Afişez elemetele după tag: Romania - REVISTA FERMIERULUI

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

Publicat în Știri interne

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă suntem pe plus cu 22 de milioane de tone de produse agroalimentare în ultimii doi ani și jumătate la capitolul balanță comercială față de țările terțe, respectiv față de cele din blocul comunitar (UE28) și cu două miliarde de euro doar față de țările terțe, suntem pe minus cu șase miliarde de euro la capitolul schimburi comerciale cu statele UE.

Potrivit spuselor secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la un eveniment pe teme agricole, suntem în continuare exportatori de materie primă de origine agricolă.

„În doi ani şi şapte luni au fost importate, în total, 22 de milioane de tone de produse agroalimentare din UE şi state terţe şi au fost exportate 44 de milioane de tone. În această balanţă constatăm că importurile din statele terţe sunt valoric la 3,5 miliarde de euro, iar exporturile la 5,5 miliarde de euro. În situaţia statelor membre UE, am importat de 16 miliarde de euro şi am exportat, cu ghilimele de rigoare, pentru ca sunt schimburi comerciale, de 10 miliarde de euro, iar această diferenţă vine tocmai din acest schimb de produse cu valoarea adăugată mare. Sigur că eu nu sunt de acord să nu mai consumăm croissante, dar România produce astăzi de o calitate extraordinară şi are calitate la orice produs, de la miere, unde suntem pe primul loc, la porumb şi floarea-soarelui. De aceea, avem nevoie de măsuri pentru menţinerea investiţiilor şi mai ales a procesării în zonele rurale. Sunt investiţii care trebuie făcute în perioada următoare”, a mărturisit oficialul guvernamental, marți, 29 octombrie 2019.

El a adăugat că țara noastră trebuie să susțină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sectorul procesării, astfel încât România să nu continue să fie exportatoare de subvenție.

„Dacă nu vom crea produse cu valoare adăugată mare şi vom fi exportatori neţi de materii prime, vom exporta în continuare subvenţii şi munca fermierilor din România. (...) De asemenea, Europa trebuie să îşi aleagă foarte bine ţintele, pentru că din acel exportator net de produse agroalimentare s-ar putea să pice în acea latură, nu numai că nu îşi asigură produsele de calitate, dar s-ar putea să fie dependentă de importuri”, a mai spus Daniel Botănoiu.

Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, s-a regăsit printre invitații la „ZF Agribusiness'19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?", eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Publicat în Piata agricola

Diferenţa de calitate dintre laptele românesc şi cel franţuzesc reprezintă una dintre cauzele care generează valori nutriţionale variate atunci când vine vorba de o marcă de iaurt prezentă atât pe piața autohtonă, cât și pe cea din Hexagon, a mărturisit miercuri, 23 octombrie 2019, managerul pentru Comerţ Modern al Danone România, Oana Bejan.

Declarația survine ca urmare a faptului că Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a menţionat numele companiei într-un raport privind dublul standard alimentar.

„Referitor la informaţiile privind dublul standard, ce putem să vă asigurăm este că, în calitate de producător local, ne interesează, în primul rând, preferinţa consumatorului pentru un anumit tip de produs şi pentru un anumit tip de proces. Fabrica Danone de la Bucureşti este una dintre cele mai eficiente fabrici Danone din Europa şi producem atât produse ferme - cu cheagul întreg -, cât şi produse cremoase. Diferenţa de valori nutriţionale dintre un produs Activia produs în România şi un produs Activia produs în Franţa, de exemplu, cum a fost comparat în cazul concret despre care vorbim, diferenţele de valori nutriţionale pot avea câteva surse foarte obiective: una dintre surse este structura valorilor nutriţionale care ţine de calitatea laptelui din România şi calitatea laptelui din Franţa şi există uşoare variaţii de valori nutriţionale, inclusiv între anotimpuri. Deci valorile nutriţionale ale laptelui în cursul verii sunt uşor diferite faţă de cele din cursul iernii”, a argumentat Oana Bejan, în cadrul Retail Arena 2019, citată de Agerpres.

În plus, ea a precizat că iaurtul ferm Activia produs în România şi iaurtul brasat produs în Franţa, comparate de ANPC, sunt două lucruri diferite.

„Vorbim, din punctul nostru de vedere, de compararea a două produse diferite, care ţin atât de originea laptelui, cât şi de procesul de fabricaţie. Sunt multe lucruri care sunt negociabile în industria asta, însă pot să vă asigur că, din punctul nostru de vedere, la Danone un singur lucru este nenegociabil - şi acela este calitatea produsului, care porneşte de la calitatea sursei de lapte, programele intensive de educare a fermierilor în ceea ce priveşte calitatea furajelor şi aşa mai departe. Noi respingem acuzaţiile care fac referire concret la produsele noastre în contextul subiectului de dublu standard şi, dincolo de informaţia interpretabilă care poate fi folosită în diferite contexte, la bază există cauze obiective care ţin de procesul de fabricaţie şi de valorile nutriţionale ale laptelui”, a încheiat Oana Bejan.

Iaurtul Activia comercializat de Danone în România a fost inclus de către ANPC pe lista produselor cu ingrediente diferite comercializate în ţara noastră faţă de iaurturile produse de aceeaşi firmă în state vest-europene.

sursa: Agerpres

Publicat în Știri interne

Ediția 2019 a conferinței RO Fruits&Vegetables Show, cel mai apreciat eveniment dedicat profesioniștilor care activează în industria de legume-fructe, va reuni, în 21 noiembrie 2019, la hotelul Crowne Plaza, din București, cei mai importanți producători, distribuitori și importatori locali, și nu numai.

„Consumatorul român apreciază și caută tot mai mult produse cu proveniență locală, un comportament vizibil mai ales atunci când vine vorba de alegerea legumelor și a fructelor. În acest context, aproape toate lanțurile de retail au dezvoltat programe de colaborare cu producători români de fructe și legume. Această preferință a românilor se reflectă și în trendul crescător al produselor eco/bio, o piață estimată local la 60-70 de milioane de euro anual. RO Fruits & Vegetables Show reunește, anul acesta, retaileri internaționali și locali, operatori HoReCa, distribuitori, producători și importatori din România, Republica Moldova și din zona Europei Centrale și de Est, dar și furnizori de soluții și servicii, având ca scop dezvoltarea și modernizarea acestui sector deosebit de important pentru comerțul românesc”, a declarat Maria Hurduc, organizator RO Fruits & Vegetables Show.

Consumul de fructe și legume proaspete reprezintă o categorie care câștigă tot mai mult spațiu în coșul cumpărătorilor români. Categoria a devenit, în ultimii ani, una de destinație și pentru retailul modern, iar vânzările anuale de fructe și legume realizate de marile lanțuri comerciale sunt în creștere, indiferent de formatul de magazine. Acest lucru se explică prin migrația consumatorilor de la piețele tradiționale spre formatele moderne, fenomen valabil și pentru fructe și legume proaspete.

În topul celor mai vândute cinci fructe, în ceea ce privește volumul vânzărilor, se regăsesc bananele, merele, portocalele, pepenii și lămâile, iar în topul celor mai vândute cinci legume, tot în termeni de volum, se află cartofii, roșiile, morcovii, ceapa albă și varza albă.

RO Fruits&Vegetables Show oferă peste 200 de oportunități de business și este structurat după patru componente-cheie: Conferință (dezbateri în plen), Expo Village dedicat furnizorilor de produse și soluții, Sesiuni de matchmaking (întâlniri individuale B2B), Cină și networking.

Evenimentul va oferi date și trenduri de piață relevante pentru evoluția industriei de legume și fructe din România și Europa. Managerii de achiziții/buyerii din Retail și HoReCa, traderii și importatorii caută surse credibile și durabile de aprovizionare, pentru a le oferi consumatorilor, în orice sezon, produsele proaspete pe care aceștia și le doresc. Pe de altă parte, furnizorii români și străini (producătorii), mândri de calitatea produselor lor, caută parteneri de business de încredere (cumpărători), care să le valorifice cât mai bine eforturile depuse în faza de producție.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), românii sunt printre europenii care consumă zilnic cele mai puține legume și fructe, cu o medie de 42% din populație, ceea ce ne situează cu 22 de procente sub media europeană. Din fericire, trendul privind consumul de fructe și legume proaspete este în creștere, alături de preferința românilor de a le achiziționa din marile lanțuri comerciale.

Informații detaliate despre tematica evenimentului, vorbitori, program și modalitatea de înscriere sunt disponibile aici: https://modernbuyer.ro/evenimente-modernbuyer-romania/.

Prezentă de peste 10 ani pe piața românească, publicația online Modern Buyer se adresează profesioniștilor în achiziții și vânzări din industriile retail, FMCG, HoReCa, do-it-yourself, electro-IT și e-commerce.

Publicat în Comunicate

Luni, 14 octombrie 2019, cu câteva zile înaintea unor discuţii ale liderilor blocului comunitar (UE28) cu privire la bugetul multianual al blocului european, Franţa, susţinută de alte 16 state membre, inclusiv România, şi-a reiterat cererea de menţinere a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020.

„Noua Politică Agricolă Comună va trebui să fie capabilă să însoţească agricultura europeană în faţa numeroaselor provocări economice, de mediu, climatice şi sanitare cu care se va confrunta. În consecinţă, va trebui să fie înzestrată cu un buget la înălţimea acestor provocări”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, cu ocazia unei dezbateri publice între miniştrii Agriculturii din UE. „Nu putem cere mai mult de la fermierii noştri, iar aceasta cu un buget care se topeşte ca zăpada la soare”.

Franţa, Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania au decis să deschidă încă o dată acest subiect, cu prilejul unei dezbateri cu privire la stadiul discuţiilor între statele membre privind reforma PAC după 2020.

Cele două politici istorice ale Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună şi politica de coeziune, sunt primele vizate de reducerile propuse de Comisia Europeană în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care ar trebui să răspundă la diminuarea resurselor provocată de ieşirea Marii Britanii din UE.

Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE ar urma să se aplece asupra acestui subiect la summitul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

Comisia European (CE) speră că statele membre vor reuşi să ajungă, până la finele anului, la o poziţie comună care va servi drept bază pentru un compromis cu Parlamentul European.

Publicat în International

În condițiile în care țara noastră a aderat la Uniunea Europeană cu o producție de trei milioane de tone de grâu, acum are 10 milioane de tone, al treilea an la rând, a declarat, luni, 30 septembrie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la TVR 1.

„În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu. Acum, are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând, şi în 2017, şi în 2018, şi în acest an. (...) Dacă, în 2007, aveam 12 milioane de tone de cereale, România, de trei ani de zile, realizează 27 de milioane de tone, în 2017, în 2018 - 31 de milioane de tone şi, anul acesta, facem în jur de 30 de milioane de tone de cereale”, a afirmat oficialul guvernamental la postul public de televiziune.

Daea a mai adăugat că toate aceste rezultate din agricultură se datorează climei, fermierilor şi subvenţiilor acordate la timp de autorităţi.

„Sunt trei factori care ne-au ajutat: clima, fermierii care s-au dotat, sunt cunoscătorii celor mai bune tehnologii, sunt ferme azi superioare fermelor din ţări cu agriculturi consacrate şi subvenţiile acordate la timp (...) Reţineţi, banii de la UE vin numai după ce Guvernul României dă banii de la bugetul statului. Aceste 9 miliarde de euro pe care i-am luat de la UE i-am dat, în primul rând, de la bugetul României şi apoi i-am recuperat de la UE, cu respectarea regulilor impuse de UE. Fermierul, evident, este actorul principal, lucrează terenul respectiv, tehnologizându-se, capitalizându-se. Este pentru prima dată în istoria României când avem trei ani agricoli buni, pentru că un an agricol prost se vindecă în trei ani buni”, a precizat ministrul de resort.

Chestionat despre cum arată anul agricol în curs, comparativ cu anul trecut, şeful MADR a susţinut că este comparabil cu 2018, deşi au fost pierderi în anumite zone.

„Sunt pierderi în anumite zone, am avut pierderi în partea de răsărit, în partea extremă de răsărit a ţării, unde seceta ne-a afectat, am avut şi în partea de sud-vest ţării”, a spus Daea.

Nu în ultimul rând, șeful MADR a adăugat că „România este, astăzi, în fruntea UE de trei ani de zile la două culturi foarte importante care ocupă mai bine de 3,5 milioane de hectare: porumb şi floarea-soarelui”.

Publicat în Piata agricola

Față de ministerul Agriculturii din România, care folosește, an de an, aceeași placă învechită atunci când vine vorba de datele preliminare privind producțiile de cereale, unii dintre competitorii noștri de pe piața cerealelor de la Marea Neagră – ucrainenii - nu se tem să vehiculeze estimări privind recolta din 2019.

Concret, Ministerul Agriculturii din Ucraina a dat publicităţii joi, 29 august 2019, primele sale estimări privind recolta de grâu din acest an, conform cărora producţia ar putea creşte cu 13%, până la 27,8 milioane de tone, față de cele 24,6 milioane de tone înregistrate în 2018.

Totodată, omologul MADR din statul vecin prognozează că recolta totală de cereale ar putea urca, anul acesta, până la 71,1 milioane de tone, de la 69,8 milioane de tone contabilizate anul trecut.

Potrivit celor mai recente date disponbile, până marți, 27 august a.c., Ucraina a recoltat 39,2 milioane de tone de cereale de pe 66% din suprafaţa însămânţată.

Ministerul Agriculturii nu a dat publicităţii şi o estimare privind exporturile de cereale în sezonul actual, care acoperă perioada iulie 2019 - iunie 2020. În sezonul precedent, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Țara vecină este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Anterior, o sursă a declarat pentru Reuters că Ministerul Agriculturii a propus traderilor să majoreze cantitatea de grâu disponibilă pentru a fi exportată în sezonul 2019-2020 până la 19 milioane de tone, de la 16 milioane de tone. în sezonul 2018-2019. Sursa a adăugat că această cifră ar putea include o cantitate de 11 milioane de tone de grâu de panificaţie, comparativ cu opt milioane de tone în sezonul precedent, precizează agenția de presă străină, citată de Agerpres.

În fiecare an, Ministerul Agriculturii din Ucraina şi traderii semnează un memorandum pentru a stabili ce cantitate de grâu este aşteptată să fie exportată într-un sezon agricol. În acest document, traderii promit să nu depăşească volumele convenite a fi exportate, iar Ministerul Agriculturii promite să nu modifice regulile privitoare la export. Ministerul de resort din Ucraina estimează că, în acest an, memorandumul ar putea fi semnat în luna septembrie.

Publicat în Piata agricola

Potrivit notificării primite de polițiștii români de frontieră de la omologii bulgari, au fost introduse unele măsuri pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane (PPA) în regiunile de la graniţa cu România, în acest context fiind interzise importurile de materii prime şi produse procesate din carne de porc, a anunțat, luni, 5 august 2019, Garda de Coastă.

Conform anunțului făcut, autorităţile de frontieră bulgare au informat Poliţia de Frontieră Română, prin Centrul Comun de Contact (CCC) Giurgiu-Ruse, despre faptul că mai multe regiuni din partea de nord a Bulgariei au fost declarate zone calamitate de PPA şi, în consecinţă, au fost luate măsuri pentru limitarea răspândirii acestui virus pe teritoriul naţional.

Ca atare, autorităţile bulgare interzic importurile de materii prime sau produse alimentare de origine animală care conţin carne de porc sau diferite alte produse din porc, cu excepţia cazului în care acestea sunt însoţite de o documentaţie veterinară corespunzătoare, iar cetăţenii români pot fi supuşi controlului fizic al mijlocului de transport la punctele de trecere a frontierei către Bulgaria, ca măsură de susţinere a embargoului instituit.

„Pentru evitarea aglomerărilor, recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt”, se arată în comunicatul Gărzii de Coastă.

În judeţul Constanţa, la graniţa cu Bulgaria, sunt cinci puncte de trecere a frontierei cu specific rutier, în total fiind disponibile nouă benzi de control pe sensul de intrare în ţară, respectiv 10 benzi pe sensul de ieşire, la: Vama Veche - Durankulak; Ostrov - Silistra; Negru Vodă - Kardam, iar la Lipniţa - Kainardja şi Dobromir - Krushari, punctele de trecere a frontierei comune sunt deschise pentru autoturisme cu greutate totală maxim admisă de 3,5 tone, programul de funcţionare fiind de la ora 8:00 la ora 20:00.

Publicat în International

Anul trecut, circa 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, fapt care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, potrivit datelor publicate miercuri, 12 iunie 2019, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce, în domeniul industrial, cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).

În 2018, procentul persoanelor care lucrau în agricultură s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 16

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista