afin - REVISTA FERMIERULUI

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești - Mărăcineni, prin rețeaua de stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași - Fălticeni și SCDP Voinești, a analizat efectul temperaturilor scăzute – înghețuri târzii, din zilele de 16-17 martie 2020, și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ nefavorabile, care vor influența negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.

Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) informează că, în urma analizei efectuate de specialiștii ICDP Pitești - Mărăcineni și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, din cauza primului val de înghețuri târzii din această primăvară. Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10 – 14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3ºC peste normală), februarie (3-4ºC mai cald decât media multianuală) și în prima jumătatea a lunii martie.

În zona de sud și de est a României, în zilele de 16 și 17 martie (mai ales în localitățile Vaslui - minus10ºC, Negrești – minus 9,1ºC, Băneasa-București -minus 8,4ºC, Grivița – minus 8,2ºC, Ploiești și Brăila – minus 7,9ºC, Târgoviște – minus 7,5ºC, Ianca – minus 7,4ºC, Oltenița – minus 7,3ºC și Mărăcineni-Argeș – minus 7,1ºC), s-au înregistrat înghețuri târzii cu temperaturi sub pragurile minime critice (10% dăunări) ale fenofazelor curente, la aproape toate speciile pomicole.

„Pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate, cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte. De asemenea, la nivelul fiecărei specii mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial”, se arată într-un raport ASAS, dat publicității azi, 20 martie 2020.

Caisul, aflat la fenofaza de început de înflorire sau chiar înflorire deplină, a fost total afectat la SCDP Constanța (minus 5ºC, minus 6,5ºC), ca de altfel în toată Dobrogea și în procent de 95% la SCDP Băneasa (minus 8,4ºC) și Voinești (minus 7,4ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 75% la cele aflate la începutul înfloririi. Pagube mari de 91-95% s-au semnalat și la Iași (minus 5,9ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 19-37% la cele aflate în fenofaza de buton alb.

Piersicul din sudul României, de la SCDP Constanța și Băneasa, aflat în fenofaza de început de înflorire la soiurile timpurii și buton roz la cele tardive, a fost afectat în procent de 75-80%. Pagube mai reduse s-au semnalat la SCDP Iași (8-40%), Voinești (25%) și ICDP Pitești (2-3%), zone în care pomii s-au aflat în fenofaza de buton roz.

Cireșul, mai puțin avansat fenologic, aflat la dezmugurire numai la ICDP Pitești-Mărăcineni, în restul țării mugurii fiind doar umflați, a fost relativ puțin afectat, în procent de 27-67% la Mărăcineni, de 18-57% la SCDP Iași și de 10-20% la SCDP Fălticeni și Voinești.

Mărul, specie aflată în majoritatea zonelor țării la umflarea mugurilor a fost puțin afectat, 10% la SCDP Fălticeni. Doar la ICDP Pitești-Mărăcineni avansul fenologic al soiului Idared aflat la dezmugurire a determinat înregistrarea unor pagube mai mari, de 67%.

Părul, aflat în fenofaza de început de dezmugurire, a înregistrat pagube reduse, de doar 31% la soiul Santa Maria de la ICDP Pitești.

La vișin s-au semnalat pagube mai reduse decât la cireș, de doar 20-35% la SCDP Iași (umflare muguri), și de 13-16% la ICDP Pitești (dezmugurire).

Prunul, aflat în fenofaza de umflare a mugurilor sau de dezmugurire în sud, nu a fost afectat.

Nucul, la care mugurii erau doar umflați, a fost puțin afectat (10-20% la Iași și Fălticeni și 40% la Mărăcineni-Argeș).

Afinul, din cauza avansului fenologic considerabil (10 zile) semnalat la ICDP Pitești-Mărăcineni la majoritatea soiurilor, un procent mare de muguri, cuprins între 50 și 89%, au avut între 2 și 4 butoni florali (cei mai evoluați din inflorescență), fiind afectați de înghețurile târzii din zilele de 16 și 17 martie (minus 7,1ºC). 

„Ca o regulă generală, în literatura de specialitate s-a stabilit că cireșul și vișinul au nevoie de cel puțin 50% din mugurii de rod produși în anul anterior pentru a rodi normal, pe când la celelalte specii pomicole cu fructe mai mari (mărul, părul, caisul, piersicul, nectarinul și prunul) sunt necesari doar 10% muguri viabili. Este, de asemenea, importantă și distribuția uniformă a mugurilor de rod viabili în coroană, pentru a realiza întregul potențial de producție”, precizează documentul ASAS.

Publicat în Horticultura

Cu o tradiție de 70 de ani în spate, Josef Jakobs, renumit cultivator de sparanghel din Germania, a avut curajul să investească aproape două milioane de euro în dezvoltarea acestei culturi și în comuna giurgiuveană Băneasa, alături de partenerul său de afaceri din România, tânărul Adrian Rusu.

Fermier român, reprezentant și acționar al GPDC Joki SRL, firma care gestionează această activitate pe teritoriul țării, se mândrește cu faptul că el și partenerul său german au dispus de fondurile necesare plantării cu sparanghel verde și alb a circa 170 de hectare (35 ha sparanghel alb, iar restul, sparanghel verde), nefiind nevoie pentru activitatea specifică de niciun contract de împrumut semnat cu băncile. Mai ales că ferma din comuna Băneasa este singura de acest nivel din România.

Loturile de teren pe care se cultivă sparanghelul în comuna Băneasa sunt lucrate în totalitate în sistem de arendă. Potrivit declarațiilor lui Rusu, arendașii sunt la rândul lor mulțumiți, în condițiile în care arenda este puțin mai mare decât dacă suprafețele respective ar fi fost însămânțate în sistem de cultură mare.

1sparanghelTotul a început acum trei ani

Andrei Rusu povestește că activitatea premergătoare plantării sparanghelului a demarat în 2016, trei ani mai târziu fiind nevoie de un număr important de zilieri pentru recoltat.

„În 2016 am pregătit terenurile, un an mai târziu am început plantarea, în 2018 s-a plantat din nou, iar anul acesta vom recolta. Perioada de recoltat este martie, aprilie și mai; cam două luni de zile. Plantele au fost aduse din Germania, iar costurile cu înființarea unui hectar cu sparanghel ating un total de aproximativ 10.000 de euro”, a precizat pentru Revista Fermierului, Adrian Rusu. „La deschiderea sezonului de sparanghel, vom avea nevoie de aproximativ 200-400 de zilieri în câmp, în afară de hală”.

Acționarul român a adăugat că sparanghelul se plantează o singură dată și produce apoi 15 ani, iar recoltatul se face pentru prima dată după trei ani.

Întrebat fiind de prețul mediu cu care marfa pleacă din ferma sa, Rusu a precizat că distribuitorii sau retailerii îl cumpără de la firma sa cu circa 20 de lei pe kilogram.

Sparanghel cu mămăligă

Prezent la evenimentul de lansare oficială în România, ambasadorul Cord Meier-Klodt (fan al sparanghelul de Beelitz), a recunoscut că pentru Excelența sa, primăvara începe cu sparanghel, șuncă, cartofi și unt topit (favoritul său).

„În România, acest meniu ar putea consta însă din sparanghel alb cu mămăligă!”, a declarat amuzat ambasadorul german.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat la rândul său că actuala guvernare nu a considerat prioritară subvenționarea sparanghelului, dar susține plata pe suprafață, indiferent de tipul de cultură.

„Aceasta este singura zonă unde se cultivă (n.r. - sparanghelul), din cele cunoscute de mine. Sunt, evident, anumite suprafețe mici, insignifiante, care sunt doar încercări de cultură. (...) Financiar, nu avem susținere pentru cultură. Sparanghelul nu prezintă pentru noi, la această dată, un obiectiv de susținere bugetară, însă noi am susținut fiecare palmă de pământ care se lucrează. (...) Eu vă asigur că sparanghelul produs în România va fi cel mai bun”, le-a transmis Daea jurnaliștilor prezenți în câmp.

Sparanghelul este o legumă proaspătă cultivată în câmp. Potrivit precizărilor făcute de Adrian Rusu, sparanghelul verde este cel mai căutat de consumatori atât la nivel național, cât și la nivel european. Ca piață autohtonă de desfacere, CPDC Joki are solicitări de livrare din partea Selgros România, Metro România, Profi România, Carrefour România, dar și de la diferite restaurante franțuzești de una și două stele, precum și pe piețele din Germania (cantități mici de sparanghel alb).

Tot el a spus că sparanghelul alb se gătește doar la aburi, fiert, în timp ce sparanghelul verde se poate prepara la grătar, grill etc.

Josef Jakobs mai deține în Germania o suprafață totală de aproximativ 300 ha cultivate cu sparanghel și alte 50 de hectare plantate cu afin.

Publicat în Horticultura

newsletter rf

Revista