PRO AGRO - REVISTA FERMIERULUI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția asupra situației financiare dificile în care se află majoritatea fermierilor din România după un an 2023 marcat de secetă în multe județe, cu majorări la prețul inputurilor agricole, al motorinei, și cu un preț scăzut la produsele agricole. Începutul anului îi găsește pe foarte mulți producători îndatorați, în prag de faliment.

„Conform discuțiilor purtate la finalul anului 2023, fermierii au așteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru a avea acces la finanțarea specifică activităților agricole. La începutului acestui an, 2024, erau planificate să intre în vigoare două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, transmite AAC.

Este vorba de Creditul Fermierilor, o formă de creditare dedicată fermierilor aflați în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani și prin care aceștia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.

Al tip de credit vizează consolidarea și securizarea exploatațiilor în vederea achizițiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani și care ar include finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%. 

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită adoptarea în regim de urgență a celor două forme de creditare subvenționată, cu dobândă redusă pentru fermieri, ținând cont de contextul actual în care este necesară intervenția rapidă a instituțiilor statului pentru a salva fermele românești de la falimentul imediat. Ca urmare a negocierilor purtate la finalul anului trecut, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. În acest moment, fără un calendar clar al disponibilității acestor finanțări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuși să aștepte și vor începe din această lună să introducă acțiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploatațiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol. Membrii Alianței își exprimă convingerea că ministrul Florin Barbu va acționa împreună cu echipa sa pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații, pentru accelerarea procedurilor de implementare a noilor credite pentru sectorul agricol, având în vedere complexitatea procesului de negociere la nivel european pentru acest sprijin, dar și la nivel național, inclusiv cu mediul bancar. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru a participa la soluționarea oricăror neclarități împiedică, la acest moment, adoptarea cadrului legislativ necesar pentru creditarea subvenționată a sectorului agricol, astfel încât noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din luna ianuarie, pentru a putea evita propagarea unor consecințe dezastruoase în agricultura românească în 2024.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Joi, 30 noiembrie 2023, la Bruxelles, au avut loc întâlnirile Praesidium COGECA și Praesidia COPA-COGECA, la care Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată, în format fizic, de către Florentin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV.

Principalul subiect al Praesidium COGECA a fost alegerea conducerii, care are loc o dată la trei ani. Au fost doi candidați pentru poziția de președinte și opt candidați pentru poziția de vicepreședinte.

COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, înființată în 1959) reprezintă interesele generale și specifice ale cooperativelor europene agroalimentare, forestiere și piscicole în rândul instituțiilor UE și al altor organizații socio-economice care contribuie la luarea deciziilor europene.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte COGECA pe Florentin Bercu, descris fiind ca un „tânăr cu o pasiune înnăscută pentru agricultură, cooperative și zonele rurale”.

Florentin Bercu a obținut 109 voturi, clasându-se pe locul trei din numărul de 155 voturi exprimate.

IMG 20231130 WA0011

,,Candidatura mea se bazează pe o angajare fermă față de prioritățile cheie cruciale pentru dezvoltarea durabilă, sustenabilă și avansarea comunității noastre cooperatiste agricole. Având încredere în puterea transformatoare a cooperativelor agricole, mă angajez să stimulez dezvoltarea socio-economică în zonele rurale prin implementarea unor măsuri care facilitează înființarea, dezvoltarea și consolidarea cooperativelor în Uniunea Europeană.
Cooperativele din România sunt în creștere și se consolidează. Susținând reglementări agricole corecte, îmi propun să pun umărul la consolidarea poziției fermierilor prin intermediul cooperativelor pe întreg lanțul alimentar, promovând un mediu echitabil. Conștient de provocările epocii digitale, mă angajez să contribui la dezvoltarea unei strategii echilibrate la nivelul UE pentru gestionarea riscurilor, asigurând competitivitatea și adaptabilitatea fermierilor. Sunt dedicat furnizării de alternative eficiente pentru controlul bolilor și dăunătorilor, menținând în același timp sănătatea publică și stabilitatea economică. Susțin practici agricole durabile, pledând pentru reglementarea utilizării pesticidelor și a noilor tehnici genomice.
În plus, subliniez necesitatea flexibilității în obligațiile PAC și propun un buget post-2027 de cel puțin 1% din PIB-ul UE, crescând la 1,4% în cazul integrării Ucrainei.
O să prioritizez adaptarea strategiei de la fermă la furculiță, promovarea programelor de digitalizare agricolă, actualizarea legislației pentru protecția pieței, și intensificarea de cercetări pentru varietăți cu o toleranță ridicată la schimbările climatice.
Vom lupta să obținem excluderea animalelor de fermă din sfera Directivei privind Emisiile Industriale și îmi propun să validăm habitatele naturale, stabilind numărul optim de animale sălbatice și densitatea de suprafață adecvată pentru carnivorele mari.
Puteți conta pe mine și pe România pentru subiectele fierbinți și pentru orice bătălie pe care trebuie să o ducem împreună pentru cooperativele și fermierii noștri, vom fi ferm în prima linie.
Cei interesați să vadă evoluția sectorului cooperatist și agricol românesc au ocazia să o facă participând la Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor, care va fi organizat de COPA-COGECA în octombrie 2024 la București, și vă invităm să participați încă de pe acum.
Sunt om de echipă, gata să discutăm, să colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.
În concluzie, vă prezint nu doar o candidatură, ci și o angajare fermă față de aceste priorități cheie. Vă solicit sprijinul pe măsură ce ne îmbarcăm în această călătorie, conturând un viitor pentru comunitatea noastră agricolă care să fie sustenabil, prosper și rezilient”, a fost mesajul lui Florentin Bercu, vicepreședinte COGECA.

Prin alegerea lui Florentin Bercu în funcția de vicepreședinte al COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA.

În prezent, România are, în structura de conducere, un vicepreședinte COPA - Marius Micu (Federația Națională PRO AGRO), care reprezintă organizațiile fermierilor, și un vicepreședinte COGECA - Florentin Bercu (UNCSV), care reprezintă organizațiile cooperativelor agricole din România.

De asemenea, la nivelul Grupurilor de Lucru, AAC deține două funcții de vicepreședinte: Liliana Piron (LAPAR, Plăți Directe) și Alexandru Țachianu (Federația Națională PRO AGRO, Cereale și Oleaginoase).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ministrului Agriculturii o întâlnire în vederea consultării prevederilor care vor fi cuprinse în proiectul de Ordonanță de urgență privind finanțarea fermierilor și cooperativelor. Proiectul de OUG vizează măsuri de sprijin pentru fermieri, pentru finanțarea activităților agricole, iar Alianța vrea să-și prezinte propunerile și argumentele înainte de publicarea actului normativ în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit AAC, sectorul vegetal se află într-o situație foarte gravă, o criză generată de o lipsă cronică de capital în fermele din țara noastră: costuri în creștere la inputuri, prăbușirea prețurilor la cereale/oleaginoase, măsuri restrictive la nivel european, venituri în scădere, producții diminuate din cauza lipsei sistemului de irigații. „Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentară a României, viitorul satului românesc şi afacerile agricole a zeci de mii de antreprenori din mediul rural”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC consideră că este nevoie să fie continuate programele de garantare și creditare IMM INVEST și RURAL INVEST. „Astfel, avem în vedere să abordăm în cadrul întâlnirii cu conducerea MADR atât programele de finanțare, cât și cele de refinanțare adresate fermierilor. Constatăm necesitatea accesării unor credite (altele decât 3*APIA, altele decât 5*APIA)/linii de credit atât pentru capitalul de lucru și investiții, cât și pentru refinanțarea cheltuielilor sau investițiile efectuate și gajate/ipotecate în favoarea altor creditori, pentru a putea traversa anul financiar 2023 și pentru a putea înființa culturi pentru anul agricol 2023-2024. În acest context complicat din punct de vedere bugetar și fiscal, reiterăm necesitatea și oportunitatea de a acorda aceste forme de sprijin către fermieri și cooperative pentru a le permite să-și continue activitățile de producție și de integrare comercială, motivat de faptul că bilanțurile contabile aferente anului 2023 vor arăta o scădere drastică a veniturilor și profitabilității agenților economici din agricultură”, se precizează în adresa trimisă Ministerului Agriculturii de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită acordarea unor autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor folosite la însămânțarea culturilor de toamnă din acest an.

În anul 2023, din cauza condițiilor agrometeorologice de secetă pedologică severă și arșiță prelungită, s-a constatat o proliferare extremă a dăunătorilor (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Zabrus tenebrioides, Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla, Phorbia securis și Aphididae), care, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor.

În prezent, fermierii nu au la dispoziție o substanță de contact/sistemică omologată, eficientă în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. Odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare pentru fermieri, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București.

Prin urmare, în condițiile unui an agricol 2022-2023 extrem de dificil pentru agricultorii din țara noastră, aceștia solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acordarea de autorizații temporare de urgență pentru produsele insecticide pe bază de neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în această toamnă, precum și inițierea derogărilor ce se impun pentru culturile ce vor fi înființate anul viitor în primăvară.

Dăunătorii care fac ravagii la cerealele păioase, în special la grâu sunt: Zabrus tenebrioides, Agriotes spp. sau complexul de muște la cereale (Oscinella frit, Phorbia securis). „Anul trecut, atacul de muște a fost unul foarte mare din cauza toamnei cu temperaturi anormal de mari. Chiar dacă neonicotinoidele nu combat direct muștele cerealelor, s-a constatat că acolo unde sămânța a fost tratată, atacul acestui dăunător a fost mult mai mic. Autoritățile române și europene trebuie să înțeleagă că sunt necesare și se pot lua măsuri punctuale/specifice raportate la cost/eficacitate pentru fiecare țară în parte, activând mecanismul de criză și acordând derogări. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau, dacă există, sunt mult sub pragul economic de dăunare. Pentru ca fermierii să-și poată continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate și distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație reală și să ajute fermierii oferindu-le posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor. Menționăm că sunt dăunători în sol, cum este cazul viermilor sârmă, care atacă boabele în curs de germinare rozând embrionul, deci fără posibilitatea de a interveni în vegetație cu tratament pentru combatere. Mai mult, acolo unde se poate aplica tratament pe vegetație acesta este costisitor întrucat trebuie aplicat de mai multe ori pentru că insecticidele sunt în mare parte de contact, nu sunt sistemice. Studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp precizează la concluzii că: >. Referitor la folosirea produselor insecticide granulate, deși nu este cazul în tratamentul la sămânță, în același raport din 2013 al EFSA se precizează: >”, se arată în documentul trimis MADR de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat. „Insistăm ca statul român prin Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață noi molecule care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre. Unul dintre argumente este faptul că România este un producător important de cereale și plante oleaginoase. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa culturile agricole de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. Nu trebuie să uităm nici un moment că interzicerea neonicotinoidelor (clothianidin, tiametoxam și imidacloprid), a avut la bază principiul precauției și este în măsură să declanșeze un semnal de alarmă pentru precedentul pe care îl creează, pentru că în orice moment o entitate ar putea să invoce principiul ,,precauției” și să solicite interzicerea folosirii unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc”, precizează Alianța.

Referitor la Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), publicată pe 19 ianuarie 2023, de a interzice statelor membre să mai dea derogări pentru tratarea semințelor cu produse neonicotinoide, principala motivare a fost faptul că tratamentul la sămânță nu justifică pericolul care poate compromite cultura întrucat tratamentul sâmânță este văzut ca un tratament preventiv. În condițiile pedoclimatice ale României, în zonele unde avem dăunători în sol, dovedit științific, prin programe de monitorizare, cu mult peste Pragul Economic de Dăunare, tratamentul la sâmânță este unul curativ, deci pericolul este justificat întrucât nu există alte produse omologate care să aibă eficiența și eficacitatea neonicotinoidelor. Nevoile fermierilor, susțin reprezentanții Alianței, sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.

„Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe >, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Astăzi, realitatea pe care-o trăim cu războiul de la granița cu Ucraina și liberalizarea comerțului intacomunitar a făcut ca Uniunea Europeană să recunoască că produsele agricole importate din Ucraina respectă standardele de calitate ale pieței comune, cu alte cuvinte utilizarea pesticidelor care au fost interzise în UE, inclusiv neonicotinoidele, sunt produse sigure pentru populație și mediul înconjurător. Și atunci, de ce noi nu putem să folosim neonicotinoidele la tratamentul sămânță care să ne salveze culturile agricole? Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de grâu, porumb, floarea-soarelui și loturile semincere la aceste culturi. În sprijinul acestei solicitări, facem apel la opinia științifică a cercetătorilor care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu de la INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor”, punctează Alianța în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Specialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. „Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, afirmă dr. Carmen Mincea.

Un alt argument susținut și de cercetătorii români în completarea concluziilor EFSA deja menționate, a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate. „S-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg sa/kg produs. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme”, susține prof dr. acad. Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, subliniază că: „Este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisia Europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare îi solicită ministrului Florin Barbu să analizeze informațiile prezentate în adresa transmisă MADR, să solicite puncte de vedere avizate și din partea ASAS și a cercetătorilor care au participat la studiile de specialitate și să dispună adoptarea de urgență a tuturor măsurilor legale care se impun pentru ca agricultorii din România să aibă acces la molecule eficiente în protecția plantelor, disponibile pe piața internațională.

De asemenea, Alianța dorește ca MADR să inițieze un program național de monitorizare a impactului pe care utilizarea neonicotinoidelor o are la nivelul agriculturii, inclusiv organizarea unui serviciu de alertă privind situațiile excepționale ce pot apărea.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

 

Ce solicită fermierii europeni

 

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

  • Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

  • Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

  • Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

  • Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

  • Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

  • Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

  • Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

  • Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

  • Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

  • Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

  • Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

  • Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

  • Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

  • Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

  • Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

  • Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

  • Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole au manifestat pașnic în multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și București) la protestul pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, cel mai mare protest al agricultorilor în cei peste 30 de ani de democrație. Mesajul transmis autorităților române, cât și celor de la Bruxelles, a fost hotărât: „fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți”.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați. „Apreciem implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și considerăm alăturarea lor la protestul pentru demnitate și respect ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

protest fermieri 3

Din AAC fac parte Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR; Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Federația Națională PRO AGRO.

Menționăm că, AAC însemană o suprafață totală de peste trei milioane de hectare, la care se adaugă 1,7 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

protest fermieri 2

„Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși președinta Comisiei Europene. Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene. Impactul resimțit de fermierii din România este greu de estimat astăzi pentru că întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată. În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor și a sectorului agroalimentar AAC solicită președintelui țării, primului ministru, ministrului Agriculturii și întregii clase politice să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024. Piața agricolă a fost deja puternic distorsionată în defavoarea fermierilor din România.

„Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români. Vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență. Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior”, informează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

protest fermieri 4

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Producătorii agricoli afectați de importurile din Ucraina ar urma să primească despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene. Țării noastre i s-au alocat compensații de circa 10 milioane euro, cea mai mică sumă comparativ cu Polonia care va primi 30 milioane de euro, iar Bulgaria va dispune de 16 milioane de euro.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - Forumul APPR, trage din nou semnalul de alarmă și informează autoritățile că, urmare a eliminării tarifelor vamale, tranzitului și importului de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.

Din luna martie 2022, țara noastră se află sub presiunea fluxurilor masive de produse agroalimentare ucrainene. Costurile logistice și de distribuție au crescut de peste zece ori, iar livrările de produse ale fermierilor români au fost blocate din cauza costurilor ridicate. Vagoane, camioane, barje, toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică fiind atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Fermierii români nu pot livra marfa din cauza cozilor mari de camioane care blochează luni de zile portul Constanța, situație determinată si de ordinea logistica la descărcare și anume, naval, feroviar și în ultimul rând rutier, prioritizându-se accesul mărfii de proveniență Ucraina.

„Costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din România. Acest lucru s-a resimțit și datorită secetei pedologice severe, scăderii producțiilor din zonele afectate și producția națională, ajungând la un impact de minus 100 euro pe tona de cereale”, arată Alianța Pentru Agricultură și Cooperare.

Grâu

România este exportator net de grâu și se află pe locul al doilea în topul exporturilor din țările UE. „Din martie 2022 și până în prezent, fluxurile de grâu din Ucraina creează o mare perturbare în ceea ce privește prețul care afectează piața internă. România a importat din Ucraina  peste 700.000 tone de grâu și 30.000 tone făină de grâu. Țara noastră a exportat până în prezent aproape trei milioane tone (cu peste un milion de tone mai puțin decât în acceași perioadă sezonul trecut. Fermierii români se confruntă cu pierderi mari. Trebuie subliniat faptul că în fiecare moment discount-ul la mărfurile ucrainene a fost de peste 50 euro/tonă. Fermierii români suferă cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2022 din cauza acestei concurențe”, precizează Alianța.

Porumb

România a fost placa turnantă pentru porumbul ucrainean și, de asemenea, fermierii români suferă din cauza prețurilor mult mai mici ale porumbului din Ucraina, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

România este cunoscută ca fiind principalul rezervor de porumb pentru UE, iar în 2022, țara noastră a importat din Ucraina, până în prezent, circa un milion de tone de porumb. Prețul a fost extrem de scăzut față de piață, cu sume care depășesc 60-75 euro/tonă. „O parte importantă din porumbul ucrainean de la recolta din 2021 a fost recoltat ca și recoltă în 2022 pe timp de ploaie. Costurile de uscare îi fac pe fermierii ucraineni să nu efectueze această operațiune și acest porumb care a trecut în România era în procent de 75% deteriorat și impropriu pentru consumul uman și furajer. În porumbul ucrainean s-a găsit aflatoxină, micotoxine, o rată mare de boabe sparte, praf și multe altele ca reziduuri de pesticide, care sunt interzise în UE. Dar, din cauza faptului că UE a suspendat certificatul veterinar, aceste produse au avut undă verde să treacă granițele fără niciun control”, explică Alianța.

Rapiță

România este, de asemenea, un rezervor principal pentru rapiță. Fluxurile ucrainene care au fost importate din cauza reducerilor mari, între 70-90 euro/tonă, depășesc nivelul de 400.000 de tone. „În afară de discount, un alt fapt afectează piața românească, atât fermierii, cât și procesatorii. Reamintim că este interzisă cultivarea de plante GMO în UE. Majoritatea cantităților de rapiță sunt modificate genetic, iar acest lucru creează probleme serioase la nivel local, la procesatori. Mai mult decât atât, valoarea FFA a semințelor de rapiță provenite din Ucraina depășește limitele legale. Unii vânzători ucraineni, în colaborare cu unii intermediari români, au venit la origini (UKR și RO), producând astfel daune mari”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Semințe de floarea-soarelui

„România, cunoscută și ca zonă de origine principală pentru UE, cu o producție totală de 33% din producția UE27, a fost afectată în ceea ce privește importurile cu reduceri mari față de piață. Reducerile au fost cuprinse între 60-100 USD/tonă de semințe de floarea-soarelui. Importurile României de semințe de floarea-soarelui din Ucraina au depășit 400.000 de tone, iar cele de ulei de floarea-soarelui sunt deja peste 50.000 tone. De asemenea, vorbim aici de anul de producție 2021, iar aceste mărfuri prezintă un nivel ridicat de FFA (Free faty acid) și multe reziduuri de pesticide.”

Carne de pasăre și ouă

„Chiar dacă nu există importuri directe din Ucraina, există cu siguranță un impact asupra fraudei cu produse avicole importate prin intermediul unor firme din alte state membre, ceea ce provoacă o concurență neloială, chiar și pe piața țărilor care nu sunt afectate în prezent. Spre exemplu, importul de carne de pasăre în țările neafectate prin firme din Polonia și Olanda, iar la ouă prin firme din Lituania și Polonia”, menționează Alianța pentru Agricultură și Cooperare. 

Situația dificilă prin care trece Ucraina este înțeleasă de producătorii români, care și-au arătat în ultimul an solidaritatea, însă fermierii noștri cer autorităților să nu-i distrugă, având în vedere că în acest moment piețele sunt perturbate, iar consumatorii au și ei de suferit. „Este de bun simț ca toate produsele care se află în tranzit să fie verificate, înregistrate și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, cu concursul autorităților române. De asemenea, avem probleme cu amestecul produselor din Ucraina cu cele din România de către intermediari și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă, pentru că afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. A se vedea și faptul că Turcia a întors din drum unele nave din cauza unor probleme identificate la încărcare și au ajuns la Constanța. Comercianții sunt puțin interesați de cerealele și oleaginoasele din România și de fermierii locali și există riscul ca fermierii să rămână cu marfa nevândută. Peste 30.000 de tone de făină au ajuns în România din Ucraina la un preț mai mic decât grâul, ceea ce este imposibil din punct de vedere al costurilor de producție, dacă ar avea aceeași calitate. Reamintim că motivul principal pentru care Ordonanța 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de morărit, a uleiurilor și grăsimilor și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă a fost acordată a fost pentru ca procesatorii să poată oferi un preț mai bun producătorilor pe materia primă, pentru a face față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aceștia au achiziționat preponderent marfă din import.”

 

Măsuri solicitate

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită, prin intermediul unei scrisori deschise adresată președintelui României, premierului, ministrului Agriculturii, luarea următoarelor măsuri:

  1. Monitorizarea, contorizarea și controlul produselor agricole și agroalimentare care se află în tranzit sau sunt importate din Ucraina, precum și introducerea clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața, așa cum se întâmplă prezent. Să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

  2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC, sumă estimată la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volumul din Slovacia este insignifiant comparativ cu cel din România, slovacii solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

  1. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, primului ministru și miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe în care informează că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii români se confruntă cu probleme majore. Începând cu luna martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din țara noastră.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut, și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună. În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agroalimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în țările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Subliniem că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, un million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea-soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agroalimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Producătorii români solicită ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar-veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. „Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleași standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc. Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președinție, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/tonă ca pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iulie 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție. În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, a mai precizat Alianța în scrisoarea deschisă trimisă autorităților statului român.

 

Măsuri propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

 

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimată de AAC la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși fermierii din Slovacia sunt mai puțin afectați, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și reunește Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita agribusiness-ului internațional vine în țara noastră pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Poziționat ca primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit își propune să reconfirme poziția geostrategică a României și să creeze cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene, lucru care este asigurat de varietatea participanților la prima sa ediție.

„Romanian Agri Trade Summit aduce la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness și suntem convinși că ziua de 22 februarie 2023 va ocaziona multe prezentări și dezbateri interesante și cu aplicabilitate în business, precum și multe întâlniri productive de business 1 la 1”, declară Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit beneficiază și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora se vor adresa participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor, USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Sorin Moise - secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit pune în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Lista expozanților include companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit  pot fi achiziționate până în ziua evenimentului, prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/ sau prin intermediul asociațiilor de fermieri, aplicându-se un preț special cu discount pentru fermierii români.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate peste 400 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista