ajutor minimis - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a transmis un comunicat de presă în care își spune punctul de vedere referitor la adoptarea de către Parlamentul European a poziției sale referitoare la cadrul de politici de mediu pentru următorii cinci ani propus de către Comisia Europeană (Green Deal). „Membrii noștri înțeleg pe deplin responsabilitățile ce le revin în calitate de reprezentanți ai industriei. Industria de protecția plantelor va continua cercetările în domeniu pentru a se asigura că fermierii vor produce suficientă hrană, de calitate și sustenabilă”, se precizează în comunicatul AIPROM.

Industria de protecția plantelor a susținut întotdeauna o agricultură durabilă, dar productivă. „Suntem receptivi la apelurile pentru reducerea pesticidelor și suntem pregătiți pentru o dezbatere deschisă și constructivă asupra a ceea ce înseamnă aceasta cu adevărat. Realitatea este că fermierii au nevoie de soluții pentru a-și proteja culturile și pentru a hrăni o populație în creștere. Trebuie să ne amintim că 26%-40% din randamentul culturilor la nivel global anual se pierde din cauza bolilor și a dăunătorilor. Industria de protecția plantelor din România va continua să promoveze bune practici agricole, asigurându-se că pesticidele de origine chimică sau naturală sunt utilizate de fermieri într-un mod sigur și responsabil, în conformitate cu Directiva de Utilizare Durabilă.

De asemenea, vom continua să organizăm instruiri pentru fermieri la nivel național prin care îi încurajăm să poarte echipamente individuale de protecție adecvate, utilizarea celui mai recent standard de duze cu derivă scăzută și colectarea ambalajelor goale de pesticide pentru a spori și mai mult nivelul de protecție pentru sănătatea oamenilor și a mediului”, se arată în documentul transmis presei de AIPROM.

În colaborare cu parteneri locali, Asociația Industriei de Protecția Plantelor promovează și diseminează cele mai bune practici de gestionare pentru a reduce la minimum pierderile de pesticide în sursele de apă și pentru a reduce impactul asupra biodiversității. Totodată, membrii AIPROM continuă să investească în cele mai recente soluții de protecția culturilor, cum ar fi alternativele non-chimice de origine naturală, ajutând fermierii mici și mari să rămână competitivi, producând în același timp alimente într-un mod ecologic. „În parteneriat cu autoritățile competente, prin intermediul Planului Național de Acțiune, ne concentrăm toate eforturile pe reducerea riscurilor referitoare la utilizarea pesticidelor pentru sănătatea umană și a mediului, prin stabilirea unor indicatori de risc complementari la nivel național armonizați la indicatorii de risc din Uniunea Europeană”, susține AIPROM.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Proiectul de hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020 este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii. Cetățenii, organizațiile profesionale și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Proiectul este în dezbatere publică din data de 31 ianuarie 2020.

Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a declarat, într-o emisiune a postului Agro TV, că programul prin care se subvenționează roșiile obținute în spații protejate va continua și în acest an, la fel ca programul prin care se subvenționează usturoiul. Totodată, oficialul MADR a afirmat că, în urma unor analize și în funcție de banii disponibili în bugetul statului, se are în vedere și subvenționarea altor legume. „Avem 39.477.000 de euro pentru extrasezonul din prima decadă, deci Programul Tomata în spații protejate va continua. Mai trebuie aduse câteva îmbunătățiri actului normativ care se află în dezbatere publică. Am instituit și un registru de tratamente fitosanitare, am stabilit ca inspecția să se facă la rodire și la comercializare, sunt câteva chestiuni de ordin tehnic pe care le-am primit din teritoriu, de la fermieri. Vom face o analiză pe cei trei ani și vom vedea ce a adus bun acest program și cum putem să-l îmbunătățim. Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu mai acordăm ajutor financiar unei singure categorii, ar trebui să sprijinim toate legumele obținute în spații protejate și să-i încurajăm pe fermieri să se asocieze, să-și ambaleze, să-și sorteze marfa și să ajungă la consumator”, a arătat Emil Dumitru, la Agro TV.

Un singur ciclu de producție subvenționat și criterii de eligibilitate în plus

Sprijinul pentru producția de tomate cultivate în spații protejate este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, ceea ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.

În anul 2020, sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Prezentul proiect de act normativ, pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis în Programul Tomata, prevede suma totală de maximum 39.477.000 de euro, reprezentând 187.500.000 de lei, și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.

În situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare subvenționării roșiilor, se constată depășirea sumei maxime prevăzute pentru acest ajutor de minimis, valoarea care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Pentru obținerea sprijinului, cultivatorii înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate au obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, documente justificative (bon fiscal/factură/filele din carnetul de comercializare) care să ateste valorificarea producției de tomate obținută din spațiile protejate, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.

Potrivit proiectului de act normativ, schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în anul 2020, pentru producția de tomate cultivate în spații protejate, iar pentru a primi subvenția, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a). Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, în timpul derulării programului, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ....., Direcția pentru Agricultură a Județului .........../Municipiului București”;

b). Să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp;

c). Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii;

d). Să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, conform unui model prevăzut în anexa actului normativ, completat începând cu data înființării culturii;

e) Să facă dovada producției realizate prin documente justificative care să ateste comercializarea producției.

De reținut, valorificarea producției de tomate trebuie făcută până la data de 31 mai, inclusiv.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Finantari

Primii 400 de legumicultori olteni, înscrişi în programul guvernamental de sprijin pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate, vor primi în perioada următoare de la Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ) Olt plata ajutorului de minimis aferentă programului guvernamental de sprijin, suma urmând să fie echivalentul în lei a 3.000 de euro pentru fiecare fermier.

Suma totală estimată că va fi plătită legumicultorilor care au încheiat primul ciclu de producţie este de 4,488 milioane de euro, potrivit afirmaților conducerii DAJ Olt.

Potrivit oficialilor instituției citate, în judeţ sunt 1.697 de fermieri înscrişi în programul privind cultivarea tomatelor în spaţii protejate. Dintre aceştia, 1.496 de fermieri au încheiat primul ciclu de producţie şi au solicitat banii. Ei au făcut dovada că au obţinut şi valorificat câte două tone de roşii.

Conform spuselor șefului DAJ Olt, Emil Marinescu, citat de Agerpres, deja sunt 400 de fermieri care au primit banii, cei 3.000 de euro, echivalentul în lei.

„Într-o săptămână, cel mult două săptămâni, toţi cei 1.496 de fermieri care au solicitat ajutorul de minimis vor primi banii. Suma totală care ajunge la fermierii din judeţul Olt înscrişi în program, care au încheiat primul ciclu de producţie la tomate, este de 4.488.000 de euro. Până la sfârşitul anului, această sumă va depăşi cinci milioane de euro, pentru că sunt circa 200 de fermieri care vor cultiva tomate pentru a le recolta în noiembrie şi decembrie şi vor solicita atunci banii”, a spus el.

Datele statistice arată că judeţul Olt este pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul fermierilor din programul pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate.

Din recolta de tomate din judeţul Olt au fost periodic analizate probe pentru a stabili remanenţa pesticidelor şi îngrăşămintelor, nefiind constatate depăşiri ale limitelor.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

Publicat în Horticultura

DĂRNICIE. Executivul de la București a adoptat miercuri, 16 noiembrie 2016, printr-o Hotărâre, schema de ajutor de minimis, respectiv schema de ajutor social pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății este mai mică sau egală cu 30 de hectare.

Conform unui comunicat de presă remis presei, proprietarii de păduri care dețin terenuri forestiere cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare vor beneficia de servicii de pază gratuite a terenurilor forestiere, măsură ce are scopul să contribuie la combaterea tăierilor ilegale.

„Este pentru prima dată când, această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008, va fi pusă în aplicare”, se menționează în documentul de presă al Executivului.

Ajutorul de minimis, respectiv ajutorul de stat vor fi acordate pentru a acoperi costurile serviciilor silvice realizate de către ocoalele silvice, astfel încât proprietarii de păduri cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare să beneficieze de servicii în mod gratuit.

Hotărârea de guvern este valabilă pentru perioada 2016-2020, valoarea totală a ajutorului ce va fi acordat fiind estimată la 248,9 milioane lei, iar numărul beneficiarilor la circa 2 milioane pentru întreaga perioadă. Suprafata totală cu proprietăți mai mici sau egale de 30 ha este de aproximativ 580.000 de hectare.

Pentru anul 2016 se estimează că va fi acordată suma de 14,5 milioane lei, fonduri asigurate în bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin rectificarea bugetară adoptată de Guvern în luna august. Începând cu anul 2017, valoarea estimată că se va aloca anual de la bugetul de stat pentru finanțarea acestei scheme de ajutor de minimis este de 58,6 milioane lei.

De schema de ajutor de minimis vor putea beneficia persoane fizice și juridice care desfășoară activități economice, au în proprietate terenuri forestiere cu suprafață totală mai mică sau egală cu 30 de hectare și îndeplinesc cumulativ următoarele criterii de eligibilitate.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista