agricultori - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment
Marți, 10 Martie 2020 10:31

Secetă și nu prea…

S-a creat o adevărată psihoză, legat de o secetă excesivă, care anul acesta pustiește culturile și seacă fântânile. Desigur că finalul poveștii despre secetă ar fi însemnat, undeva prin toamnă, o creștere a prețurilor, pe fondul unei crize alimentare, generată desigur de o recoltă slabă. Problema a fost „rezolvată”, se pare, mult mai repede, de isteria creată de noul coronavirus, care a scumpit deja măștile de protecție de o sută de ori și a început să golească rafturile magazinelor, așa că scenariul cu seceta nu mai este de actualitate, mai ales că, în timp ce scriu acest articol, în mod ironic, a început iar să plouă.

Aproape seară de seară, jurnalele de știri au prezentat culturi anemiate de frig, de lipsa apei și poate de carențe tehnologice. Pentru cei avizați, e greu de asimilat astfel de informații, în condițiile în care zona de vest a țării s-a bucurat de precipitații constante atât în lunile de toamnă, cât și în cele de iarnă, asigurându-se astfel un nivel de apă mulțumitor pentru culturile înființate în toamnă. Chiar dacă mai este nevoie de până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se atinge optimul, plantele s-au dezvoltat mult mai bine decât în perioada similară a anului trecut, ne-a spus prof. dr. ing. Doru Ioan Petanec, șeful Direcției pentru Agricultură a județului Timiș. „La ora actuală, solul este alimentat cu apă, poate nu cât ar trebui, cu o rezervă pentru începutul de vară, dar avem în față primăvara care ar mai putea aduce precipitații. Am mai avea nevoie de o săptămână de ploaie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri pe metrul pătrat, ca să avem rezerve. Să nu uităm că zăpada avea rolul ei, dublu, de protecție împotriva înghețului, și, din fericire, n-a fost cazul în această iarnă, dar și de a asigura o cantitate de apă în sol prin topirea lentă. Din fericire, am avut ploi care n-au căzut în cantități mari, în perioade scurte, astfel încât au fost înmagazinate în totalitate în sol. Trebuie totuși tratată cu atenție problema apei, pentru că, să nu uităm, am avut coduri galbene și portocalii chiar de vânt, or, acest ventilator natural, suprapus temperaturilor mari din luna februarie, elimină foarte ușor apa din stratul superficial. Statistic vorbind, în Timiș avem 138.000 de hectare cu grâu înfrățit, care arată bine și foarte bine, și cam aceeași situație la rapiță, pe cele 20.000 de hectare semănate în toamna anului 2019”, a arătat directorul DAJ Timiș.

2020, un an care promite

La Mănăștur, în județul Arad, nivelul de alimentare cu apă în sol este mulțumitor, susține tânărul fermier Cosmin Micu, care lucrează în jur de 1.100 de hectare. „În luna ianuarie am avut cam 30-40 l/mp, cantitate mulțumitoare pentru moment. Cu ce a mai plouat în februarie și ce mai așteptăm în martie, cred că nu vom avea probleme în primăvară. De altfel, culturile de toamnă arată foarte bine, incomparabil cu ce am avut cu un an în urmă în această perioadă. Aproape în tot vestul țării, grâul a răsărit prin noiembrie, când am avut și ploi, dar și temperaturi destul de ridicate. Grâul este înfrățit, orzul, de asemenea, iar rapița arată foarte bine. Anul trecut, în luna februarie, grâul era doar la faza de coleoptil, doar prima frunză era formată”, precizează Cosmin Micu.

Situația este și mai bine ilustrată de arădeanul Dan Herțeg de la Semlac, un fermier cu mare experiență și rezultate notabile de-a lungul vremii, care ne spune că până acum anul agricol este incomparabil mai bun comparativ cu cel precedent. Dan Herțeg exploatează peste 2.600 de hectare. „În toamnă am semănat 1.100 de hectare cu rapiță, din care nu am întors niciun hectar. Am avut șansă cu o ploicică-două la vreme și a răsărit toată cultura. Mai avem pe rădăcină și cam 1.000 de hectare de grâu. Venim însă după un an extrem de greu, în care producțiile la grâu au „depășit în sens negativ orice așteptări. Am avut parcele în care am făcut 1.700 kg/ha, anul trecut. Niciodată n-am obținut atât de puțin la grâu. Cele mai slabe producții le-am avut prin `93-`94, când m-am apucat de agricultură, dar și-atunci am obținut 3.700 kg/ha. Din toamna lui 2018, de la semănat, și până în 26 aprilie anul trecut, când au început ploile, am avut în total 42 l/mp. Grâul a înfrățit după o ploaie de 7-8 litri/mp, după care o lună și jumătate n-a mai plouat și și-a eliminat frații. La rapiță, situația a fost la fel de dramatică în anul agricol 2018-2019, din peste 800 de hectare semănate am întors 532 de hectare. Am făcut o producție de 2.406 kg/ha. Anul acesta agricol, 2019-2020, am avut ploi încă din septembrie, a fost o toamnă foarte lungă, până în decembrie, cu temperaturi ridicate care au permis plantelor să se dezvolte foarte bine, iar acum, în februarie, culturile arată foarte bine. E un an care promite”, ne-a povestit Dan Herțeg.

Așadar, secetă și nu prea anul acesta în vestul României. Este fundamentată această idee care se inoculează populației seară de seară la jurnalele TV? O întrebare la care încearcă să răspundă directorul DAJ Timiș. „Eu nu sunt de acord cu ideea de secetă. Cred că se profită de schimbările climatice. Nu vreau să cred că în aceste condiții se profită pentru a se aduce fructe și legume din alte țări sau alte produse alimentare. Avem producători pe partea de legume-fructe care folosesc sisteme de irigare prin picurare, iar la cultura mare n-a fost deocamdată nevoie de apă din irigații. Sunt țări care suferă mai mult decât noi din cauza intemperiilor, din cauza temperaturilor și a lipsei de umiditate, ați văzut ce incendii de vegetație au fost în Australia. În condițiile acestea, nu cred ca trebuie să ne îngrijorăm”, conchide Doru Ioan Petanec.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

De joi, 11 aprilie 2019, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează plăţile aferente ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în perioada 1 iulie - 31 septembrie 2018 şi 1 octombrie - 31 decembrie 2018, respectiv trimestrele III şi IV ale anului trecut.

Potrivit unui comunicat al APIA, suma totală care urmează a fi plătită pentru trimestrul III este de peste 274,381 milioane de lei pentru un număr de 17.184 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 157,826 milioane de litri.

Pentru trimestrul IV, suma totală ce urmează a ajunge la cei 11.545 de beneficiari este de 89,32 milioane de lei pentru o cantitate de motorină totală determinată de peste 51,374 milioane de litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat, sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 258/02.04.2019, iar cele aferente trimestrului IV, prin Ordinul Ministrului nr. 259/02.04.2019.

Publicat în Știri

În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Publicat în Interviu

Luni, 28 mai 2018, Comisia Europeană (CE) a propus noi norme menite să stimuleze şi să faciliteze reutilizarea apei în Uniunea Europeană (UE) pentru irigaţii agricole, în ideea de a ajuta producătorii agricoli să valorifice cel mai bine apele reziduale nepotabile, diminuând deficitul de apă şi protejând, în același timp, mediul şi consumatorii, se precizează într-un comunicat de presă al executivului comunitar.

„Agricultorii noştri vor avea acces la o alimentare durabilă cu apă pentru irigaţii, consumatorii vor şti că produsele pe care le consumă sunt sigure, iar întreprinderile noastre vor descoperi noi oportunităţi. Însă cel mai mult va avea de câştigat mediul nostru înconjurător, întrucât propunerea contribuie la o mai bună gestionare a resurselor noastre cele mai preţioase, şi anume apa”, a spus comisarul european responsabil pentru mediu, Karmenu Vella.

Executivul comunitar propune un set de cerinţe minime pentru reutilizarea apelor reziduale tratate provenind de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, vizând elementele microbiologice (de exemplu, nivelurile de bacterii E.coli) şi cerinţe în materie de monitorizare permanentă, în vederea validării. Stabilirea unor cerinţe minime va asigura faptul că apa recuperată produsă în conformitate cu noile norme va fi sigură pentru irigaţii.

Totodată, CE precizează managementul riscurilor prin care trebuie să fie tratate orice eventuale pericole suplimentare pentru ca reutilizarea apei să se deruleze în condiţii de siguranţă. În plus, publicul va avea acces la informaţii online cu privire la practica reutilizării apei aplicată în statul lor membru.

Forul european subliniază că reutilizarea apei este practicată astăzi în UE cu mult sub potenţialul său, în pofida faptului că impactul asupra mediului şi energia necesară pentru extragerea şi transportul de apă dulce sunt mult mai semnificative. O treime din terenurile din UE suferă de stres hidric pe tot parcursul anului, iar deficitul de apă rămâne o preocupare serioasă pentru multe state membre.

Noile norme au scopul de a ne asigura că valorificăm în mod optim apele tratate provenite de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, oferind o alternativă fiabilă de alimentare cu apă. Prin faptul că apelor reziduale nepotabile li se conferă o utilitate, noile norme vor contribui, totodată, la economisirea costurilor economice şi de mediu legate de crearea unor noi infrastructuri de alimentare cu apă.

Regulamentul propus de către Comisie vizează reducerea deficitului de apă în întreaga UE, în contextul adaptării la schimbările climatice. Se va asigura, astfel, faptul că apele reziduale tratate destinate irigaţiilor agricole sunt sigure, oferind protecţie cetăţenilor şi mediului înconjurător.

Publicat în Tehnica agricola

Actuala perioadă de programare (2014-2020) a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute sume pentru refacerea sistemului secundar de irigații din România, precum și pentru susținerea producătorilor agricoli în vederea achiziției de instalații de udat eficiente în ceea ce privește consumul de apă și energie, a declarat directorul general adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Mihail Dumitru, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

„Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final”, a afirmat Dumitru.

În plus, a mai spus oficialul Comisiei Europene (CE) în interviul acordat, forurile europene continuă să sprijine prin intermediul PNDR 2014-2020 instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferă modalități de modernizare. Se continuă și acel efort „puternic” de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, partea de agromediu și măsurile care să prevină schimbările climatice.

Mihail Dumitru este responsabil cu Aspectele Generale de Dezvoltare Rurală și Cercetare din cadrul AGRI (Directoratul H), o direcţie care aparţine de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister naţional) de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv cu Programele de Dezvoltare Rurală I și II (Directoratele F și G). A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor '90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puţin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ianuarie 2011, acesta a ajuns director la Comisia Europeană după luni de zile de probe în care a reuşit să eclipseze peste 100 de contracandidaţi.

Revista Fermierului: Simplificarea este cuvântul de ordine aflat pe buzele tuturor celor care gestionează fonduri europene. Cum se vede această dorință de schimbare la Bruxelles?

Mihail Dumitru: Simplificarea este un punct de mare prioritate pe agenda politică europeană, atât unul care vizează PAC în mare măsură, dar și alte politici europene. De aceea, la preluarea mandatului, comisarul Phil Hogan a făcut și el din simplificare o prioritate absolută. Deja suntem în al doilea an al acestui proces complex.

Simplificarea PAC - politică evident care a acaparat un grad mare de complexitate, în special prin ultima sa reformă când s-a încercat să fie integrate în ea situațiile deosebit de diverse din statele membre, din regiunile europene - are două componente, prima având legătură strict cu partea legislativă europeană. Când s-a lansat acest proces de simplificare, comisarul Phil Hogan a stabilit trei parametri de care trebuie să ținem cont atunci când facem propuneri de simplificare.

În primă instanță, simplificarea trebuie să ducă la îmbunătățirea condițiilor de accesare și de utilizare a banilor europeni de către beneficiarul final: fermier, IMM, autorități locale; beneficiarul final să fie cel care obține acest avantaj. În al doilea rând, măsurile de simplificare nu ar trebui să aducă atingere acordului politic obținut foarte greu pentru această reformă PAC; elementele esențiale ale politicii trebuie să rămână așa cum au fost stabilite ele în procesul de codecizie. În al treilea rând, prin simplificare nu trebuie să punem în pericol buna gestiune a fondurilor europene. Principiul de gestionare corectă în fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare.

Pe parcursul acestor doi ani de mandat a existat un întreg proces în care comisarul, Comisia Europeană, au cerut statelor membre, tuturor miniștrilor Agriculturii din statele membre, să facă propuneri; am primit un volum foarte mare de răspunsuri. În plus, comisarul Hogan a cerut și Parlamentului European să facă propuneri. Toate acestea au fost analizate, sortate, contrar principiilor stabilite și s-a început un proces de revizuire a legislației secundare în special. (...) Ca exemplu, anumite elemente privind controlul fermierilor, declararea sau aplicarea sunt deja abordate sau schimbate în legislația secundară.

Alte elemente care sunt, de asemenea, foarte importante în special pentru dezvoltarea rurală, se găsesc acum în procesul de validare a unei propuneri legislative de modificare a legislației secundare. Acestea se referă, în special, la a face mai simplă utilizarea instrumentelor financiare în dezvoltarea rurală. Când mergem mai departe către statele membre, către autoritățile de gestiune, există toată transpunerea acestei legislații în normele locale, în ghidurile aplicantului, în proceduri care pot să complice foarte mult procesul. Iar acesta este un alt aspect al simplificării. De aceea, noi, CE, lucrăm foarte mult cu statele membre prin intermediul seminariilor, prin schimburi de bune practici, prin ghiduri, prin tot felul de discuții și documente de orientare, astfel încât să determinăm statele membre să nu adauge legislației europeane elemente „gold plating”, adică alte straturi de complexitate în normele interne.

R.F.: Se află și România pe lista țărilor care au tendința de a apela la acest „gold plating”?

M.D.: Vă voi da un exemplu clasic care vine la noi, la CE, și de care beneficiarii se plâng: unui ghid al aplicantului i se adaugă niște elemente care vin în plus față de regulamentul de bază sau de regulamentul de aplicare. De foarte multe ori, aceste elemente adăugate în plus apar dintr-o bună intenție, de a-l sfătui pe beneficiar cum anume să-și orienteze mai bine cererea de finanțare, cum să-și pregătească dosarul. De foarte multe ori este posibil ca într-un ghid al aplicantului să apară elemente sub forma unor solicitări ale administrației naționale, entitate care vrea să se asigure că anumite elemente de eligibilitate care sunt prevăzute expres în legislația națională, sunt transpuse într-un număr de documente, de solicitări administrative, de avize, care nu sunt neapărat necesare.

Cred că inclusiv administrația română poate face un control al acestor cerințe și poate printr-un simplu screening să vadă în ce măsură unele se justifică, altele nu.

R.F.: PNDR 2014-2020 abordează problematica accesărilor fondurilor FEADR dintr-o nouă perspectivă față de exercițiul anterior. Sunt încă necesare elemente de fine tuning în ceea ce privește buna funcționare a acestui program?

M.D.: Pentru că acum avem un termen de comparație, PNDR 2014-2020 este un program bun, în special pentru România. Țara noastră a învățat în primul exercițiu. România a reușit să facă o programare de această dată mai rapidă, să își adune toate informațiile necesare, să facă o analiză destul de pertinentă și să identifice nevoile cele mai importante, care pot fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Din punctul meu de vedere, PNDR 2014-2020 este un program echilibrat ca structură, ca nevoi identificate, acoperă anumite elemente pe care vechiul program nu le avea în vedere; irigațiile spre exemplu. Există în acest PNDR o importantă parte alocată refacerii sistemului de irigații (secundar) și investițiilor în ferme. Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final.

În plus, sprijinim în continuare instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferim modalități de modernizare. Pe de altă parte, continuăm efortul puternic de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale. De asemenea, se continuă foarte bine cu partea de agromediu și cu măsurile care să prevină schimbările climatice.

R.F.: Avem anumite învățăminte trase din implementarea PNDR 2007-2013 de care trebuie să ținem cont în programarea aceasta?

M.D.: Trebuie să învățăm din greșelile din perioada trecută, pentru implementare. În programarea precedentă am întâmpinat anumite dificultăți să punem programul în aplicare în totalitatea lui și să cheltuim toți banii pe care i-am avut la dispoziție. Cred că trebuie să învățăm că este necesar să lansăm foarte repede toate măsurile. Să vedem unde anume acesea nu funcționează. De asemenea, trebuie să ne gândim ce ajustări trebuie făcute, de ce nu funcționează o măsură și ce ajustări trebuie făcute, astfel încât să nu mai întârziem cu lansarea la timp a măsurilor.

O investiție mare ia timp, durează doi-trei ani. În momentul în care un contract a fost semnat, trebuie să ne asigurăm că beneficiarul lansează și derulează programul repede. Trebuie să-i ajutăm pe beneficiari să-și asigure partea de cofinanțare. Sunt o serie întreagă de probleme cu care ne-am confruntat în programul trecut, pe care le-am învățat și pe care le putem de această dată evita fiindcă le-am conștientizat, fiindcă am găsit niște mecanisme ca să nu ne mai confruntăm cu aceeași situație, cum a fost cazul în trecut.

Va trebui, de asemenea, să se facă o monitorizare atentă. Spre exemplu, în cazul unui proiect care nu avansează, ar trebui ca AFIR, Autoritatea de Management, să ia o decizie rapid: - continuă să aibă contractul respectiv sau îl oprește și îl relansează? De asemenea, există o altă dinamică a organizării de „call for application”, de apeluri pentru depunerea de proiecte. Aici, iarăși trebuie să ne mișcăm repede.

R.F.: Comisarul Hogan a prezentat un pachet de sprijin pentru sectoarele în criză, grav afectate de embargoul rusesc. Către care domeniu din România ar trebui să meargă pachetul majoritar de finanțare? Către sectorul laptelui sau către cel al cărnii de porc?

M.D.: Situația diferă de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Înțeleg că situația sectorului cărnii de porc din România este foarte diferită față de alte state membre. Există chiar deficiențe și prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă. Poate că într-acolo ar trebui să privim foarte atent, ce se întâmplă și ce nevoi sunt de intervenție. Situația este, de asemenea, deosebită în România în ceea ce privește evoluția pieței laptelui, pentru că în România a existat o reducere a șeptelului, pe când în alte țări a existat o creștere și un excedent al laptelui care a dus la colapsul pieței ș.a.m.d. Nu există o formulă generală.

Cred că fiecare stat membru și fiecare minister de resort trebuie să observe foarte atent situația concretă din țara respectivă, să realizeze o analiză obiectivă, să stabilească dacă sprijină sau nu un domeniu și ce forme de susținere să adopte. Și vă pot da un exemplu: foarte multe state membre UE, în special în cele din nordul Europei, au sprijinit sectorul de profil în perspectiva dispariției cotelor de lapte. Pe urmă și-a făcut apariția o situație proastă pe piață și ne-am trezit cu investiții făcute care nu mai sunt viabile și care trebuie oprite. Dacă aceste investiții s-au făcut cu o marjă de flexibilitate destul de mare, astfel încât să putem converti foarte repede producția de lapte în producția de carne este foarte bine. Am avut exemplul unor state membre care au venit la CE și au spus că trebuie făcut ceva. Ei făcuseră aceste investiții foarte rigide. În PAC există principiul durabilității, prin care o investiție trebuie ținută o perioadă de timp, nu i se poate schimba obiectul de activitate. Dacă acolo au fost adăugate anumite elemente de strictețe, fermierii sunt închiși în situații imposibile. Ar trebui să privim cu foarte mare atenție acest aspect și să lăsăm o marjă de flexibilitate în a defini măsurile și sprijinul pe care-l dăm fermierilor, astfel încât să nu-i omorâm încercând să le dăm sprijin și pe urmă să se confrunte cu situația din care nu mai pot ieși. Un fermier care a investit în producția de lapte și se trezește că nu mai poate să vândă laptele, afacerea lui s-a terminat.

R.F.: A tot circulat în ultimele luni prin România un mesaj propagandistic de tipul „zero fonduri europene absorbite”. Este așa sau nu?

M.D.: Când rostim sintagma „zero fonduri europene”, trebuie să ne gândim la ce ne referim mai exact. Ne putem referi la câte fonduri europene a cheltuit România și câte au fost rambursate din bugetul comunitar. Având în vedere că suntem la începutul unui ciclu de programare și că toate programele au fost aprobate, aș spune că ideea de zero fonduri europene nu există. La aprobarea fiecărui program, orice stat membru primește un avans ca să înceapă programul respectiv. Acești bani sunt transferuri efective, nete, din bugetul comunitar în bugetul statului român. Această sumă poate merge până la trei la sută din valoarea programului respectiv.

Există un sistem diferit între fondurile agricole, în special FEADR, și celelalte finanțări provenite din fondurile europene structurale și de investiții, gen fondul regional, fondul social european, fondul de pescuit și fondul de coeziune. Pentru celelalte fonduri (în afară de FEADR) este nevoie ca înainte de a putea trimite o cerere de rambursare la CE, să existe procesul oficial de acreditare a instituțiilor delegate care gestionează fondurile. Acest proces este în România și în multe alte state europene unul întârziat. Este foarte posibil ca un proiect depus pe fonduri regionale să fi fost lansat, să se fi făcut cheltuieli, acestea să fi fost plătite din bugetul național, dar banii să nu fi fost declarai la CE pentru simplul motiv că nu se putea declara. Și asta din cauză că organismul de finanțare nu fusese încă certficat și aprobat de CE. În cazul PNDR, noi nu avem acest sistem, ci unul de acreditare a agenției de plăți (încă de la început). Practic, pe PNDR s-au putut face cheltuieli, acestea au fost declarate către CE și rambursate. Există o sumă care a fost comunicată către CE, sunt informații publice, cel puțin pe PNDR din niciun punct de vedere nu putem vorbi de zero.

R.F.: Puteți vehicula o sumă aproximativă?

M.D.: Cred că este vorba de o primă tranșă declarată și plătită de 57 de milioane de euro, iar o a doua tranșă, recent depusă, de circa 230 de milioane de euro.

R.F.: Chiar dacă dumneavoastră profesați foarte mult pe zona Pilonului II, nu cred că au trecut neobservate problemele pe care țările UE le-au avut cu plățile directe. Situația din România a fost însă mai dureroasă. Care credeți că au fost piedicile din calea plății la timp a subvențiilor pentru Campania 2015?

M.D.: Prin noua reformă a PAC – reforma Cioloș – sistemul de plăți directe s-a schimbat. A rămas o plată de bază, iar pe urmă s-au adus niște elemente cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare – acele elemente de practici agroecologice (înverzire), plăți cuplate ș.a.m.d. Deja, pe Pilonul I al PAC, implementarea noii politici a fost întârziată cu un an; n-a început la 1 ianuarie 2014, a început la 1 ianuarie 2015. Această reformă PAC a solicitat o refacere a tuturor sistemelor de gestiune. Acel sistem IT, sofisticat, pentru gestiune, a trebuit să fie refăcut, softurile dedicate și acest proces n-a fost simplu nicăieri, nu numai în România. A fost un proces complex în Europa, în general. Unele state membre au reușit să și-l pună la punct foarte repede, altele (printre care și România), nu au reușit să și-l pună la punct atât de repede, astfel încât, practic, la 1 ianuarie 2015, totul să fie operațional și să pornească. Din acest motiv, CE a realizat gradul de complexitate și chiar a aprobat niște termene mai lungi pentru depunerea cererilor, pentru efectuarea controalelor. Am înțeles că România, cu aceste păsuiri, a reușit totuși să avanseze și, cel puțin pe plățile directe, în mare măsură, au reușit să fie începute și plătite. Există în continuare anumite restanțe. Este un proces complex însă. Urmează controlul și verificarea. Să sperăm că toate aceste lucruri s-au făcut foarte bine.

Publicat în Interviu

A 27-A EDIȚIE, 8-11 SEPTEMBRIE 2016, LA EXPO ARAD INTERNAȚIONAL

Mihaela Prevenda

Cea de-a 27-a ediție a expoziției Agromalim se desfășoară în perioada 8 - 11 septembrie 20016, la Expo Arad Internaţional. Organizator al evenimentului este Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, iar partenerii ediţiei sunt: USAMVB Regele Mihai I al României - Timişoara, Agenţia Naţională de Zootehnie, Oficiul Judeţean de Zootehnie Arad, ACO Păstorul Crişana filiala Arad, ACOC Mioriţa Chişineu-Criş şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Arad.
    
Vestul României este o zonă agricolă cu un potențial deosebit, iar tradiția celor 26 de ediții ale Agromalim - târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - atrage în fiecare an la Arad fermieri din toată România, care vin să ia pulsul agriculturii la început de toamnă. „Agromalim este cea mai mare expoziție de profil din vestul României și una dintre cele mai importante la nivel național. Expo Arad, locul de desfășurare al târgului, este al doilea centru expozițional, ca mărime, din România. Situat la 1,5 km de autostrada A1, pe drumul Arad-Nădlac, centrul expozițional pune la dispoziție 4.000 mp spațiu interior, 30.000 mp spațiu exterior, un amfiteatru cu 650 de locuri, o sală de conferințe modulară cu 300 de locuri, două săli de conferințe a câte 160 locuri, o altă sală de conferințe cu 60 de locuri, dotări multimedia complete, Sistem de traducere simultană, restaurant 80 de locuri, bar și parcare gratuită. An de an a crescut numărul companiilor expozante și cel al vizitatorilor. În doar patru zile trec pragul expoziției peste 15.000 de potențiali clienți”, a declarat Cimi Enache, manager proiect Agromalim. Anul trecut, numărul expozanților a atins cifra de 245, aceștia fiind din România, Ungaria, Germania, Franța, Austria, Polonia, Slovenia și Spania.

În perioada 8-11 septembrie 2016, la Expo Arad, vizitatorii găsesc tehnologii, mașini și utilaje agricole, semințe, îngrășăminte, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.

Din programul expoziției

La Agromalim 2016, pentru prima dată se fac demonstrații în câmp. Pe 22 de hectare aflate la o distanță de 700 de metri de Expo Arad, pe drumul spre Nădlac, fermierii au posibilitatea să vadă lucrări de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minimum de lucrări și semănat direct. Demonstrațiile practice se desfășoară în zilele de 8, 9 și 10 septembrie de la ora 14,00. De asemenea, participanții la demo pot participa la o tombolă cu un premiu care constă într-un voucher de 1000 euro oferit de firma Iasen Garden, producător arădean de utilaje agricole și piese de schimb.

În toate cele patru zile ale expoziției, între orele 11,00 și 13,00, are loc un concurs de îndemânare conducere tractor, pe un poligon special amenajat în Expo Arad.

Totodată, pe perioada expoziției au loc tot soiul de activități conexe. Astfel, cadrele didactice ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Regele Mihai I al României din Timișoara susține seminarii cu subiecte referitoare la: provocările Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020; Biohumus – îngrășământ ecologic complex; Utilizarea inputurilor biologice la cultura tomatelor în seră sau la ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie.

În sălile de conferințe de la Expo Arad se întâlnesc asociațiile de agricultori din bazinul Carpatic, precum și crescătorii de oi care vor aborda teme precum programele de prevenție și tratament în cel mai des întâlnite boli din fermele de ovine. De altfel, în fiecare an la Agromalim Arad își dau întâlnire asociațiile de crescători de animale, cu sprijinul cărora se organizează tradiționala Expoziție de animale unde sunt expuse taurine, ovine – rase de lapte, mixte, de carne,  cabaline, animale de hobby. Taurinele se bonitează și în ultima zi a târgului arădean se premiază cele mai valoroase animale.

Publicat în Eveniment

Noi Speakeri și Parteneri s-au alăturat Forumului Internațional de Agricultură RALF 2016, un eveniment dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, care va avea loc pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, Sala Le Diplomate.

Alessio Castelli, CEO AgroConcept, Professional Partner RALF 2016:  "Este foarte important pentru noi, AgroConcept, să fim prezenți acolo unde se întâlnesc fermierii și unde se discută lucruri importante despre agricultură și despre viitorul ei. După un an atât de plin, o astfel de conferință este cel mai bun prilej pentru a trage câteva concluzii și pentru a anticipa o parte din noile provocări. Este, de asemenea, și o oportunitate de a ne reîntâlni cu proprietarii de utilaje New Holland și cu fermieri din alte țări. Am vrut să fim parte din acest proiect încă de la prima ediție pentru că antreprenoriatul, inițiativa și curajul de a pune lucrurile în mișcare îi definesc pe toți cei cu care lucrăm. Vom afla, cu siguranță, multe lucruri interesante și așteptăm cu nerăbdare să auzim direct de la sursă ce provocări și, mai ales, ce propuneri au cei care țin în mână frâiele acestei industrii, pe cât de dinamică și de solicitantă, pe atât de frumoasă."

Lista actualizată a Speakerilor RALF 2016:

Pekka Pesonen, Secretar General, COPA și COGECA, Invitat Special (FINLANDA);
Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Tim Hassell, Farm Manager of the Year 2015, Speaker și Fermier Invitat (MAREA BRITANIE);
Dr. Ing. Lucian Buzdugan, Președinte, AGRICOST, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Markus Rediger, Președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor din Agricultură IFAJ, Speaker și Invitat (ELVEȚIA);
Djûke van der Maat, Câștigătoarea European Innovation Prize for Women Farmers 2014, Speaker și Fermier Invitat (OLANDA);
Radoslaw Nienartowicz, Vicepreședinte, CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, Speaker și Fermier Invitat (POLONIA);
Laurențiu Baciu, Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Speaker Invitat în Deschiderea Oficială și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, Speaker Invitat în cadrul Deschiderii Oficiale și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Dr. Ing. Ion Voinea, Director Produs & Agroservice, KWS Semințe, Speaker și Master Partner (ROMÂNIA);
Adrian Badea, Sales Manager, Bühler Grain Logistics, Bühler AG, Speaker și Partener (ROMÂNIA).

Lista partenerilor și speakerilor este în curs de actualizare pe site-ul oficial al evenimentului.

Master Partner RALF 2016: KWS Seminţe
Un proiect creat de: BORO PR & COMMUNICATION
Cu participarea: COPA şi COGECA, LAPAR, PRO AGRO
Professional Partners: AgroConcept
Parteneri: Bühler AG
Susţinători: NHR AGROPARTNERS, AISR - Alianța Industriei Semințelor din România
Partener Media Principal: Revista FERMA

Mai multe informații pe www.ralf.com.ro și www.facebook.com/RALF.COM.RO

Info/Înscrieri: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Speakeri RALF 2016

Publicat în Eveniment

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a confirmat miercuri, 8 iunie 2016, intenția sa de a prelungi data până la care statele membre pot efectua plăți directe PAC fără reduceri ale ratei de rambursare ale UE către statele membre în cauză.

Efectiv, această măsură prelungește termenul limită până la care trebuie să se facă plăți directe de la 30 iunie și 15 octombrie.

Inițiativa comisarului Hogan răspunde dificultăților cu care un număr de state membre/regiuni se confruntă în prezent, dificultăți în finalizarea plăților înainte de termenul limită de 30 iunie, precizează comisarul pe pagina oficială a Directoratului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute după 30 iunie, fără aplicarea oricărei reduceri pentru întârziere. În conformitate cu normele obișnuite, reducerile (aplicabile autorităților) ar fi de 10% la plățile efectuate în luna iulie, 25% la plățile efectuate în luna august și 45% pentru plățile efectuate în luna septembrie.

„Este o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de plăți, în cadrul noii PAC. Ea reprezintă un nivel fără precedent de flexibilitate din partea Comisiei Europene și, pe baza nivelurilor actuale ale plăților, ar putea genera mai multe milioane de euro economisire pentru acele state membre/regiuni și potențial agricultorii lor, care nu vor fi efectuate plățile până la 30 iunie. În baza angajamentului pe care l-am avut cu un număr de membru state/regiuni, eu sunt mulțumit că această măsură, una aflată la maximum cât poate merge Comisia, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în ceea ce privește oferta de flexibilitate maximă și care asigură rambursarea integrală a valorii plăților”.

Recunoscând dependența pe care mulți fermieri o au de plățile directe, în special având în vedere impactul dificultăților actuale de pe piață cu privire la situația lor pe fluxul de numerar, comisarul, de asemenea, a spus că „această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini rata plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate eliberarea tuturor plăților restante, în scopul de a maximiza nivelul plăților efectuate până la 30 iunie”.

Achim Irimescu arată cu degetul către Daniel Constantin pentru întârzierea plății subvențiilor

Plata subvenţiilor în agricultură se realizează într-un ritm accelerat, în condiţiile în care din noiembrie 2015 şi până în prezent au fost efectuate plăţi de peste 1,22 miliarde de euro iar întârzierile la plată sunt cauzate exclusiv de fosta conducere, transmitea Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă după ce, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune simplă împotriva ministrului de resort.

Mai mult, cei de la Ministerul Agriculturii afirmă totodată că fostul ministru al Agriculturii (Daniel Constantin – n.r.) a luat decizia greşită de a aplica, în 2015 şi 2016, un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014.

„Urmare adoptării astăzi (miercuri – n.r.), în plenul Camerei Deputaţilor, a moţiunii simple iniţiate de PSD şi ALDE, facem următoarele precizări: În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat – peste 1,22 miliarde euro din noiembrie până în prezent – deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri. Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor: adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor; Ordinul 619 (pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură în perioada 2015 – 2020 – n.r.) a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie; contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015); decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – data la care ar fi trebuit sa înceapă plăţile în avans!; neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăţi ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ; eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni”, precizează Ministerul Agriculturii.

Comunicatul vorbeşte şi despre eşecul în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care în 2015 a fost dezangajat un miliard de euro şi au fost efectuate corecţii financiare de peste 800 de milioane de euro pentru cele două agenţii de plăţi.

În plus, în document se afirmă că fostul ministru al Agriculturii a indus în eroare Ministerul Finanţelor solicitând creşterea salariilor la Agenţia de Finanţare şi Investiţii Rurale (AFIR) pe motiv că acestea se plătesc din fonduri europene în condiţiile în care sumele respective provin de la bugetul de stat.

„Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finantare si investitii rurale (AFIR) pe motiv că acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1.800 salariaţi ai AFIR! Culmea, toată aceasta situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!”, subliniază comunicatul MADR.

Comunicatul prezintă şi principalele realizări ale actualului şef de la Agricultură, amintind, printre altele, simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016, în condiţiile în care dosarul este de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015, şi reintroducerea posibilităţii de accesare de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni.

De asemenea, pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020 şi a fost adoptat actul normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 ţări pentru creşterea profitului producătorilor români.

Un alt proiect legislativ important este, potrivit MADR, cel privind Fondul Mutual, care se află în dezbatere cu fermierii. Stabilirea unui astfel de fond va permite despăgubirea calamităţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri, se arată în comunicatul citat.

Totodată, reprezentanţii MADR precizează că au fost lansate dezbateri asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor români pe piaţa UE şi internaţională. În plus, pentru luna octombrie a acestui an se are în vedere realizarea unui Fond de creditare a agriculturii care să faciliteze finanţarea fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut.

La capitolul realizări, comunicatul aminteşte şi deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu şi anunţă că peste 750.000 ovine au fost deja exportate, urmând să fie adoptate noi demersuri pentru deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor. De asemenea, au fost făcute demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc şi a fost stabilită legislaţia necesară unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE fiind astfel evitată declanşarea acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României.

Potrivit Ministerului Agriculturii, adoptarea unei moţiuni simple nu implică în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens fiind prerogativa exclusivă a prim-ministrului.

Ca informație de ultimă oră, surse din interiorul MADR și APIA afirmă că actuala conducere ministerială forțează mâna dezvoltatorilor ca până la data de 30 iunie 2016 să pună la punct programele informatice necesare efectuării plăților restante, propunându-le să semneze contractul și, astfel, să-și asume un eventual eșec prin compensări financiare.

Publicat în Știri

Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, posta în jurul orei 17:30 pe pagina oficială de Facebook a Ligii că astăzi, 30 mai a.c., s-a decis prelungirea termenului de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări în cadrul Campaniei 2016 până la data de 10 iunie, iar APIA... tăcea mâlc.

„Stimati colegi, în cursul zilei de azi s-a hotărât ca perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 să continue până la data de 10 iunie 2016, inculsiv. Având în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 10 iunie 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare timp de 25 zile lucratoare. Președinte LAPAR, Laurențiu Baciu”, se precizează în postarea de pe rețeaua de socializare.

Poate n-ar fi atras atenția atât de mult această postare (în afara bucuriei fermierilor de a mai avea câteva zile la dispoziție să completeze actul), în condițiile în care nu cu mult timp în urmă, Guvernul României anunța printr-un comunicat de presă că termenul de depunere fără penalizări avea să fie 15 iunie, iar APIA să informeze ulterior că acesta rămâne 31 mai. În fine astăzi, LAPAR, surpriză, avea să răstoarne situația și să anunțe o altă dată, și anume cea de 10 iunie. Degringoladă? Lipsă de comunicare? Sau comunicare selectivă? Diversiune?

Presa întreabă, APIA răspunde

Astăzi, după postarea băcăuanului Baciu, ne-am adresat oficial Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a afla informația corectă. Cât de corectă ar fi putut fi, în condițiile în care Guvernul transmite o informație, ministerul de resort alta pentru ca, LAPAR, să vină cu totul și cu totul altă dată limită de depunere?

Răspunsul primit a sosit relativ rapid, însă total gol de conținut. Reprezentantul APIA transmite că există un act normativ de modificare și completare a OMADR 619/2015, OUG 3/2015, Legii 36/1991 și a unei părți din PNDR, însă că nu poate furniza mai multe detalii... până la momentul la care șefia MADR va decide să comunice oficial informația. Iar!

Ciudat cum se vehiculează într-o lună nu mai puțin de trei termene de depunere a cererilor unice, Campania 2016. Ce să mai înțeleagă fermierul român din toată această degringoladă? Că șefia Ministerului Agriculturii se joacă cu mintea lui?

„La acest moment există un proiect de ordin privind modificarea și completarea Ordinului MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a fost supus spre aprobare. Urmează ca Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă o informare oficială în acest sens. Cu deosebită consideraţie, Serviciul Relații cu Publicul și Comunicare”, este răspunsul primit de la APIA.

În acest moment, practic, ultima comunicare oficială a APIA este cea din 24 mai 2016, atunci când anunța că termenul de depunere fără penalizareavea să fie 31 mai 2016: „Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”.

Așteptăm încă o comunicare oficială a specialiștilor de la Ministerul Agriculturii privind data depunerii fără penalizări. A câta oară?

 

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista