Afişez elemetele după tag: adrian pintea - REVISTA FERMIERULUI

Până vineri, 1 noiembrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat pentru plata avansului pe suprafaţă 630 425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro.

Conform spuselor directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, cifra reprezintă 75% din numărul total de fermieri.

„Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat, şi în acest an, campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019, am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (...) Pot să vă spun că, până în momentul de faţă, APIA a reuşit să autorizare 630 425 de fermieri, dintr-un număr total de 844 000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea.

În plus, sursa citată a mai precizat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în intervalul 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în 2019, se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 317 milioane de euro reprezintă suma autorizată a fi plătită ca avans din subvenții unui număr de aproximativ 202 000 de fermieri, singurii care, deocamdată, nu vor încasa bani, începând cu data de 16 octombrie, urmând a fi crescătorii de bovine, au anunțat vocile autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și din instituțiile subordonate.

„Am programat pentru azi (n.r. - miercuri, 16 octombrie 2019) să începem la minutul unu, în cumpăna nopţii, şi am început (n.r. - plata avansului pe suprafaţă). Ne-am programat să prelucrăm dosare, avem peste 200 000, până la orele 12:00. Se continuă. Sunt transferaţi peste 317 milioane de euro pentru 202 000 de dosare şi facem acest lucru în continuare, în dorinţa de a termina la timp semănatul în România, pentru că însămânţările în câmp se fac cu bani, se fac de către fermieri, în slujba cărora am fost şi rămân. (...) Suntem în plină campanie de recoltat la porumb, în toate judeţele, în mod deosebit în centrul ţării, şi în plină campanie de însămânţare, suntem în plină activitate în câmp şi, nu întâmplător, toţi cei care aveau responsabilitatea au fost la lucru, ca să dăm banii fermierilor”, a afirmat în primă instanță ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea.

La rândul său, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a adăugat că instituţia pe care o conduce şi-a programat ca, până la 30 noiembrie, să plătească fermierilor români o sumă prevăzută ca avans de 1,4 miliarde de euro.

„Targetul nostru este să plătim 1,4 miliarde de euro până la 30 noiembrie şi, cu siguranţă, aşa cum toate obiectivele pe care ni le-am propus s-au realizat, (...) şi aceşti paşi pe care îi avem de făcut în această perioadă o să-i realizăm. Categoric că fiecare fermier aşteaptă ca în prima zi să fie plătit, dar reamintesc că plata avansului se face în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar în această perioadă toţi fermierii sperăm să primească această sumă, iar începând cu 1 decembrie vom declanşa plata final, ca în fiecare an. Singura categorie care nu intră la plata avansului sunt crescătorii de bovine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul bovin. De ce? Pentru că perioada de retenţie este de şase luni de zile, aceasta fiind încheiată după 15 noiembrie. La 1 decembrie vom începe cu dânşii ca şi ei să fie prioritizaţi”, a spus Adrian Pintea.

Perioada de retenţie este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea, inclusiv în evidenţele acesteia.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plafonul pentru schemele de plată din campania 2019 este de 1,75 miliarde de euro.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 866 000 de cereri unice de plată, cu peste 9,6 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Publicat în Finantari

Protocolul existent, încheiat între Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) are, începând de joi, 26 aprilie a.c., trei linii noi de cooperare instituțională, amintind aici identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, anunță APIA prin intermediul unui comunicat de presă, noul document fiind parafat pentru partea română de Adrian Pintea, directorul general al APIA, și de omologul său moldovean, Nicolae Ciubuc, directorul AIPA.

„Prezentul protocol, semnat astăzi, adaugă trei linii noi de cooperare interinstituțională. Astfel, APIA va acorda sprijin în vederea dezvoltării sistemului privind identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, soluționarea sesizărilor, reclamațiilor și neregularităților înregistrate și va oferi suport consultativ privind depunerea on-line a cererilor de sprijin, implementarea și dezvoltarea aplicației on-line. De asemenea, părțile vor colabora în sensul preluării bunelor practici în crearea, dezvoltarea și gestionarea sistemului integrat de administrare și control, crearea LPIS, precum și în ceea ce privește sistemul de control intern și sistemul de control managerial”, se precizează în documentul de presă.

Reînnoirea protocolului de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a relaţiilor de cooperare româno-moldovene prin continuarea seriei schimburilor de experiență şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenți între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova.

Cooperarea între cele două instituții a debutat prin semnarea unui protocol de cooperare în anul 2010 având ca obiect stabilirea procedurii de cooperare interinstituțională, prin realizarea unui program de schimburi de informație în domeniul asistenței financiare şi al modului de organizare instituțională.

Publicat în Ultimele noutati

DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

În ciuda semnalelor de alarmă exprimate deocamdată la nivel verbal de către sindicatele angajaților APIA, la doar o zi distanță de negocierile avute cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și cu directorul general al APIA, Adrian Pintea, șeful MADR le transmite pe fugă miilor de oameni pe care se bazează fermierii pentru încasarea la timp a plății subvențiilor din agricultură că, cităm: „Nu e nicio grevă”, încercând pe fugă să înăbușe din fașă dreptul acestora la deschiderea unui potențial conflict de muncă.

Că nu se vrea altceva decât menținerea salarizării la același nivel și în centrele județene, într-un mod similar cu cel din aparatul central, precizează și Octavian Laurian Mateescu, președintele Federației Naționale APIA, într-o declarație telefonică: „Noi cerem menținerea salariilor, nu susținem nicio creștere salarială”, menționând totodată că are semne de întrebare inclusiv în ceea ce privește trecerea contribuțiilor către stat de la angajator la angajat.

Problema cu discrepanțele salariale dintre aparatul central și centrele județene a fost semnalată parlamentarilor încă din vară de către sindicatele din APIA.

„Am făcut această sesizare, în schimb nu s-a luat încă nicio decizie”, a declarat pentru Revista Fermierului Doru Neacșu, director executiv adjunct, APIA Olt, într-o intervenție telefonică.

Mai mult, reprezentanții agenției de plăți ar fi avut nenumărate întâlniri cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, și cu directorul general al APIA, Adrian Pintea, aducându-le la cunoștință faptul că este necesară emiterea unui proiect de ordonanță, așa cum a fost cazul și pentru angajații ANAF (alinierea salariilor aparatelor teritoriale cu cele ale centralei), ultima de acest gen având loc marți, 14 noiembrie 2017.

„Nu solicităm o majorare a salariilor, ci așa cum toți factorii politici au făcut afirmația că nu se va diminua niciun salariu, în frunte cu domnul premier Tudose, același lucru l-am cerut și noi. Mi se pare că domnul ministru și ceilalți fug de această răspundere, pentru că tocmai dânsul ne-a liniștit din vară și până acum «să nu facem nicio mișcare», «să ne vedem de treabă», «să facem autorizări la plăți», acțiuni efectuate cu eforturi supraomenești din partea noastră; s-au distrus familii. Avem rata cea mai mare a mortalității din cauza stresului în care lucrăm, din dorința ca fermierii români să-și ia banii la timp. Noi nu solicităm decât alinierea la salariile pe care APIA centrală le va avea începând cu luna decembrie 2017. Acest lucru se poate realiza printr-o ordonanță de guvern, cum s-a realizat și pentru ANAF, cum s-a realizat și pentru ANSVSA și pentru alte instituții care erau în aceeași situație ca noi”, a adăugat directorul executiv adjunct al APIA Olt.

Chiar dacă un simplu calcul al hârtiei relevă faptul că de la nivelul de consilier superior gradația 3 și până la nivelul de director executiv gradul II, gradația 5, pierderile la salariul net se vor situa între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, în cadrul videoconferințelor pe care angajații din teritoriu le-ar fi avut cu ministrul Agriculturii, acesta i-a „liniștit” încă din vară, le-a transmis că nu va scădea niciun salariu și că trebuie să-și facă datoria.

SIMULARE SALARII CJ APIA 2018 page 003 final

„Salarii nesimțite”

Anul acesta, angajații APIA din teritoriu ar fi fost acuzați în discuțiile cu diverse organe de stat că ar avea salarii nesimțite, lucru dezmințit de directorul executiv adjunct al APIA Olt. Ca răspuns, Neacșu precizează că mult-trâmbițata creștere a salariilor este foarte mică și valabilă doar pentru consilierii debutanți și pentru referenți.

„În vară s-a spus că avem salarii nesimțite. Nu avem niciun salariu nesimțit pentru că, la ora aceasta, salariile din aparatul central cresc în medie cu 200-300 de lei. Acelea nu sunt nesimțite? Nu putem spune așa. Sunt niște salarii normale la ora aceasta”, mărturisește cu amărăciune în glas Doru Neacșu.

El continuă și precizează că APIA locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

„Noi, prin efectul Legii 1/2004, nu putem fi încadrați ca unități deconcentrate. (...) Potrivit actului normativ, nu mai suntem instituție deconcentrată. Conform Anexei VIII, cap. I, lit. a, pct. II, aceasta spune clar că funcțiile publice de stat... , potrivit grilei de la aparatul central (ANSVSA, ANAF)... «și unitățile subordonate». Pe ANAF, conform Legii 153/2017, Anexei VIII și conform Legii 207/2017, acestea au fost trecute pe grilă unică, adică salariile sunt aceleași în aparatul central ca și la instituțiile din teritoriu. Or, asta am cerut și noi, dar nu s-a dorit lucrul acesta”.

În ceea ce privește eventualele mișcări spontane de protest, așa cum Neacșu a dorit să le descrie, unele care ar putea avea loc începând cu data de 16 noiembrie 2017, acțiuni printre care și o posibilă sistare a lucrului în intervalul orar 9-12, la acestea ar putea participa TOȚI salariații APIA din teritoriu.

„Noi vorbim aici de mișcări spontane de protest. Nu este ceva organizat efectiv de sindicate. Vom vedea ce vom face după discuțiile cu sindicatele și după parcurgerea etapelor, conform prevederilor legale. Este o mișcare de protest pe care și-au exprimat-o a participa la ea toți salariații APIA din țară. S-au trimis e-mailuri nenumărate de mobilizare. Este totul spontan, plecat de la oameni”, a mai spus directorul executiv adjunct al APIA Olt. „Sindicatele care ne reprezintă nu vor sta pasive la astfel de lucruri. Nu pot fi în contradicție cu doleanțele noastre”, făcând referire la Federația Națională a Sindicatelor APIA Olt, afiliată Cartel ALFA.

Nu în ultimul rând, la reacția neașteptată de fugă din fața presei a ministrului Agriculturii, Petre Daea, miercuri, 15 noiembrie 2017, la finele unei conferințe care a avut loc la Academia de Științe Agricole și Silvice, moment în care a aruncat în treacăt doar o afirmație: „Nu va fi nicio grevă”, Neacșu a adăugat: „Ați văzut care este poziția domnului ministru? Din vară ne-a spus să stăm liniștiți, să muncim, că nu va exista nicio modificare de salarii. Considerați că asta este o poziție corectă a ministrului? Două vorbe putea să spună”.

Adrian Pintea, APIA: „Se așteaptă o ordonanță de urgență care sperăm că va reglementa aceste lucruri”

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, șeful APIA, Adrian Pintea, a precizat că nu știe exact când anume va fi emis un act normativ similar cu Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, unul care a reglementat aceste discrepanțe în cazul ANSVSA și ANAF.

„Apropo de Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul nemulțumirilor colegilor de la APIA, ieri a fost o întâlnire la care am participat și eu, alături de domnul ministru (n.r. - Petre Daea), cu sindicatele APIA. În momentul de față există o problemă în ceea ce privește salarizarea personalului din teritoriu. Așa cum a fost subliniat și ieri, se așteaptă o ordonanță de urgență care sperăm că va reglementa aceste lucruri, ordonanță care încă nu a apărut”, a declarat Pintea. „În urma discuției de ieri, ne-au fost aduse la cunoștință, domnului ministru și, automat, mie, nemulțumirile care sunt la ora actuală, dar nu a fost vorba de o declanșare a unui conflict de muncă. Să așteptăm emiterea ordonanței de urgență, să vedem ce se va reglementa”, adăugând că nu poate spune exact când anume ar urma să fie emis un astfel de act normativ, precizând totuși că... „în perioada imediat următoare”.

„Nu e nicio grevă”

„Nu e nicio grevă”, atât a reușit să bâiguie în fugă șeful ministerului de resort, Petre Daea, după ce a zăbovit o perioadă destul de lungă la o conferință aniversară care a avut loc la sediul ASAS. La finele unui discurs al său de aproape 45 de minute și după altele similare de mai bine de două ore ale colegilor de panel, Daea și-a amintit că are ședință de guvern și... efectiv... a părăsit aproape în fugă Aula Magna pe o ușă laterală, în speranța că nu va da ochii cu presa.

Până la ora publicării materialului, nu există o poziție oficială legată de întâlnirea de marți, 14 noiembrie 2017, dintre șefia MADR și a APIA cu sindicatele din agenția de plată, singurul deschis la comunicare din partea statului fiind Adrian Pintea.

SIMULARE SALARII CJ APIA 2018 page 001

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicat în Știri interne

BusinessMark anunță organizarea evenimentului „Romanian Food&Agribusiness Conference 2017”, ce va avea loc în 23 noiembrie la Hotel Radisson Blu, București.

„Ne propunem să discutăm despre oportunități, perspective și soluții pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului”, anunță organizatorii.

Tematica acestei ediții cuprinde aspecte ce țin de bilanțul agricol în 2017 - prioritățile și strategia de dezvoltare pentru creșterea potențialului agricol al României în anul 2018, PNDR 2014-2020 - nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile la finalul anului 2017 și perspectivele pentru anul următor, subvenții în agricultură, stimularea asocierilor dintre agricultori și facilitățile fiscale oferite cooperativelor agricole, creșterea productivității în agricultură, SMART Agriculture, strategii de marketing în agribusiness, aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agribusiness, industria agroalimentară, siguranța și securitatea alimentară, agricultură BIO, utilizarea energiilor regenerabile în agricultură și eficientizarea costurilor, aspecte fiscale și legislative specifice domeniului.

Participanții au ocazia să interacționeze cu următorii speakeri: Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Carmina Paraschiv, CEO Ana și Cornel,
Sorin Minea, președinte Angst și președinte Romalimenta, Laurențiu Baciu, președinte LAPAR,
Marius Bîcu, managing Partner Unilact Transilvania – De la Ferma, Dorin Cojocaru, președinte APRIL, Florin Căpățână, vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România,
Cornel Cărămizaru, director general FrieslandCampina, Alina Constantinescu, administrator Ferma vegetală Nasul Roșu, reprezentanți CEC Bank și Wise Finance Solutions.

Conferința se adresează companiilor din FMCG, producătorilor, procesatorilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, agricultori–sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.

Înscrierea la eveniment se va face prin completarea formularului de înregistrare, disponibil pe site-ul BusinessMark, și trimiterea acestuia la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Comunicate

Cele mai proaspete cifre transmise ediției online a Revistei Fermierului de directorul general al APIA, Adrian Pintea, relevă că instituția pe care o conduce a plătit 644,37 milioane de euro unui număr de 658.089 de fermieri, până la data de 20 octombrie 2017, inclusiv.

Oficialul agenției a mai menționat că, din totalul de 885.854 de cereri cu care s-a închis Campania 2017 de depuneri (un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri), 658.089 reprezintă 74,29 la sută din total. Și asta, chiar în a cincea zi de la demararea plăților în avans!

Acestea se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit în data de 29 septembrie 2017 de către Banca Centrală Europeană, la 4,5993 lei pentru un euro, în cazul plăţilor finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), şi la 4,5390 lei pentru un euro, în cazul celor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), curs stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2016.

APIA a demarat plata avansului pe suprafaţă în data de 16 octombrie 2017. În 2017, fermierii români au solicitat subvenţii europene pentru o suprafaţă de 9,541 milioane de hectare, în creştere cu 214.525 de hectare faţă de anul trecut, în timp ce numărul cererilor de plată s-a diminuat cu aproape 17.000.

Publicat în Finantari

Începând cu ora 00:00:01 a zilei de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a sumei de 42,1 milioane de euro pentru un număr de 24.464 de fermieri, producători agricoli care au depus cereri unice de plată în anul 2017.

APIA precizează că 28,59 de milioane de euro se vor plăti din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferența de 13,51 de milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național.

„Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 6801 de punere în aplicare a Comisiei din 11.10.2017 de autorizare a Irlandei, Greciei, Croației, României și Regatului Unit să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2017, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, şi de până la 85% în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață și legate de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului”, se menționează în comunicatul de presă. „De asemenea, conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.701 din 27 septembrie 2017 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri, precum și a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine «Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 şi 5, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans»”.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului încă din data de 11 octombrie 2017, șeful APIA, Adrian Pintea, preciza că 467.775 de fermieri erau gata să primească avansul începând de luni, în doar cinci ore aproape 25.000 de beneficiari fiind deja procesați.

„Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans”, menționa Pintea. „Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - drumul activității), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, către un număr de fermieri din 467.775 de fermieri; fizic, cât este posibil să autorizăm. În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR”.

Potrivit comunicatului de presă al agenției, din data de 16 octombrie 2017, plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,5390 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.12.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 491/01 din 31.12.2016, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

România a transmis notificări către Comisia Europeană (CE) și așteaptă o decizie dacă se aprobă avansul din subvenția pentru anul de Cerere 2017 în proporție de 70 la sută, la fel ca în cazul avansului din Campania 2016, a declarat, pentru Revista Fermierului, Adrian Pintea, șeful APIA.

„Deocamdată așteptăm. S-au transmis niște notificări la Comisia Europeană (CE) și să vedem care va fi situația. Se așteaptă o decizie dacă se aprobă cu 70 la sută, cum a fost anul trecut – 70% FEGA și 85 la sută FEADR”, a precizat Pintea pentru Revista Fermierului, lăsând să se înțeleagă că lucrurile vor merge oricum înainte. „APIA este agenție de plăți, lucrăm cu materialul clientului. Ce legislație ne vine, noi o implementăm. Haideți să vedem totuși decizia, prima dată, și pe urmă discutăm pe marginea ei, să vedem ce și cum. Plafonul alocat României este de 1,803 miliarde euro pentru 2017. Vorbim de 70 la sută din suma aceasta. Cele mai clare informații vor veni însă după 15 septembrie 2017. Aceste 70 de procente avans din subvenție vor fi acordate tuturor”, a adăugat șeful agenției, și nu numai producătorilor din zonele calamitate, afectate de secetă, așa cum a afirmat Liviu Dragnea cu ocazia vizitei în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași

Marți, 22 august 2017, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, afirma că avansul din subvenții, în zonele afectate de secetă, va fi mai mare, urmând să ajungă până la 70% din totalul plăților, reconfirmând totodată data de 16 octombrie 2017 ca zi de debut pentru efectuarea acestor plăți.

DSC 0030„Începând cu 16 octombrie 2017 va demara plata în avans a subvențiilor, pentru ca fermierii să nu aibă niciun fel de probleme financiare. Este (...) o zonă afectată de secetă în Câmpia de Vest. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), am vorbit și ieri (n.r. - 22 august 2017) cu primul ministru, care are aceeași determinare pentru agricultură. Acolo se vor face niște evaluări și, în cazul în care se va ajunge la concluzia că trebuie să fie despăgubiri, se vor face despăgubiri. De asemenea, avansul din subvenții, acolo, în zonele afectate, va fi mai mare”, a menționat șeful lui Daea pe linie de partid. „Cred că poate ajunge până la 70 la sută din subvențiile pe care fermierii trebuie să le încaseze pentru 2017”.

Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce priveste nivelul avansurilor pentru plătile directe si pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafată și legate de animale, precum si de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce priveste plătile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre au putut plăti avansuri de: ”(…) până la 70 % în cazul plătilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.

De asemenea, pentru anul de cerere 2016, statele membre au putut să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Sumele plătite ca avans pentru Campania 2016 au fost prinse în Declarația lunii noiembrie care, în conformitate cu prevederile art.18 din Regulamentul (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr.165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, au fost rambursate de către Comisia Europeană în prima zi lucrătoare a lunii ianuarie 2017.

Publicat în Finantari

În perioada 1 iulie – 1 octombrie 2017, APIA se desfășoară acțiunea de control la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate la controlul pe teren (Campania 2017), iar controlul aferent al unor obligaţii specifice va avea loc în iarna sau în primăvara anului următor, în conformitate cu OMADR 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a ajutoarelor tranzitorii care se aplică în agricultură, anunță instituția printr-un comunicat de presă remis redacției.

Potrivit documentului, eșantionul de control conține un număr de 104.146 de dosare selectate pentru verificarea normelor de ecocondiționalitate, a schemelor de sprijin pe suprafață și în sectorul zootehnic, defalcate după cum urmează: pentru controlul pe teren prin metoda clasică - 28.547 de fermieri, iar pentru controlul pe teren prin metoda teledetecției - 75.599 de fermieri.

Specialiștii APIA informează că scopul verificărilor la fața locului este de a controla condițiile în care se acordă ajutorul, în conformitate cu art. 37 al Regulamentului (UE) nr. 809/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului UE nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare a măsurilor de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea.

„Pe scurt, aceasta înseamnă verificarea fiecărei parcele declarate: eligibilitate, localizare, suprafață și aspecte privind utilizarea/acoperirea terenului. Obligațiile fermierilor selectați la control sunt
să permită accesul inspectorilor pe terenul fermei, să prezinte inspectorilor informaţii şi documente legate de obiectul controlului și să delimiteze parcelele, la faţa locului, dacă pe parcelele învecinate a fost înfiinţată aceeaşi cultură”, se scrie în comunicat. „Controlul se poate face şi în lipsa fermierului dacă scopul pentru care a fost selectat fermierul la control nu impune acest lucru. Este necesară prezenţa fermierului atunci când acesta a fost selectat cu scop de control agromediu şi, de asemenea, pentru controlul cerințelor de ecocondiționalitate. În cazul în care fermierul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin devine neeligibilă”.

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, administratorul firmei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, s-a plâns de autorități că nu-i lasă pe fermieri să facă treabă și că o țin din controale în controale.

„Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva”, a afirmat cu amărăciune în glas fermierul.

Cu ocazia unui eveniment organizat de Siveco, șeful APIA, Adrian Pintea, a precizat că nu există controale ale fermierilor în teren, ordonate pe baza unor motivații obscure, cum unii producători lasă să se înțeleagă, ci că totul se face în baza analizelor matematice, cu ajutorul computerului care face extragerile.

„Nimeni nu stă cu mâna să scoată vreun fermier pentru control. Singura situație în care un producător agricol poate fi selectat manual este în cazul anumitor sesizări sau la solicitarea unor instituții. În rest, nimeni nu stă să-l verifice pe I. sau pe G. ca să iasă la control. Eșantioanele de control se fac prin două modalități: prin analiză de risc și aleatoriu. Extragerea fermierilor care urmează să fie controlați se face însă de către calculator, nu de către cineva care să aleagă”, a adăugat directorul general al APIA.

Publicat în Finantari

De-a lungul celor 11 ani de dezvoltare și implementare a sistemului IACS al APIA, perioadă în care statul român a plătit dezvoltatorilor 57,4 milioane de euro, firma Siveco a câștigat în total 39,4 milioane de euro, adică o medie anuală de 3,28 milioane de euro bani plătiți pe softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

„În perioada iulie 2006 – iunie 2017 (11 ani calendaristici), valoarea medie anuală este de 5.222.599 de euro, defalcată astfel: 4.044.422 de euro pentru serviciile de dezvoltare de funcționalități pentru sistemul IACS al APIA, respectiv 1.178.177 de euro pentru serviciile de mentenanță și suport tehnic.

De-a lungul celor 11 ani de dezvoltare și implementare a sistemului IACS al APIA, valoarea cumulată a serviciilor de dezvoltare de funcționalități este de 44.488.642 de euro, iar valoarea cumulată a serviciilor de mentenanță și suport tehnic este de 12.959.948 de euro. Astfel, costul total aferent dezvoltării și implementării IACS în perioada iulie 2006 – iunie 2017 este de 57.448.590 de euro.

Din valoarea totală, suma care a revenit Siveco România este de 39.424.243 de euro (3.285.354 de euro, valoare medie anuală), defalcată astfel: 30.750.585 de euro pentru serviciile de dezvoltare și 8.673.658 de euro pentru serviciile de mentenanță și suport tehnic”, se precizează în documentul de presă al companiei.

Într-o conferință de presă care a avut loc miercuri la București, Florin Ilia, preşedinte şi CEO al Siveco, a afirmat că softul creat pentru APIA nu este scump, comparativ cu cel care rulează în alte state, precum cel din Ungaria, şi raportat la sumele derulate prin intermediul acestuia.

„Am auzit comentarii în decursul anilor despre softul acesta IACS. Un comentariu care nu îmi place este «costă prea mult», «este prea scump softul acesta». Ei bine, softul acesta reprezintă, costul lui, mai puţin de 0,3% din valoarea banilor pe care îi gestionează, pe care îi aduce. Aceasta, în condiţiile în care Politica Agrară Comună şi reglementările naţionale se schimbă în fiecare an”, a afirmat Florin Ilia.

În condițiile în care APIA a gestionat plățile directe pentru circa două milioane de agricultori în perioada iulie 2006 – iunie 2017, la o valoare medie anuală totală de 5,22 milioane de euro, vecinii maghiari (ARDA), pentru doar 178.300 de fermieri, au plătit anual 5,91 milioane de euro, însă doar pentru perioada 2003-2004, respectiv 2010-2014. AGEA din Italia a plătit pentru perioada 2007-2016 o valoare medie anuală de 120 de milioane de euro, la un nivel de procesare a cererilor de plată aferente celor 1,236 milioane beneficiari.

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană (UE) şi până în prezent, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro, a declarat, în cadrul aceleiași conferințe, Adrian Pintea, directorul general al Agenţiei.

„De la aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 şi până în prezent, instituţia pe care o conduc a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro. Partenerii noştri vă spuneau doar de 17 miliarde de euro care sunt strict prin sistemul IACS, dar prin APIA mai sunt derulate şi alte forme de sprijin în afara acestui sistem. Deci, în total, APIA a adus peste 20 de miliarde de euro, având o rată medie anuală de absorbţie a fondurilor de peste 96%”, a spus Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, referitor la plăţile anului 2016, din luna octombrie şi până la data curentă s-a autorizat la plată o sumă de peste 2,5 miliarde de euro.

Într-o anchetă publicată de Revista Fermierului acum mai bine de un an, la acea vreme, patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) nu erau contractate nici până la data de 15 februarie 2015, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finală campania 2015” (CR 02.112), potrivit informațiilor obținute în exclusivitate din partea unor surse guvernamentale.

Aceste module trebuia să fie contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până la momentul publicării anchetei. Motivele ar trebui să fie explicate atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cele noi (Irimescu și Daea), lucru care nu s-a întâmplat nici până acum.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort (Daniel Constantin), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu ar fi fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial. Pentru ce? Se întrebau la acea vreme jurnaliștii de la Revista Fermierului. Alt semn de întrebare, în condițiile în care existau întârzieri la finalizarea acordurilor, întrebări care nici la nivelul anului 2017 nu au un răspuns clar.

Sistemul de precontractare/contractare a acestor module este destul de complex și presupune o relație complicată de colaborare între APIA, consorțiul dezvoltator, evaluatorul extern și apoi feedback invers către APIA. Mai exact, pe scurt, în primă instanță, Agenția de Plăți transmite un CR (o cerere) către dezvoltator, acesta face (printre altele) necesarul de zile de muncă (man days), evaluatorul extern aprobă sau nu planul de cheltuieli, documentele se transmit către dezvoltator, iar acesta înapoi către APIA. Asta, dacă toți actorii implicați au resursele necesare pentru îndeplinirea taskurilor. În afară de evaluator, toți ceilalți actori par a avea probleme la capitolul resursă umană.

Sistemul informatic dezvoltat de SIVECO pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea şi implementarea IACS au reprezentat o condiţie esenţială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista