Afişez elemetele după tag: Ministerul Agriculturii - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 11 Noiembrie 2019 15:32

Demiteri la Ministerul Agriculturii

Conform deciziilor premierului Ludovic Orban, publicate vineri, 8 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial nr. 905 din 8 noiembrie 2019, secretarii de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Dumitru Daniel Botănoiu, Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Alexandru-Valentin Ţachianu au fost eliberaţi din funcţie.

Anterior, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, într-o conferinţă de presă că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar, deocamdată, nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

„Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână”, afirma Oros în prima sa conferință de presă în calitate de ministru de resort.

Luni, 11 noiembrie 2019, a mai fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, un alt secretar de stat, respectiv Maricel Dima.

Publicat în Știri interne

Am primit la redacție un punct de vedere referitor la Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, din partea lui Radu Antohe, expert în dezvoltare rurală și politici agricole, fost consilier de stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă. Îl publicăm integral mai jos.

Aflu cu oarece dezamăgire că premierul Ludovic Orban a declarat, la învestirea noului ministru al agriculturii că, citez: „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”. Este corect faptul că statul trebuie să creeze politici durabile pentru fermierii și producătorii români. Doar că, în competiția acerbă actuală între global și local, tot mai multe state înțeleg că nu e suficientă clamarea unor politici și fac ceva mai mult pentru protejarea intereselor propriilor producători. De aceea, domnule ministru Adrian Oros, nu luați măsuri pripite, în elanul frenetic de a elimina orice fărâmă de pesedism, elan demn de cauze mult mai bune! Domnule Ministru, nu distrugeți un demers greu creat din nevoia țăranului român, nu rămâneți în istorie ca un demolator de speranță pentru satul românesc! Sunt de acord că acest proiect trebuie analizat și chiar poate regândit, cu un management competitiv, atrăgând și marii retaileri ca posibili beneficiari - de ce nu?! , listând Casa Unirea pe bursă, oferindu-i șansa de a se dezvolta spre binele producătorilor autohtoni. Vă garantez că acest proiect va deveni un factor de atenuare a discrepanțelor dintre rural și urban, și astfel o verigă de unitate națională, așa cum militați mereu prin poziționarea dvs. publică. În speranța că veți găsi înțelepciunea necesară pentru promovarea intereselor agriculturii românești, vă doresc succes în exercitarea mandatului dvs.

dr. Radu Antohe, fost Consilier de Stat pe probleme de agricultură în Guvernul Dăncilă

Publicat în Opinii

Ministrul demis al Agriculturii, Petre Daea, a confirmat, într-o intervenție telefonică la Digi 24, postarea pe site-ul instituției pe care o conduce, în discuție publică, a unui ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor de creștere a porcilor.

„Prezența acestui virus (n.r. - pesta porcină africană) creează foarte multe probleme, motiv pentru care am elaborat și am pus în discuție publică un ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor, în așa fel încât să intrăm într-o rânduială, pentru a putea fi în ordine”, a spus Daea.

Într-o declarație pentru Mediafax, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a declarat că propunerea de act normativ ar urma să pună control pe fermele mici.

„Problema noastră era că nu controlam porcii din fermele mici, în sensul că nu erau înregistraţi, erau câţi voiau, nu aveau niciun fel de problemă. La ora actuală, ordinul reglementează clar. Nu interzice creşterea porcului, cum au încercat unii să speculeze. Reglementează altceva, spune: până la cinci porci înregistraţi şi crescuţi cu măsuri de biosecuritate; e mică gospodărie şi mănâncă el cu familia lui. Între cinci şi nu ştiu câţi porci este exploataţie mică şi o înregistrezi drept exploataţie mică. E o ordine în creştere porcului. În afară de fermele mari, există aşa-numite ferme mici, care erau o piaţă neagră fără stop şi o plimbare a porcilor dintr-o parte în alta, fără nicio noimă. Ele sunt cele care au întreţinut pesta. Există două soluţii: te apuci şi-i omori pe toţi sau încerci să pui ordine fără să-i aţâţi pe cei mici”, a precizat Minea.

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care solicită înregistrarea porcilor, pentru a avea o evidenţă a acestora. Proiectul delimitează creşterea porcilor astfel: exploatație de creșterea suinelor de subzistență – exploatație agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kg; exploatație mică de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-65 capete porcine; exploatație medie de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66-130 capete porcine; exploatație mare de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 capete porcine.

Publicat în Zootehnie

Telemeaua de Sibiu a devenit al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană (UE), decizia de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate pentru produsul „Telemea de Sibiu” (IGP) fiind publicată, miercuri, 16 octombrie 2019, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Într-o conferință de presă care a avut loc în aceeași zi, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, ministrul de resort, a afirmat că o a doua măsură după înregistrarea produsului s-a văzut deja în intenţia de a intra şi alţi producători în Grupul aplicant, pentru a-şi proteja producţia.

„Au intrat şi alţii în structura aceasta, în Grupul aplicant, pentru a fi şi ei autorizaţi să facă producţia respectivă. Urmărim acest lucru şi, prin Casa de Comerţ, îi dăm acest sprijin, să ducem produsele româneşti pe drumul recunoaşterii şi al siguranţei alimentare şi al autenticităţii produsului în unităţile noastre. Pe acest drum trebuie să mergem, pe de o parte de a proteja producătorul, iar pe de altă parte, evident, şi consumatorul. V-am prezentat rapoarte la controalele noastre în piaţă cu grăsimi hidrogenate, iar acestea nu au ce căuta fără a fi recunoscute pur şi simplu şi să scrii că este dintr-un produs anume. Trebuie să punem o regulă”, a mai spus Daea.

Conform datelor MADR, Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud, proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minimum 21 de zile.

„Laptele folosit pentru fabricarea produsului «Telemea de Sibiu» provine de la animale crescute în zona geografică delimitată şi hrănite în principal pe păşune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creştere şi alimentaţie a animalelor, precum şi tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă şi contribuie la asigurarea caracteristicilor şi a calităţii produsului «Telemea de Sibiu». Particularitatea acesteia este dată de gustul intens şi plăcut, discret acrişor, sărat, care după degustare lasă o senzaţie onctuoasă”, notează ministerul de resort.

Prin vocile autorizate, sursa citată menţionează că asociaţia producătorilor de „Telemea de Sibiu”, compusă din 10 persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obţinerea recunoaşterii oficiale europene pentru a-şi proteja reţeta tradiţională moştenită din timpuri străvechi şi a oferi consumatorilor produse naturale şi sănătoase.

În prezent, România deţine şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni - IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019) şi Telemea de Ibăneşti Denumire de Origine Protejată (2016), respectiv Telemea de Sibiu - Indicaţie Geografică Protejată.

Publicat în International

Potrivit precizărilor făcute de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, proiectul de buget pentru anul 2020 a fost creionat ca un răspuns practic la actualele obiective de guvernare, sumele alocate urmând să susţină programele deja lansate, dar şi altele noi.

„Noi am făcut proiectul de buget pe 2020, am început demult să lucrăm la el, l-am analizat de câteva ori la minister. Am avut în vedere ca proiectul de buget să fie ca un răspuns practic la obiectivele de guvernare pe care le avem, să continuăm programele pe care le-am început şi pe cele lansate, cărora le-am dat drumul spre consultare, şi anume programul de susţinere pentru ardei gras, pentru castraveţi şi vinete în spaţii protejate, pentru a creşte paleta aceasta de produse şi, astfel, să dăm posibilitatea, prin Casa de Comerţ, să le valorifice şi să oprim importurile, dând o alternativă de consum şi pentru consumatori. Avem incluse investiţiile pentru punctele de lansare, investiţiile în sistemul de irigaţii, investiţiile privind reproducţia la taurine”, a menționat oficialul guvernamental.

Ministrul de resort nu a dorit să precizeze cât anume va însemna bugetul în cifre absolute, însă a precizat că s-ar „aşeza” în jurul celui aferent anului 2019.

„În cifră absolută, este o creştere generată de proiectele noi care vin, reproducţia la porcine (...), proiectul pentru avicultură, toate proiectele din zona montană (unităţi de prelucrare, unităţi de sacrificare, centre de colectare), investiţiile din irigaţii. Cifra absolută pentru România este legată de aceste proiecte şi apoi şi de partea de contribuţie, cofinanţarea pentru proiectele pe care noi le-am luat prin PNDR. Nu pot să spun acum o cifră absolută, va creşte, dar se aşază în jurul anului 2019”, a conchis Daea, pe acest subiect.

Anul acesta, Agricultura a avut pregătit un buget de 22,86 miliarde de lei, în creştere cu aproape 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei. Pentru următorii doi ani, 2020 şi 2021, bugetul MADR era estimat la 18,69 miliarde de lei, respectiv 18,49 miliarde de lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, în luna februarie a.c.

Publicat în Finantari

La 24 de ore de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat la Digi 24 ce însuşiri trebuie să aibă cei care activează în agricultură, calităţi pe care viitorii guvernanţi nu le deţin.

„Eu am îngrijorare mare. Sunt îngrijorat pentru că îi cunosc, eu îi cunosc pe toţi. Ca să faci treabă în agricultură, trebuie să fii devotat acestui sector. Trebuie să munceşti mult. Lor nu le place munca, reţineţi ce vă spun, omul Daea, inginerul Daea şi astăzi, ministrul Daea. Ca să faci treabă în agricultură trebuie să te sacrifici, să-şi sacrifici familia, să-şi sacrifici timpul liber. Nu sunt în stare de acest lucru, vă spun eu, cu toată puterea. Și-mi pare rău că spun acest lucru, pentru că îi cunosc, dacă nu i-aş fi cunoscut, aş fi avut rezerve, dar din acest punct de vedere nu am nicio rezervă”, precizat oficialul guvernamental.

El a adăugat că este îngrijorat cu privire la proiectele dezvoltate sub mandatul pe care, deocamdată, îl exercită și se teme că nu vor fi duse la îndeplinire.

„Mă îngrijorez, ascultaţi-mă. Eu sunt îngrijorat că aceste proiecte pe care le-am început şi sunt în plină derulare, se opresc. Sunt îngrijorat că aceste proiecte nu se vor duce la îndeplinire. În 2004, am lăsat 17 puncte de lansare antigrindină şi în 13 ani au făcut şapte. În opt ani de zile, patru guverne au făcut trei hotărâri de guvern, iar noi am făcut 49. Aceasta este îngrijorarea mea. Ritmul de muncă, capacitatea de angajare profesională şi evident, dorinţa de a face în România. Nu le place construcţia, lor le place să dărâme, nu să construiască”, a mai punctat Daea.

Nu în ultimul rând, discutând despre situaţia din PSD la acest moment, ministrul Agriculturii a recunoscut că este „o atmosferă de îngrijorătoare, pentru că ştim la ce proiecte am dat drumul. Sigur că avem această îngrijorare dacă nu se continuă şi avem mari semne de întrebare datorită faptului că îi cunoaştem cum au acţionat în perioada anterioară. Eu sunt om al zilei şi cunosc realitatea”.

Altfel stăteau lucrurile la începutul săptămânii

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea la acea vreme.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României demitea însă guvernul PSD, joi, 10 octombrie 2019, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

sursa: Mediafax, Digi 24, Surse și Resurse

foto credit: Romulus Boancă

Publicat în Știri interne

De pe cele 2,1 milioane de hectare însămânțate cu grâu, la începutul anului agricol, în acest an, fermierii români au recoltat puțin peste 10 milioane de tone de materie-primă, calculele indicând o scădere de la an la an de 80 000 de tone, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Conform datelor agregate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmise sursei citate, cel mai bun randament la hectar a fost obţinut în judeţele Giurgiu (5 800 kg/ha grâu), Satu-Mare (5 700 kg/ha), respectiv Timiş (5 500 kg/ha).

„Campania de cereale păioase s-a încheiat şi avem date preliminare care, evident, vor fi consemnate în dările de seamă statistice ce se vor întocmi cu ocazia depunerii formularului Agri2 B la direcţiile de statistică judeţene. Acum, putem spune că, de pe cele 2,1 milioane de hectare, producţia de grâu obţinută anul acesta depăşeşte 10 milioane de tone, fiind în apropierea recoltei de anul trecut. E un minus de circa 80 000 de tone. Media obţinută în 2019 este de aproximativ 4 800 de kilograme la hectar. E o producţie bună, într-un an agricol dificil, datorită faptului că seceta de anul trecut nu a permis răsărirea în toamnă, iar grâul, în proporţie de 85% din suprafaţă, a răsărit în primăvară. Ca o caracteristică generală, se constată o uniformitate a producţiilor între judeţe, legată fiind capacitatea fermierilor de a lucra terenul şi de condiţiile uniforme din punctul de vedere al climei”, a menționat oficialul guvernamental.

Tot Daea a mai adăugat că, în cazul orzoaicei, producția este ușor mai mare față de cea din anul agricol 2017-2018, pe fondul majorării suprafeței însămânțate.

„La orzoaică, avem o producţie asemănătoare cu cea de anul trecut, diferenţele fiind de vreo 90 de kilograme în minus la media/hectar, deşi per total s-a obţinut mai mult, deoarece a fost un supliment de suprafaţă. Astfel, de pe 63 480 de hectare, s-au obţinut anul acesta o medie de 4 552 kg/ha şi o producţie totală de 288 975 tone. La orzoaica de primăvară, s-a obţinut o producţie superioară faţă de anul trecut, atât la medie, cât şi pe total. Şi la mazăre avem o producţie medie substanţial mai mare faţă de anul trecut, respectiv 2 340 kg/ha, faţă de 1 439 kg/ha anul trecut. Trebuie să spunem că cifrele au o anumită relativitate, pentru că sunt date preliminare, însă nu se vor consemna diferenţe mari la final”, a explicat ministrul de resort.

În ceea ce privește cultura rapiței, Petre Daea a anunţat că anul în curs a fost unul în care s-a pierdut jumătate din producţia de rapiţă, această cultură fiind afectată de seceta din toamna anului trecut.

„În schimb, anul acesta, am avut o producţie mult mai mică la rapiţă. Am pierdut aproape jumătate din suprafaţa de rapiţă datorită faptului că în toamnă nu a răsărit, iar suprafaţa respectivă a fost însămânţată, fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, de aceea suprafeţele cu aceste culturi sunt mai mari decât anul trecut. În aceste condiţii, la rapiţă am obţinut o medie de 2 374 kg/ha, faţă de 2 487 kg/ha anul trecut. Avem cu aproape 900 000 de tone mai puţin faţă de anul trecut, adică o producţie totală de 685 723 de tone obţinută de pe 288 899 hectare”, a conchis şeful MADR.

Datele statistice preliminare ale ministerului de resort arată, pentru 2019, o producţie totală de 10 051 997 tone de grâu, faţă de 10 138 546 tone în anul 2018, o medie de 4 786 kg/ha (4 803 kg/ha în 2018) şi 2 100 178 hectare recoltate în 2019 versus 2 110 665 hectare, în 2018.

În cazul producţiei totale de grâu, secară şi triticale, aceasta a ajuns, în 2019, la 10 427 706 tone, în scădere cu circa 138 000 faţă de 2018, randamentul fiind de 4 759 kg/ha, iar suprafaţa totală recoltată la 2 191 599 hectare. Comparativ, în anul 2018, s-a obţinut de pe 2 211 599 hectare cultivate cu grâu, secară şi triticale o producţie totală de 10 565 780 tone, cu o medie de 4 777 kg/ha.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola
Luni, 30 Septembrie 2019 13:34

Aur la preț de tinichea

Toamna se culeg și se numără roadele. Agricultorului român îi dă cu minus la numărătoare, în timp ce la Ministerul Agriculturii se numără ca în Caragiale. Se pare că și anul acesta, când seceta a pârjolit culturile agricole, mai-marele „agriculturii Țării Românești” vede câmpurile pline de „recorduri”.

Cum stau lucrurile în realitate? De exemplu, în Dobrogea, nu doar că nu se poate lucra pământul crăpat de atâta uscăciune, dar agricultorii din această zonă a țării nu prea au avut ce recolta. Grâul nu le-a dat nici tona pe hectar, iar porumbul s-a dus spre zero. De rapiță nu se mai pomenește, că aproape toată suprafața a fost întoarsă. Nici cu floarea-soarelui nu se prea pot lăuda dobrogenii.

Una peste alta, anul agricol 2018-2019, pe lângă faptul că a fost atipic, cum îl caracterizează fermierii, a fost și greu pentru toată țara, situație care continuă și în noul an agricol, 2019-2020.

Acolo unde s-a putut iriga ori în fermele care au beneficiat de ceva ploi și în care s-au investit sume importante pentru salvarea culturilor, producțiile obținute sunt mulțumitoare, la numărătoare. Că altfel, recoltele stau în hambare în așteptarea unor prețuri mai bune, care să nu bage fermele în faliment.

Și, da, ajungem la problema prețului. Într-un an în care, pentru un hectar de orice, cheltuielile au fost mai mari, comparativ cu anii trecuți, prețurile sunt mai mici și se duc tot în jos. E adevărat că acest trend se remarcă și pe bursele internaționale, nu doar în România. În hambare e aur, iar prețul e ca pentru o tinichea, cum s-a exprimat un fermier.

Se pare că porumbul are cel mai mult de suferit. Majoritatea cultivatorilor și-au pus bazele în această cultură, al cărei preț atinge, la ora actuală, nivelul de acum nouă ani, de sub 50 de bani pe kilogram. Și anul trecut, porumbul avea un preț considerat mic, în jur de 80 de bani kilogramul. Azi, cu certitudine, e dramatic. Și, din cauza pestei porcine, nici nu se întrevede vreo urmă de speranță, existând pericolul ca achizițiile să nu fie semnificative din cauza cererii scăzute în zootehnie.

Prin urmare, agricultorii care au reușit să-și umple hambarele cu ceva roade sunt obligați să le stocheze, dar nici ei nu știu până când. Se uită la porumb, se bucură ca la aur și... speră. În ce? Unii speră că Ministerul Agriculturii va face totuși ceva, cumva, ca pesta porcină africană să nu distrugă chiar de tot fermele de porci. Alții așteaptă de la autoritățile române măsuri adecvate situației reale în care se găsește agricultura acum, măsuri pe care nu trebuie nici să le inventeze și pentru care nici să nu ceară voie de la UE ca să le ia, ci doar trebuie să se uite peste gard la alte țări europene și să facă demersurile necesare pentru a fi aplicate și în fermele noastre. Dar, despre ce se întâmplă prin Europa cu sprijinirea fermierilor aflați în situații dificile și despre pesta porcină, acestea sunt subiecte pe care le voi aborda altă dată.

Până atunci și cu speranța că nu voi apuca vreodată să vorbesc despre agricultura românească la trecut, îmi doresc să văd un ministru și o echipă la Agricultură pentru care fermierul să fie într-adevăr cel care le asigură salariile. Mersul pe jos, din fermă în fermă, face piciorul frumos, dar nu înseamnă că-i neapărat și sănătos. O agricultură sănătoasă înseamnă strategii, dialog real și o legislație adaptată momentului și realităților din fermele românești. Pentru că degeaba avem „recorduri istorice”, dacă ele rămân în hambare, nefăcând, astfel, nici doi bani. 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01 - 14 septembrie 2019

Publicat în Editorial

De la debutul actualului sezon de vânzări și până la data de 16 septembrie 2019, Ucraina a exportat cu 3,8 milioane de tone de cereale mai mult decât în aceeași perioadă a anului comercial 2018-2019, în primele două luni și jumătate statul vecin contorizând 11,1 milioane de tone de cereale vândute peste graniță.

„De la începutul sezonului agricol 2019-2020, care a debutat la 1 iulie 2019, şi până în prezent, Ucraina a exportat 11,1 milioane tone de cereale. În particular, Ucraina a exportat 6,8 milioane de tone de grâu, 2,5 milioane de tone de orz şi 1,9 milioane de tone de porumb”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului ucrainean al Agriculturii, citat de Reuters.

Instituția de profil a statului vecin nu a oferit o estimare cu privire la exporturile de cereale pentru întregul sezon 2019-2020, după ce, în anul comercial anterior, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Pe de altă parte, ministerul de resort a mai anunțat că, până la data de 16 septembrie a.c., Ucraina a recoltat 40,8 milioane de tone de cereale, estimând că recolta totală de cereale din 2019 ar urma să fie una similară celei de anul trecut, și anume de aproximativ 70 de milioane de tone.

Conform sursei citate, fermierii ucraineni au definivat culesul de pe o suprafaţă de 10,3 milioane de hectare însămânțate cu cereale, însemnând 68% din suprafaţa însămânţată cu cereale, iar randamentul mediu la hectar este de 3,95 tone. Ministerul Agriculturii din Ucraina a mai transmis că fermierii au terminat de recoltat grâul şi orzul.

Ucraina este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Publicat în Piata agricola

Față de ministerul Agriculturii din România, care folosește, an de an, aceeași placă învechită atunci când vine vorba de datele preliminare privind producțiile de cereale, unii dintre competitorii noștri de pe piața cerealelor de la Marea Neagră – ucrainenii - nu se tem să vehiculeze estimări privind recolta din 2019.

Concret, Ministerul Agriculturii din Ucraina a dat publicităţii joi, 29 august 2019, primele sale estimări privind recolta de grâu din acest an, conform cărora producţia ar putea creşte cu 13%, până la 27,8 milioane de tone, față de cele 24,6 milioane de tone înregistrate în 2018.

Totodată, omologul MADR din statul vecin prognozează că recolta totală de cereale ar putea urca, anul acesta, până la 71,1 milioane de tone, de la 69,8 milioane de tone contabilizate anul trecut.

Potrivit celor mai recente date disponbile, până marți, 27 august a.c., Ucraina a recoltat 39,2 milioane de tone de cereale de pe 66% din suprafaţa însămânţată.

Ministerul Agriculturii nu a dat publicităţii şi o estimare privind exporturile de cereale în sezonul actual, care acoperă perioada iulie 2019 - iunie 2020. În sezonul precedent, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Țara vecină este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Anterior, o sursă a declarat pentru Reuters că Ministerul Agriculturii a propus traderilor să majoreze cantitatea de grâu disponibilă pentru a fi exportată în sezonul 2019-2020 până la 19 milioane de tone, de la 16 milioane de tone. în sezonul 2018-2019. Sursa a adăugat că această cifră ar putea include o cantitate de 11 milioane de tone de grâu de panificaţie, comparativ cu opt milioane de tone în sezonul precedent, precizează agenția de presă străină, citată de Agerpres.

În fiecare an, Ministerul Agriculturii din Ucraina şi traderii semnează un memorandum pentru a stabili ce cantitate de grâu este aşteptată să fie exportată într-un sezon agricol. În acest document, traderii promit să nu depăşească volumele convenite a fi exportate, iar Ministerul Agriculturii promite să nu modifice regulile privitoare la export. Ministerul de resort din Ucraina estimează că, în acest an, memorandumul ar putea fi semnat în luna septembrie.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista