agroalimentar - REVISTA FERMIERULUI
Criza generată de noul coronavirus scoate în evidență lipsurile, însă ne arată și „normalitatea”, ce înseamnă unitatea, solidaritatea, iubirea pentru aproape. Cu toate greutățile momentului, și sunt multe probleme acum în întregul sector agroalimentar autohton, producătorii sar în ajutorul celor în nevoie. Un exemplu, un mesaj transmis redacției, este mai jos și este demn de laudă, mai ales că este povestit de cineva din afara fermei/societății care asigură hrană pentru cadrele medicale din Spitalul de Pediatrie Sibiu.

Cătălina Costache:Dintre faptele bune care se întâmplă în spatele ușilor închise. Acum câteva zile, am servit drept intermediar între Karpaten Meat Group și Spitalul de Pediatrie Sibiu. Cei de la Karpaten Meat voiau să ajute cu carne pentru masa cadrelor medicale din spital. Ieri s-au aliniat astrele și au livrat 80 kg carne și derivate Spitalului de Pediatrie, pentru a fi preparate în supă și gulaș. Mi-au spus că în fiecare miercuri vor să repete acțiunea, absolut gratuit și dezinteresat. Nu au vrut să scrie despre asta, li s-a părut normal să se implice cum pot ei mai bine. Mi-am spus că minimul pe care îl pot eu face este să vorbesc despre această faptă bună. Și să aduc aminte comunității, nu doar sibiene, că vitele premium Angus sunt crescute în aer liber, pe pășunile Văii Hârtibaciului. Am început de curând diversificarea bebelușului meu și, de o săptămână, am introdus carnea de vită. Mi-au recomandat pentru bebe rasolul alb, nu știam că există. L-am pregătit și i l-am oferit lui Pavel, a mâncat cu mare poftă. Este fraged, fără grăsime și fierbe incredibil de rapid. Dacă tot stăm în casă și gătim mai mult, mi se pare fain să apelăm la producători locali, care în plus se și implică în comunitate.

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate lanțurile de retail să ia măsuri similare cu supermarketul Kaufland, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agroalimentare, în beneficiul cetățenilor.

„Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificare unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile. Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menținerea unui cash-flow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punctul de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la supermarket și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Publicat în Știri
Luni, 28 Octombrie 2019 14:11

Producătorul român, unealtă electorală

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, reglementată în urmă cu doi ani, se sărbătorește în 10 octombrie și este dedicată promovării produselor agroalimentare românești și producătorului român, portului și dansului popular.

Prin urmare, în această zi, în toată țara, au loc tot soiul de manifestări în prim-planul cărora se află „Măria Sa, producătorul”, care își aduce într-un spațiu special amenajat produsele pentru a fi degustate, probate, cunoscute, povestite și vândute. Pentru că, evident, vânzarea face ca orice afacere să meargă mai departe. Scopul prezenței unui producător la piață este să vândă.

O astfel de zi se sărbătorește prin muncă și voie bună împreună cu publicul larg, din care face parte consumatorul. Așadar, în fiecare an, la 10 octombrie, consumatorul din întreaga țară ar trebui să știe de această sărbătoare unde poate întâlni, în afară de distracție, produsele tradiționale, pâinea cu maia, brânzeturile, zacusca și dulceața ca la mama acasă, ia și cojocul, vinul etc. Este o zi în care, în același timp, în toată țara, producătorul și consumatorul sunt față în față. De multe ori, produsul tradițional local nu are cum să se promoveze acolo lângă casă, așa cum o poate face de „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Așa arată, în teorie, o zi națională dedicată unui produs/producător.

În realitate, lucrurile stau altfel și, din păcate, vechile metehne continuă să ne bântuie.

Trepădușii din Ministerul Agriculturii merită toate aplauzele, și-au făcut treaba, au umplut cupola centrală de la Romexpo, au ținut înăuntru o zi întreagă sute de oameni aduși din toată țara cu promisiuni dovedite deșarte la final, au regizat o zi frumoasă pentru șeful lor și pentru șefa acestuia. Că doar suntem în campanie electorală.

Cei mai tineri nu prea au înțeles ce se întâmplă, pentru ce au ajuns la București. Ăi mai maturi s-au simțit ca la congresele PCR. De la intrare li se spunea unde să se așeze, apoi primeau indicații precise când să aplaude, cadența aplauzelor... Cei știuți „cu gura mare” nu au primit aprobare să deschidă gura la „Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”. Discuțiile și interacțiunea pe teme de actualitate, anunțate de onor’ Ministerul Agriculturii, au avut loc ca pe vremuri… comuniste. Adică, dacă mă lauzi, vorbești. Dacă nu, taci. Iar premierea producătorilor a arătat respectul pe care-l poartă, de obicei, guvernanții, autoritățile față de cei care le asigură salariile și care contribuie la vistieria statului. Diplomele au fost înmânate producătorilor din ușă de aceiași vajnici sau veșnici trepăduși.

Ce povestesc eu s-a întâmplat în 9 octombrie 2019. În cupola de la Romexpo, pe lângă flori și lădițe cu legume, zarzavaturi așezate cam ca oile lui Flutur de pe deal, cu ani în urmă, producătorii au fost lăsați să-și amenajeze standuri, pentru că a doua zi, în 10 octombrie, li s-a spus că publicul larg, adică cetățenii Capitalei și din împrejurimi, „va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă”.

Au venit oamenii de departe, chiar din toată țara, pe cheltuiala lor, au plătit hoteluri în București, și-au expus produsele al căror transport, de asemenea, a costat. Au venit cu speranța că și vor vinde ceva, că nu se vor întoarce cu marfa acasă. În 9 octombrie n-au vândut nimic, deoarece o zi întreagă au luat cunoștință de realizările lui Petre Daea, au asistat la lingușeli și plecăciuni în fața premierului. A trebuit ca aplauzele pentru Viorica Dăncilă să fie puternice și de lungă durată, fiind văzută de ai ei deja cocoțată în deal la Cotroceni.

Prima zi i-a dezamăgit pe producători. Cei veniți doar pentru așa-zisa dezbatere au plecat către casele lor, iar cei care și-au instalat standurile în cupolă, a doua zi, pe 10 octombrie, s-au dezumflat de tot. Dimineață când au ajuns la Romexpo să-și aștepte vizitatorii, cumpărătorii, au fost anunțați, de data aceasta de reprezentanții centrului expozițional, că trebuie să părăsească incinta. Da, au fost dați afară. Au fost buni doar ca aplaudaci pentru o clasă politică bolnavă. Păi, și ziua națională a produselor agroalimentare românești, în care bucureștenii au intrare liberă și pot vizita standurile și cumpăra produse, ce se întâmplă cu ea, cu promisiunile trepădușilor care au avut misiunea să-i aducă pe producători la București?

Ei bine, expoziția s-a mutat afară, în jurul cupolei. „Cum să car vinurile singur până afară? Ajutați-mă cu un cărucior, ceva, vă rog!” „N-avem!”, venea rapid răspunsul angajaților Romexpo. „Vă rog, dați-mi o masă și o umbrelă ca să pun borcanele, nu pot sta cu zacusca în soare.” „Nu se poate, să vă ajute ministerul, se știa acolo că nu puteți sta în cupolă și azi.” La minister s-o fi știut, dar producătorii n-au fost informați. „Ieri a fost campanie electorală, am fost prostiți să venim la București, am venit tocmai din vestul țării să aplaudăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Ni s-a spus că se amenajează o expoziție cu vânzare. Am venit să ne facem cunoscute produsele și ne-am trezit în plin congres al PCR, parcă ne-am întors în timp. Și azi am alergat înnebuniți pe aici ca să ne facem standuri, să ne expunem produsele, că ne-au dat afară din pavilionul central”, mi-a zis aproape cu ochii în lacrimi un producător.

Și la finalul acestei zile dedicate lor și produselor muncite de ei, producătorii români, plătitori de taxe și impozite la statul român, au plecat acasă cu tot cu produse. Bucureșteanul n-a avut habar de expoziția de la Romexpo. 

Fiecare dintre dumneavoastră trageți concluziile după cele văzute și povestite de mine.

Concluzia mea este că orice guvernant, fie el de stânga sau de dreapta, mai tânăr ori mai matur, nu vrea să priceapă nicicum că proprietatea privată e privată, nu e a statului, că producătorul nu e angajatul statului, ci e cel care susține financiar statul, că datorită producătorului el, statul, trăiește, există.

Postura de slugă în care e ținut sectorul privat de 30 de ani de guvernanți, de politicieni, de simpli funcționari nu face altceva decât să continue să țină România în metastaze. Nu ne mai facem bine. Sau… speranța moare ultima.

Parcă văd că la anul, de 10 octombrie, indiferent de culoarea politică a guvernului, vom asista din nou la o manifestare populară de tristă amintire, parcă-i văd pe producători plini de speranță venind iarăși, cu mic, cu mare, la Capitală, uitând pățania de anul ăsta. Pentru că, nu-i așa, românul uită și trece mai departe, sperând.

De 30 de ani facem la fel, trăim în democrație, într-o economie de piață, dar nu uităm și tot revenim la vechile metehne.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 octombrie 2019

Publicat în Editorial

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

În intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016, față de aceeași perioadă a anului 2015, volumul exporturilor de grâu a crescut cu mai bine de două ori, până la un total de 6,29 milioane tone, iar încasările au fost pe măsură – 1,024 miliarde euro, se arată într-o analiză a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Tot în primele 11 luni ale anului trecut, nivelul exporturilor de seminţe de rapiţă s-a majorat și el (+225,6 milioane de euro), cât și cel de seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă a anului 2016 „valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor la porumb cu 259,5 milioane de euro şi (...) la orz (-91,3 milioane de euro), la uleiul de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), la turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), (...) cât și la şroturile de soia (-8,6 milioane de euro) (...)”, menţionează statisticienii MADR.

În intervalul menționat anterior, valorile importurilor de porumb au scăzut până la nivelul de 180,2 milioane de euro, iar cele de şroturi de soia la cel de 57,2 milioane de euro.

Importurile au avansat însă vizibil la grâu (+108,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane de euro), preparate alimentare (+32,7 milioane de euro) și altele.

Carnea de porc și tomatele, în continuare cel mai mare nivel al importurilor

Carnea de porc a rămas şi în primele 11 luni din 2016 principalul produs alimentar importat, pentru care au fost cheltuite peste 311 milioane de euro, în timp ce în cazul tomatelor, importurile s-au majorat cu mai bine de 16 milioane euro.

„Importurile de carne de porc (principalul produs alimentar importat) au însumat 311,4 milioane de euro, cu 46 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone. La tomate, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane de euro, totalizând 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cantitativă cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior”, se precizează în analiza MADR.

Principalul partener în comerţul agroalimentar al României a fost Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 54,4% din total exporturi, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 73,9% din totalul importurilor.

Nu în ultimul rând, în intervalul analizat, exporturile au totalizat 5,427 miliarde de euro, în creştere cu 2,7% (142,5 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au depăşit 5,719 miliarde de euro, fiind cu 9,6%, respectiv cu 500,3 milioane de euro, peste valoarea corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Știri

newsletter rf

Revista