în UE intră miere din China. Europa consumă circa 450.000 de tone de miere, anual. Din acest total, 250.000 de tone sunt produse intern, 100.000 de tone vin din China, iar restul, din Mexic, Argentina și Ucraina. Ultimului din listă, stat prezent aici, în coasta noastră, care are o apicultură dezvoltată (peste 3,5 milioane de familii, 70.000-80.000 de tone), Europa i-a deschis piața pentru că i s-a închis alta de către Rusia. În condițiile acestea, este o concurență nefastă pe piață pentru apicultura europeană și pentru producție.

În aceste condiții, în iarna 2015-2016 apărea la raft miere cu 8,5-9 lei, în condițiile în care noi o achiziționam cu 14 lei. E ceva care creează o presiune fantastică asupra produsului românesc, unul înalt calitativ și recunoscut pe tot Globul. În aceste condiții, apicultorul falimentează. Nu vorbim de procesatori. Vor da faliment apicultorii mari și, din păcate, sunt tocmai cei mari, cei care au devenit profesioniști, care au investit și care astăzi trăiesc din această activitate cu toată familia. Ce facem cu ei? Cine trebuie să-i protejeze? Noi încercăm să facem demersurile care depind de noi, dar ACA nu este organ legislativ.

Astăzi, piața europeană nu mai este prea mult interesată de producția din România. Noi am avut doi-trei procesatori mari în Europa care ne cumpărau mierea. În ziua de astăzi eu nu pot avea o certitudine că vom avea o continuitate pe achiziția de miere, dat fiind faptul că a intrat miere din alte țări, dar și că în Germania consumul de miere a început să scadă. Am vorbit cu cel mai mare procesator de acolo și mi-a mărturisit că a scăzut consumul de miere până la aproape 20 la sută din total, în ultimii trei-patru ani, din cauză că nemții nu mai au acel mic-dejun cu miere în familia tradițională. Copiii pleacă de acasă și mănâncă la fast-food.

R.F.: Să vorbim puțin de acest dezechilibru al balanței comerciale cu produse agroalimentare, în care România pierde constant. Unde se situează piața mierii în acest context? Și asta, în condițiile în care 2016 a fost un an incoerent în ceea ce privește politicile MADR pe acest sector.

I.F.: Deși au fost discuții încă din luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și chiar dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministrul (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm.

Legat de balanța comercială, ce mai putem discuta, în condițiile în care nu s-a obținut nici măcar 45 la sută din producție? Exportul nu s-a mai făcut nici la 15% din anii în care acesta exista, și acesta din stocurile existente.

E trist că în România se importă miere. Am văzut din datele statistice - și aștept și pentru anul 2016 datele statistice, sunt curios - ce importuri de miere au intrat în România. Și asta pentru că, în anii trecuți, intrau între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone. Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor.

R.F.: Să vorbim și de Târgul Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017. Ce se întâmplă nou anul acesta la târgul dumneavoastră? Vor fi diferențe de preț la miere față de ediția precedentă?

I.F.: Eu sunt convins că va fi un târg reușit, în sensul în care expozanții au făcut eforturi, și le mulțumesc pentru asta. Vin din toate colțurile țării și încearcă să prezinte și să aducă în București (pentru că în Capitală, trebuie să recunoaștem, este o piață potentă, sunt bani, bucureșteanul își permite să cumpere) un produs de calitate.

Pe de altă parte, nu cred că vor fi noutăți deosebite. Vor fi, probabil, produse noi în amestec cu diferite produse naturale, care îți încântă gustul și ochiul.

Vor fi și pentru apicultori utilaje, probabil noi, deși noi ne-am dorit – de ce să nu recunosc – un târg doar al mierii. Cum însă vin și apicultori, nu puteam să le refuzăm nici lor posibilitatea de a se aproviziona cu faguri, cu medicamente. Din acest punct de vedere, suntem organizați și anul acesta cu farmacia, cu medicul care dă rețetă pe loc, astfel încât să nu creăm nicio problemă.

Nu în ultimul rând, sunt convins că prețul mierii și al procesatelor din miere nu va crește. Sunt convins că prețurile vor fi cel puțin la nivelul celor din toamnă, pentru că, de obicei, marfa e adusă de procesatorii direcți sau de către producători.

Publicat în Interviu

Aproximativ 45.000 de curcani au fost sacrificați de către autoritățile germane în zilele de 20-22 ianuarie 2017, în timp ce alte câteva mii de păsări urmează să fie eutanasiate săptămâna aceasta, ca urmare a depistării virusului gripei aviare H5N8 în mai multe ferme, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit informației vehiculate, virusul a fost detectat la o fermă din Dahme-Spreewald, în estul landului Brandenburg. Asta în condițiile în care, în ultimele săptămâni, același virus era descoperit la mai mult de 500 de păsări sălbatice din Germania.

Chiar și așa, cazurile de infectare a păsărilor din crescătorii au fost rare, după ce Guvernul de la Berlin a introdus o serie de norme sanitare dure pentru a evita contactul cu păsările sălbatice, inclusiv ordonând fermierilor să ţină închise păsările.

Epidemiile din Germania sunt mult mai reduse decât cele din Franţa, unde au fost sacrificate aproximativ 800.000 de raţe, după confirmarea unor cazuri de gripă aviară în sud-vest, principala regiune unde se produce foie gras.

În decembrie, autorităţile din landul Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au derulat operaţiuni de sacrificare a aproximativ 55.000 de curcani, pui şi raţe, după ce virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit la mai multe ferme.

Mai multe ţări europene şi asiatice au descoperit cazuri de gripă H5N8 în ultimele săptămâni, iar unele state au ordonat fermierilor să ţină păsările închise. Coreea de Sud a mobilizat armata pentru a ajuta la cea mai mare operaţiune de sacrificare a păsărilor din cauza răspândirii gripei aviare, urmând să fie eutanasiate alte 1,6 milioane de păsări în zonele afectate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE) a solicitat celor 180 de state membre, printre care se numără şi România, să sporească măsurile de biosecuritate la ferme, pieţe şi în comerţul cu păsări, pentru a limita răspândirea gripei aviare.

În țara noastră, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că monitorizează sever comerţul intracomunitar şi verifică toate transporturile de păsări care vin din ţările unde, în ultima perioadă, au fost diagnosticate focare de gripă aviară, pentru a preveni pătrunderea bolii pe teritoriul României.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista