agricultori - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. Însă, COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment
Marți, 10 Martie 2020 10:31

Secetă și nu prea…

S-a creat o adevărată psihoză, legat de o secetă excesivă, care anul acesta pustiește culturile și seacă fântânile. Desigur că finalul poveștii despre secetă ar fi însemnat, undeva prin toamnă, o creștere a prețurilor, pe fondul unei crize alimentare, generată desigur de o recoltă slabă. Problema a fost „rezolvată”, se pare, mult mai repede, de isteria creată de noul coronavirus, care a scumpit deja măștile de protecție de o sută de ori și a început să golească rafturile magazinelor, așa că scenariul cu seceta nu mai este de actualitate, mai ales că, în timp ce scriu acest articol, în mod ironic, a început iar să plouă.

Aproape seară de seară, jurnalele de știri au prezentat culturi anemiate de frig, de lipsa apei și poate de carențe tehnologice. Pentru cei avizați, e greu de asimilat astfel de informații, în condițiile în care zona de vest a țării s-a bucurat de precipitații constante atât în lunile de toamnă, cât și în cele de iarnă, asigurându-se astfel un nivel de apă mulțumitor pentru culturile înființate în toamnă. Chiar dacă mai este nevoie de până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se atinge optimul, plantele s-au dezvoltat mult mai bine decât în perioada similară a anului trecut, ne-a spus prof. dr. ing. Doru Ioan Petanec, șeful Direcției pentru Agricultură a județului Timiș. „La ora actuală, solul este alimentat cu apă, poate nu cât ar trebui, cu o rezervă pentru începutul de vară, dar avem în față primăvara care ar mai putea aduce precipitații. Am mai avea nevoie de o săptămână de ploaie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri pe metrul pătrat, ca să avem rezerve. Să nu uităm că zăpada avea rolul ei, dublu, de protecție împotriva înghețului, și, din fericire, n-a fost cazul în această iarnă, dar și de a asigura o cantitate de apă în sol prin topirea lentă. Din fericire, am avut ploi care n-au căzut în cantități mari, în perioade scurte, astfel încât au fost înmagazinate în totalitate în sol. Trebuie totuși tratată cu atenție problema apei, pentru că, să nu uităm, am avut coduri galbene și portocalii chiar de vânt, or, acest ventilator natural, suprapus temperaturilor mari din luna februarie, elimină foarte ușor apa din stratul superficial. Statistic vorbind, în Timiș avem 138.000 de hectare cu grâu înfrățit, care arată bine și foarte bine, și cam aceeași situație la rapiță, pe cele 20.000 de hectare semănate în toamna anului 2019”, a arătat directorul DAJ Timiș.

2020, un an care promite

La Mănăștur, în județul Arad, nivelul de alimentare cu apă în sol este mulțumitor, susține tânărul fermier Cosmin Micu, care lucrează în jur de 1.100 de hectare. „În luna ianuarie am avut cam 30-40 l/mp, cantitate mulțumitoare pentru moment. Cu ce a mai plouat în februarie și ce mai așteptăm în martie, cred că nu vom avea probleme în primăvară. De altfel, culturile de toamnă arată foarte bine, incomparabil cu ce am avut cu un an în urmă în această perioadă. Aproape în tot vestul țării, grâul a răsărit prin noiembrie, când am avut și ploi, dar și temperaturi destul de ridicate. Grâul este înfrățit, orzul, de asemenea, iar rapița arată foarte bine. Anul trecut, în luna februarie, grâul era doar la faza de coleoptil, doar prima frunză era formată”, precizează Cosmin Micu.

Situația este și mai bine ilustrată de arădeanul Dan Herțeg de la Semlac, un fermier cu mare experiență și rezultate notabile de-a lungul vremii, care ne spune că până acum anul agricol este incomparabil mai bun comparativ cu cel precedent. Dan Herțeg exploatează peste 2.600 de hectare. „În toamnă am semănat 1.100 de hectare cu rapiță, din care nu am întors niciun hectar. Am avut șansă cu o ploicică-două la vreme și a răsărit toată cultura. Mai avem pe rădăcină și cam 1.000 de hectare de grâu. Venim însă după un an extrem de greu, în care producțiile la grâu au „depășit în sens negativ orice așteptări. Am avut parcele în care am făcut 1.700 kg/ha, anul trecut. Niciodată n-am obținut atât de puțin la grâu. Cele mai slabe producții le-am avut prin `93-`94, când m-am apucat de agricultură, dar și-atunci am obținut 3.700 kg/ha. Din toamna lui 2018, de la semănat, și până în 26 aprilie anul trecut, când au început ploile, am avut în total 42 l/mp. Grâul a înfrățit după o ploaie de 7-8 litri/mp, după care o lună și jumătate n-a mai plouat și și-a eliminat frații. La rapiță, situația a fost la fel de dramatică în anul agricol 2018-2019, din peste 800 de hectare semănate am întors 532 de hectare. Am făcut o producție de 2.406 kg/ha. Anul acesta agricol, 2019-2020, am avut ploi încă din septembrie, a fost o toamnă foarte lungă, până în decembrie, cu temperaturi ridicate care au permis plantelor să se dezvolte foarte bine, iar acum, în februarie, culturile arată foarte bine. E un an care promite”, ne-a povestit Dan Herțeg.

Așadar, secetă și nu prea anul acesta în vestul României. Este fundamentată această idee care se inoculează populației seară de seară la jurnalele TV? O întrebare la care încearcă să răspundă directorul DAJ Timiș. „Eu nu sunt de acord cu ideea de secetă. Cred că se profită de schimbările climatice. Nu vreau să cred că în aceste condiții se profită pentru a se aduce fructe și legume din alte țări sau alte produse alimentare. Avem producători pe partea de legume-fructe care folosesc sisteme de irigare prin picurare, iar la cultura mare n-a fost deocamdată nevoie de apă din irigații. Sunt țări care suferă mai mult decât noi din cauza intemperiilor, din cauza temperaturilor și a lipsei de umiditate, ați văzut ce incendii de vegetație au fost în Australia. În condițiile acestea, nu cred ca trebuie să ne îngrijorăm”, conchide Doru Ioan Petanec.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 27 Noiembrie 2019 18:33

Cu tractoarele în stradă!

Pe fondul stagnării veniturilor şi al acuzelor de concurenţă neloială, producătorii agricoli francezi au protestat cu mai bine de 1.000 de tractoare, miercuri, 27 noiembrie 2019, în Paris şi alte mari orașe.

Fermierii din Hexagon sunt nemulţumiţi de acordurile comerciale care i-ar dezavantaja, de reforma guvernului care nu le-a adus o creştere a veniturilor, de reglementările care ar afecta performanţa din sector şi de criticile la adresa agriculturii pe diverse teme, de la folosirea pesticidelor la bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a declarat pentru postul de radio Europe 1 că „sprijină protestul şi nemulţumirile fermierilor”.

Demonstraţiile au fost organizate de două sindicate ale producătorilor agricoli, și anume FNSEA și Jeunes Agriculteurs (JA). Reprezentanții acestora cer o întâlnire cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a-şi exprima temerile privind politicile guvernamentale care, susţin ei, afectează sectorul agricol din Franţa. Unii fermieri dau vina pe Macron că se grăbeşte să interzică până în 2021 glifosatul, mergând dincolo de actuala politică a UE, deşi guvernul de la Paris a promis excepţii pentru fermele care nu au alternative viabile.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a prelungit autorizarea glifosatului pentru încă cinci ani, dar în luna iulie Austria a devenit primul stat membru al UE care interzice această substanţă.

Mai multe decât atât, fermierii îl critică pe Macron din cauza acordurilor comerciale ale UE28 cu Canada şi ţările Mercosur din America de Sud, agricultorii francezi susţinând că aceste înţelegeri vor deschide calea importurilor de bunuri agricole mai ieftine, produse la standarde mai scăzute.

Sindicatele fermierilor aşteaptă cu interes negocierile privind viitorul buget al UE, în cadrul căruia ar putea fi reduse cheltuielile în domeniul agriculturii, din cauza planificatei ieşiri a Marii Britanii din blocul comunitar.

Franţa este cel mai mare producător agricol din UE şi cel mai mare beneficiar al subvenţiilor din bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Publicat în International

Chiar dacă ploile din ultimele zile i-au încetinit pe fermierii germani la culesul grâului, valurile de căldură au permis producătorilor agricoli din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia să facă progrese rapide cu recoltarea.

Agricultorii din cele patru state menționte mai sus ar urma să strângă în silozuri o cantitate mai mare de cereale faţă de anul trecut, când seceta a afectat culturile.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, recoltarea este aproape încheiată, fermierii estimând producţii ridicate. Ministerul Agriculturii din Hexagon a revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu moale la 38,2 milioane de tone - cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani şi cu 12% mai mult decât anul trecut.

Analiştii se aşteaptă la aproximativ 39 de milioane de tone, a doua mare recoltă record din istorie.

„Grâul a fost deja recoltat, au mai rămas câteva mii de hectare în zonele de coastă. Unele persoane de pe piaţă se aşteaptă la o recoltă de 39,50 - 40 de milioane de tone”, a declarat un trader pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

În cazul Germaniei, cel de-al doilea mare producător de grâu din UE, traderii estimează că peste 85% din suprafaţa însămânţată cu grâu a fost recoltată.

„Valurile de căldură au permis fermierilor să facă progrese fantastice cu recoltarea grâului, dar acum ploaia afectează unele zone din nordul Germaniei, în special landul Schleswig-Holstein. A plouat acolo, săptămâna trecută, aproape în fiecare zi. Dacă nu va reveni soarele săptămâna viitoare, s-ar putea înregistra pierderi”, trage un semnal de alarmă un analist din piață.

El estimează că fermierii din Germania vor recolta 23-23,5 milioane de tone, în creştere cu 15% faţă de 2018.

Marea Britanie, al treilea mare producător de grâu din UE, a început recoltarea şi se aşteaptă la cea mai mare recoltă de grâu din 2015 până în prezent, o evoluţie salutată de fermierii din Regatul Unit, afectaţi de incertitudinile privind Brexitul.

„Vor exista temeri privind calitatea, mai ales că la sfârşitul săptămânii a plouat mult. Ne aşteptăm la o producţie de grâu de 15,2 - 15,5 milioane de tone, faţă de 14 milioane de tone, anul trecut”, a declarat Jack Watts, consilier la National Farmers Union. „Calitatea este, într-adevăr, importantă anul acesta, deoarece ne pregătim de Brexit. Traderii sunt nervoşi în legătură cu vânzarea grâului britanic pe piaţa din Europa, până când nu vor avea mai multe informaţii privind calitatea”.

Marea Britanie ar urma să părăsească UE în 31 octombrie, dată după care vor fi impuse tarife vamale la exporturile spre blocul comunitar dacă nu va exista un acord de retragere.

În Polonia, recoltarea grâului s-a realizat pe aproximativ 70% din suprafaţa cultivată, a informat Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska.

„Ploile locale au încetinit puţin recoltarea, dar nu este o problemă majoră. Estimez o producţie de 10,7 milioane de tone anul acesta, în creştere cu 8% faţă de anul trecut”, a conchis Sabaranski.

Până la acest moment, niciun oficial român, producător agricol sau reprezentant al vreunei organizații de producători autohtonă nu a făcut vreun comentariu cu privire la estimările privind producția de grâu a României.

Publicat în Piata agricola

Suma totală autorizată până în prezent la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precizând că plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru intervalul amintit, este de 1,912 miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat al APIA, remis presei, marţi, 6 august 2019, autorizarea plăţilor pentru Campania 2018 continuă şi în perioada imediat următoare.

„În ultima lună, a fost autorizată la plată suma de 10,56 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Buget Naţional, astfel că, până în acest moment, suma totală autorizată la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro. Precizăm că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 891/21.06.2018, plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru Campania 2018, este de 1,912 miliarde de euro”, se menţionează în comunicat.

APIA reaminteşte că, în momentul de faţă, se află în derulare Campania de control la faţa locului, conform termenelor prevăzute în Ordinul nr. 69 din 25.01.2019 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Controalele pe teren sunt programate a se desfăşura până la data de 1 octombrie 2019.

Publicat în Finantari

Un nou set de reguli europene care vor garanta protecţia agricultorilor europeni, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente a intrat în vigoare marți, 30 aprilie 2019, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicate săptămâna trecută în jurnalul oficial, noile reguli acoperă produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Statele membre UE vor trebui să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Publicat în International

De joi, 11 aprilie 2019, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează plăţile aferente ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în perioada 1 iulie - 31 septembrie 2018 şi 1 octombrie - 31 decembrie 2018, respectiv trimestrele III şi IV ale anului trecut.

Potrivit unui comunicat al APIA, suma totală care urmează a fi plătită pentru trimestrul III este de peste 274,381 milioane de lei pentru un număr de 17.184 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 157,826 milioane de litri.

Pentru trimestrul IV, suma totală ce urmează a ajunge la cei 11.545 de beneficiari este de 89,32 milioane de lei pentru o cantitate de motorină totală determinată de peste 51,374 milioane de litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat, sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 258/02.04.2019, iar cele aferente trimestrului IV, prin Ordinul Ministrului nr. 259/02.04.2019.

Publicat în Ultimele noutati

Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

Potrivit precizărilor vicepreședintelui AGRI, eurodeputatul S&D Gabriela Zoană, se lasă la latitudinea statelor membre ale blocului comunitar (UE) modul de acțiune în ceea ce privește plafonarea voluntară.

„Astăzi, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. În urma consultărilor fermierilor români, a rezultat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă. (...)”, a precizat Zoană într-un comunicat de presă remis la redacție. „Doresc să anunț toți fermierii români că am reușit acest lucru, votul de astăzi consfințind plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se lasă la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Viitoarea Politică Agricolă Comună va favoriza România, un stat care obține anual peste 4 miliarde de euro din exporturile agricole”.

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, decizia a fost luată ca urmare a unui amendament depus de partea română și care a avut câștig de cauză, fiind eliminată plafonarea obligatorie.

„Politica Agricolă Comună 2021 - 2027 este pe un drum bun privind România şi privind fermierii români şi nu numai. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Politicii Agricole Comune pentru care România a militat în toate structurile europene astăzi a avut câştig de cauză în comisia pentru agricultură din Parlamentul European, unde, prin votul dat, s-a eliminat plafonarea obligatorie. Noi am propus un amendament şi din fericire am avut câştig de cauză. Este o bucurie formidabilă pentru fermierii români, atât pentru cei mari, cât şi pentru cei mici”, a precizat Petre Daea.

Totodată, potrivit ministrului, a fost aprobată o convergenţă progresivă prin care țara noastră este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.

„Sunt lucruri foarte bune care ne dau curaj şi sunt de remarcat pentru că se realizează pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul UE. Deci, un succes pentru perioada asta ca de altfel şi altele, întrucât în domeniul agriculturii faţă de patru dosare programate a fi închise au fost închise nouă şi am înaintat foarte mult privind Politica Agricolă Comună”, a adăugat şeful de la Agricultură.

România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe pe considerentul că acest lucru va afecta grav fermele mari ce respectă standardele de mediu, iar acestea vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe.

De altfel, fermierii din România şi din alte şase state din Regiunea celor Trei Mări au semnat în decembrie un document privind poziţia acestor ţări în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), principalele măsuri susţinute de ţările semnatare fiind mărirea bugetului PAC, uniformizarea subvenţiilor, renunţarea la plafonarea subvenţiilor şi păstrarea patrimoniului şi gestionarea pământului. Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pe agricultură Phil Hogan.

Publicat în Finantari

În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Publicat în Interviu

Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista