Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) a semnat un acord de parteneriat cu Asociația Comunelor din România (ACoR). „Acordul vizează atât colaborarea în dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra dezvoltării locale, cât și susținerea în comun a Declarației ”, a precizat președintele FNGAL, Alexandru Potor.

La începutul lunii februarie, s-a desfășurat Conferința „Implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală LEADER și Grupurile de Acțiune Locală după 2020”, organizată de Federația GAL-urilor. Atunci a fost adoptată Declarația „10 Ani LEADER în România”. „La zece ani de la începerea programului LEADER, comunitatea GAL-urilor împreună cu membrii asociați și cu ceilalți actori locali relevanți, face apel către toți factorii decidenți administrative și politici pentru a susține în continuare funcționarea și dezvoltarea Grupurilor de Acțiune Locală, precum și finanțarea superioară a Strategiilor de Dezvoltare Locală după 2020”, a punctat președintele FNGAL.

Federația Grupurilor de Acțiune Locală solicită autorităților să analizeze și să accepte următoarele propuneri:

• Acoperirea teritoriului național până la 100% cu parteneriatele GAL. Rezultatele foarte bune au fost obținute deoarece GAL-urile au avut posibilitatea să implementeze proiecte în toate comunele și orașele mici.
• Continuarea funcționării GAL-urilor actuale și în perioada 2021-2027, utilizând formula actuală a organizațiilor și echipelor constituite în perioada de programare 2014-2020. „Este foarte important să valorificăm cunoștințele și rezultatele pozitive obținute până în prezent”, susține Alexandru Potor.
• Alocarea unor resurse financiare suficiente pentru comunitățile LEADER, gestionate pein GAL-uri, în viitorul Plan Național Strategic 2021-2027. Se solicită 15% din sumele alocate dezvoltării rurale (Pilonul II).
• Finanțarea multi-fond a viitoarelor Strategii de Dezvoltare Locală. Sume din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, Fondul Social European și Fondul pentru Dezvoltare Regională ar trebui utilizate de GAL-uri pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților.
• În aplicarea Regulamentului de stabilire a dispozițiilor tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anul 2021, FNGAL solicită ca în măsurile dedicate Grupurilor de Acțiune Locală să fie alocate finanțări pentru anul 2021.
• Alocare specifică de sume pentru investiții nonagricole pentru GAL-uri și din Fondul Social European în perioada 2021-2027.
• Susținerea dezvoltării tuturor inițiativelor CLLD/DLRC (GAL-uri rurale, GAL-uri urbane, FLAG-uri).

GAL-urile, mâna de ajutor dată spațiului rural. Acoperire teritorială de 93%

Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate public-private între fermieri, autorități publice, organizații non-guvernamentale implicate în dezvoltarea locală, antreprenori din sectorul non-agricol.

În prezent, în România sunt 239 de GAL-uri care acoperă 93% din localitățile rurale și orașele sub 20.000 de locuitori.

Programul LEADER finanțează Strategiile de Dezvoltare Locală propuse de GAL-uri, cu implicarea comunităților unde sunt instituite. În aceste strategii sunt propuse investiții în dezvoltarea fermelor, instalarea tinerilor fermieri, furnizarea serviciilor sociale, noi afaceri non-agricole, instituirea de cooperative și grupuri de producători, procesarea producției agricole și sprijinirea fermierilor pentru a ajunge pe piață, proiectele de cooperare, transfer de cunoștințe etc.

Activitatea GAL-urilor a condus la selectarea și finanțarea a peste 10.000 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 950 milioane de euro, în zonele cele mai defavorizate ale României. „Sursa acestor bani este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Federația Grupurilor de Acțiune Locală este organizația care a susținut permanent funcționarea GAL-urilor și a reușit să reunească cei mai bine pregătiți experți dedicați conceptului de Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității”, arată Alexandru Potor, președinte FNGAL.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 Foto: FNGAL

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Adrian Chesnoiu a participat joi, 25 octombrie 2018, la Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”.

Evenimentul a avut loc la Craiova cu prilejul aniversării a 18 ani de la înființarea primei Agenții de plăți care a gestionat fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a structurii sale aferente Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

La eveniment au participat, alături de Adrian Chesnoiu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Alexandru Potor, precum și oficialități regionale, parteneri instituționali de la nivel central și regional ai AFIR, reprezentanți ai mass-media și ai Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova.

În cadrul simpozionului au fost acordate distincții beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au realizat investiții în mediul rural din regiunea Olteniei, precum și instituțiilor care au acordat sprijin în derularea Programului.

„Pentru evenimentul din această seară, care se înscrie în seria întâlnirilor pentru aniversarea majoratului Agenției, am ținut în mod deosebit ca împreună cu colegii mei de la centru și cu secretarul de stat pentru dezvoltare rurală, Alexandru Potor, să fim alături de întreaga echipă a AFIR de la nivel regional și județean. Rezultatul obținut anul acesta, acela de a depăși suma de 1,2 miliarde de euro, plăți efective în exercițiul financiar 2018, nu se putea realiza decât cu implicarea de care ați dat dovadă și cu sacrificiile pe care fiecare dintre dumneavoastră le-ați făcut. Pentru acest fapt vă mulțumesc. Am convingerea că anul financiar 2019 va fi unul cu același succes ca cel care s-a încheiat, dar și ca cel din 2017, când am depășit ținta de absorbție stabilită și am reușit să aducem în țară 1,55 miliarde de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În marja conferinței, directorul general a vizitat în cursul zilei de joi, 25 octombrie 2018, împreună cu reprezentanții conducerii Agenției de la nivel regional și ai presei centrale și locale, patru proiecte finanțate de AFIR prin PNDR 2020, care vizează investiții în pomicultură, în panificație și în sectorul non-agricol.

Potrivit presei locale, șeful AFIR a vizitat o plantație de meri. Șerban Marin, un oltean care a trăit mulți ani în Italia, a reușit să pună câțiva bănuți de-o parte și s-a întors în țară cu visuri mărețe și cu multe cunoștințe despre agricultură și pomicultură. Nu după mult timp a întocmit un proiect și-a depus dosarul pentru finanțare, a câștigat, iar acum muncește la propria fermă de meri, de care este foarte mândru. Cu cei 100.000 de euro ai săi și cu 200.000 luați prin program și-a pus la punct afacerea, iar nemulțumirea sa este faptul că tot ceea ce produce în acest moment vinde la export, prețul fiind un pic mai ridicat decât cel cu care noi importăm mere crescute „în laborator”. Pasul următor pe care îl are în vizor Șerban este achiziționarea de depozite frigorifice pentru a reuși să vândă mai mult pe plan local produsele sale sănătoase, naturale, cu gust adevărat de măr.

Oficialitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) iau în calcul să transmită Comisiei Europene (CE) o cerere de instituire a unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani, în condițiile în care această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR).

Nevoia reînnoirii generaţiilor implicate în agricultură şi cea a transferului echitabil al activităţii agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Regionale dedicate dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), desfăşurată la Brăila, în data de 10 septembrie 2018.

„România propune soluţii pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) şi consider că acesta este un motiv de discriminare şi descurajare tocmai a celor care au început cu greu şi au luptat pentru a-şi menţine viabile exploataţiile, chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER şi utilizarea grupului de acţiune locală reprezintă o soluţie foarte bună pentru o distribuţie teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor şi fermelor mici şi mijlocii”, a declarat secretarul de stat în cadrul MADR, Alexandru Potor, cu ocazia reuniunii.

La rândul său, directorul general adjunct al AFIR, Daniel-Eugeniu Crunţeanu, a precizat că proiectele finanţate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanţa au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susţinerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum şi finanţarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiţii neagricole în mediul rural.

„Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident şi prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de reţele de canalizare şi de alimentare cu apă, precum şi 21 de grădiniţe şi 4 creşe şi unităţi after school. Avem în acest moment câteva linii de finanţare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanţial pentru exploataţiile agricole atât pentru cele vegetale, cât şi pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar şi submăsura 4.2 - procesarea produselor agricole”, a afirmat Daniel Crunţeanu.

La evenimentul de la Brăila au mai participat directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanţi ai APIA, preşedintele-director general al FGCR, Alina Mihaela Toma, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, şi alţii.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est, doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani, iar din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

Dacă ar fi să ne luăm după opiniile exprimate în cadrul celei de-a şasea ediţii a Forumului Eurosfat de către Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), dar și de către Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) nu este o condiționalitate la plata subvențiilor după 2020.

Dumitru a dat exemplul unor țări care nu au deloc cadastrul definitivat, însă au un LPIS (sistem de identificare a parcelelor) funcțional, dar și al unor țări membre ale Uniunii Europene (UE) care au și LPIS, și un cadastru național definitivat, acestea din urmă fiind cei mai eficienți în viziunea sa.

„Nu este de competența Comisiei Europene dacă Programul Național de Cadastru din România va continua sau nu. Sistemul de cadastru este foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat pentru că este un sistem bun pentru gestiunea resurselor. Noi avem în cadrul Politicii Agricole Comune un sistem de identificare a parcelelor. Este dovedit că acolo unde există un cadastru, sistemul de identificare a parcelelor este mult mai exact și duce la mult mai puține erori în gestiune. În UE, există state care au cadastru foarte bine pus la punct și au și un sistem de identificare a parcelelor care se bazează pe acesta; probabil că sunt cei mai eficienți în gestionarea PAC. Sunt și țări membre care nu au deloc cadastru și tot au un sistem de identificare a parcelelor, sistem de gestiune obligatoriu prin reglementarea PAC. În România există anumite particularități legate și de procesul de restituire a terenurilor, cum s-au făcut și de exactitatea informațiilor geografice și cadastrale. De aici am avut foarte multe probleme legate de nivelul erorilor în gestiunea PAC, a plăților pe hectar. Dacă omul a declarat mai mult, atunci, au apărut erori care fie au fost sancționate sau corectate ș.a.m.d. Eu cred că este foarte important dacă Guvernul României decide să continue programul de cadastru, dar nu este o condiționalitate”, a declarat Dumitru în cadrul conferinței Eurosfat de vineri, 9 iunie 2018.

La rândul său, secretarul de stat MADR a întărit afirmațiile lui Dumitru și a plusat pe faptul că țara noastră ar trebui să aibă un LPIS foarte eficient.

„Este o întrebare des vehiculată, dacă vom mai avea subvenții dacă nu se termină cadastrarea – fals! Aceasta este o chestiune povestită. Realitatea este următoarea – trebuie să avem un sistem de control foarte eficient și ne străduim să-l avem la un nivel cât mai performant, dar nu există o legătură directă între existența sau inexistența cadastrului și plata subvențiilor. Plata subvențiilor se face în condițiile în care există un sistem integrat de control al suprafețelor pentru care se fac plățile directe”, a adăugat oficialul guvernamental.

Nici jumătate din terenurile agricole, cadastrate

Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, preciza, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.

„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.

Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.

Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.

„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a conchis Daea.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, se declara neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România ar urma să treacă la plata pe fermă și considera la începutul lunii martie 2018 că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.

Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.

„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.

Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.

„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.

În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!

„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.

Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru

Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.

„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Nici oficialii guvernamentali și nici cei prezenți la dezbaterea organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) referitoare la Comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, din data de 11 ianuarie 2018, nu agreează ideea unei renaționalizări a Politicii Agricole Comune (PAC), iar Planurile Naționale Strategice (PNS) nu ar trebui să conducă la această direcție, atât în ceea ce privește PNDR, cât și partea de plăți directe.

Potrivit spuselor lui Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unui amplu interviu transmis în direct pe pagina de Facebook @fermierului (disponibil și în prezent), ca urmare a faptului că fermierii s-au exprimat cu privire la PAC că devine din ce în ce mai mult descriptivă și penalizatoare, a fost înaintată o propunere potrivit căreia statele membre ale blocului comunitar ar urma să realizeze planuri strategice care vizează direct această politică.

„În principiu, concluzia ar fi următoarea: în baza unui obiectiv general la nivelul european al PAC, se dorește ca statele membre să-și constituie aceste planuri strategice care să fie mai adaptate nevoilor locale”, a afirmat Potor.

El a atras însă atenția că în cazul în care aceste Planuri Naționale Strategice (PNS) ar reprezenta un pretext pentru a naționaliza PAC, de a aduce decizia finală la nivelul statului membru și, prin naționalizare, să se înțeleagă acea contribuție masivă a fondurilor naționale în finanțarea obiectivelor PAC la nivelul fiecărei țări, atunci România nu este de acord cu generarea acestor planuri strategice la nivel național.

„Dacă reușim să păstrăm partea bună, cea care a fost exprimată, de flexibilizare, de adaptare la nevoile locale, acesta este un principiu sănătos și pe care putem să-l menținem. Nu ne dorim însă ca acesta să fie pretextul pentru o contribuție națională, mai ales că aceste PNS nu se referă numai la Pilonul II, ci și la Pilonul I, partea de plăți directe. Unii experți ar putea argumenta că, oricum, în momentul de față, Pilonul II face obiectul unui asemenea PNS – este vorba de PNDR (n.r. - Programul Național de Dezvoltare Rurală). Și asta, pentru că el a fost agreat plecând de la Regulamentul european și, ulterior, aprobat cu statul membru, dar asta s-a referit la Pilonul II, nu și la Pilonul I”, a continuat Alexandru Potor.

Convergență, dar nu pe bani naționali

Intrând în detaliu cu discuția, a fost atins și subiectul delicat al convergenței externe a plăților directe, prin compensarea cu bani de la bugetele naționale (pe fondul crizei generate de Brexit). Concluzia unanimă la care au ajuns participanții la eveniment a fost aceea că dacă se va ajunge și va fi acceptată această formă de reducere a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC, România nu va fi de acord ca această convergență să fie realizată prin bani naționali.

„România va susține convergența pe partea comparativă între plăți directe. Este un subiect care deja generează la nivel european contradicții. Țările din Europa Centrală și de Est deja și-au exprimat poziția față de favorizarea convergenței plăților directe. În 25 ianuarie 2018, voi participa la Budapesta la o reuniune a Grupului de la Vișegrad în format 4+4, adică vor fi prezente și România, Bulgaria, Croația și Slovenia, alături de Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, în care se va discuta despre poziția acestor țări față de Comunicare (n.r. - documentul lui Phil Hogan). În subiectul acesta, toate aceste țări tind să susțină o creștere a convergenței plăților directe. Asta este și poziția pe care o va susține România”, a mărturisit Potor. „S-ar putea însă să se ajungă la situația în care să i se spună unui stat membru că dacă își dorește să ajungă la același nivel de plată cu alte state, să folosească bani naționali. Or, lucrul acesta nu este de dorit și noi nu-l vom susține. Practic, ne dorim o convergență reală. Mai exact, din resurse financiare mobilizate în cadrul PAC, să ajungem la o echilibrare între statele membre. Altfel, convergența externă ar fi un cadou otrăvit. Am ajunge din nou la un dezechilibru. Resursele financiare pe care România ar putea să le utilizeze pentru altceva să fie duse spre o echilibrare a unei inechități la nivel european? Este ca și cum ai lua banii dintr-un buzunar și i-ai pune într-un altul”.

În viziunea reprezentanților marilor producători agricoli din România, „Comunicarea CE are un caracter orientativ și nicidecum obligatoriu pentru statele membre, comisia permițând statelor membre și chiar încurajându-le să-și dezvolte propriile politici agricole, conform caracteristicilor proprii”. De asemenea, fermierii sunt de părere că în concordanță cu conținutul Comunicării, „politica agrară trebuie făcută la nivelul fiecărei țări, iar limitarea/reducerea subvenției, pentru România, este o măsură inacceptabilă, măsură care este cerută de anumite state europene care au suprafețe arabile mici”.

„Această măsură afectează agricultura românească și competitivitatea pe piață, solicitându-se susținerea celor care fac performanță și aduc plusvaloare, punct de vedere împărtășit și de alte țări membre ale UE”, se mai arată într-un document al unei asociații de fermieri.

„Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă”

Potrivit documentului „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, în modelul de atingere a obiectivelor pe care îl va presupune viitoarea PAC, Uniunea Europeană ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite.

„Obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de ODD (n.r. - obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU). Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de furnizarea unei monitorizări și a unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la asigurarea bugetului”, se menționează în Comunicare.

În cadrul capitolului „Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă” din cadrul Comunicării se mai arată că un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte.

„Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și intensifica contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE. Statele membre ar menține structurile actuale de guvernanță - care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică -, dar ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile).

„Pentru a spori valoarea adăugată europeană și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de realizare a obiectivelor va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea creșterii la maximum a contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie. Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință.

„Procesul de planificare ar trebui conturat mult mai simplu, rămânând în mod clar sub nivelurile de complexitate exemplificate de actuala programare în domeniul dezvoltării rurale. Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare.

„Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici. În conformitate cu logica abordării Comisiei «buget axat pe rezultate», un viitor sistem de îndeplinire a obiectivelor ar trebui, așadar, să fie mai concentrat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile simplificate în materie de costuri și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei sarcini, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.

„În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.

„O altă funcție esențială a Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și asigurare. În acest scop, procesul de asigurare ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și a unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe”.

Regulamentul care simplifică - Omnibus

Nu în ultimul rând, în cadrul interviului s-a vorbit pe larg și despre Regulamentul Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor.

Despre modificările cu impact asupra agriculturii românești în perioada imediat următoare și care au la bază Regulamentul Omnibus, în cea de-a doua jumătate a interviului online.

Chiar dacă șefia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin vocea reprezentantului său, Alexandru Potor, secretar de stat, consideră că „nu trebuie promovată o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă”, directorul adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, este de cu totul altă părere și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la bun început, un pol de putere din ce în ce mai vocal în interiorul Uniunii Europene (UE27, după Brexit) și care ne-ar fi putut sprijini în deciziile luate în Consiliul European (CEE).

Secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, consideră că țara noastră ar trebui să-și impună mai bine punctul de vedere în cadrul comunității europene, fără însă a deranja prea mult, fără a genera disoluție sau contradicție între România și celelalte state membre (altele decât cele din Vișegrad 4+3).

În plus, în cadrul atelierului „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat, eveniment care a avut loc vineri, 28 aprilie 2017, la București, el a recunoscut că România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format „mai extins sau mai redus” al Statelor Membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv atunci când vine vorba de grupul de la Vișegrad.

„Este momentul să ne facem cuvântul bine auzit la nivel european, fără să fim discordanți, ci pur și simplu să arătăm disponibilitatea de a coopera la nivel european, de a exprima care sunt pozițiile favorabile în România, unde putem să ne integrăm și noi, în așa fel încât viitorul acesta comun să nu fie marcat de disoluție sau de contradicție între România și celelalte state membre. Și aici mă leg un pic vizavi de faptul că se încearcă crearea de poli de putere. Nu. Cred foarte mult în posibilitatea de negociere și posibilitatea de a fi echilibrați și de a dezvolta relații cu adevărat durabile cu ceilalți membri ai blocului comunitar.

Nu aș vrea să mergem pe poziții de confruntare. România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format mai extins sau redus al statelor membre – vorbesc despre grupul de la Vișegrad. Noi am preluat puncte de vedere ale statelor care, tradițional, au constituit acest grup de la Vișegrad, le-am analizat, ne-am exprimat poziții, iar în cazul în care acestea au fost corespondente cu poziția României, bineînțeles că am dat un feedback pozitiv. În cazul în care în care interesul nostru nu era atât de convergent cu al lor, am exprimat poziții prin care am încercat să nuanțăm ideile care sunt emergente la nivelul acestor grupuri mai mici sau mai mari. (...)

Nu trebuie să promovăm o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă. (...) Nu văd în aceste discuții, chiar într-o formulă mai restrânsă, ca fiind coagularea unor poziții de forță, ci un for de discuții, de schimb de experiență și de idei”, a răspuns Potor la întrebarea unui reporter cu privire la conturarea unui nou pol de putere în interiorul UE, în esență grupul de la Vișegrad 4+3.

În contrapartidă, directorul general adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, vede cu alți ochi grupul de la Vișegrad și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate majoră că nu a fost membră a acestuia, de la bun început. Pe de altă parte, însăși prezența lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, la o întrunire a șefilor agențiilor de plăți care gestionează fonduri FEADR în țările din grupul de la Vișegrad plus România-Bulgaria-Slovenia reprezintă un „lucru bun” pentru țara noastră.

Făcând referire indirectă și la situația „prietenilor coeziunii”, atunci când, la momentul aderării la UE, România a avut parte de aliați în state precum Polonia, Ungaria etc., și ele cu interesele lor, inclusiv prezența într-un astfel de grup ar da o greutate mai mare acțiunilor de influențare a deciziilor din Consiliul European, unele care ar putea avea un impact pozitiv asupra țării noastre.

„În legătură cu grupul de la Vișegrad plus doi, plus trei, în primul rând cred că este un lucru foarte bun. Cred că România a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la început. Faptul că există o apropiere România-Bulgaria-Slovenia față de grupul de la Vișegrad permite să se adauge unei voci care este deja recunoscută – grupul de la Vișegrad – la nivel european”, a afirmat Dumitru. „Pe de altă parte, n-aș pune aceste discuții pe grupuri, nu le-aș lega direct de discuția privind viitorul Europei cu vitezele. Asta ține mai mult de logica funcționării în Consiliu. În Consiliu, de regulă, logica este să obții o majoritate și să reușești să treci o inițiativă. Și faptul că există astfel de grupuri ajută (...) să treci o inițiativă în Consiliu. Este bine să funcționăm în niște grupuri care pot să exprime anumite orientări și anumite poziții”.

Polonia trage sforile

Anul trecut, Teodor Mihalcea, fost secretar de stat tehnocrat în cadrul ministerului de resort, participa la reuniunea miniştrilor Agriculturii din cadrul Grupului de la Vişegrad 4+3 (Bulgaria, Rom\nia, Slovenia).

Evenimentul avea să se desfășoare în perioada 25-26 octombrie 2016, la Varşovia, sub preşedinţia poloneză a Grupului de la Vişegrad +3.

Tematica reuniunii viza priorităţile în domeniul agricol ale preşedinţiei poloneze a Grupului de la Vişegrad – revizuirea Cadrului Financiar Multianual (MFF) 2014-2020 cu implicații asupra regulamentelor Politicii Agricole Comune (PAC) şi viitorul acesteia după 2020, precum şi dezbaterea preliminară a propunerilor de simplificare a PAC cuprinse în Regulamentul Omnibus.

La acea vreme, țara noastră susținea declarația comună pe Omnibus și sublinia importanța menținerii sprijinului pentru organizaţiile de producători, mai ales în acele state membre unde gradul de organizare în sectorul de legume–fructe este scăzut.

„Modificările propuse cu privire la suportarea consecinţelor financiare ale nerecuperării debitelor şi eliminarea regulii «50/50» ar putea conduce la importante consecinţe financiare pentru statele membre şi nu poate fi acceptat”, se preciza într-un comunicat de presă de la finele anului trecut. „Schimbările importante care s-au iniţiat în MFF 2014-2020 este bine să se continue și în noua perspectivă financiară, iar în acest sens este important să se ajungă la convergenţa plăţilor directe între statele membre”.

În plus față de propunerile incluse în Omnibus, pentru România este deosebit de importantă revizuirea Anexei II din Reg. (UE) nr.1305/2013, respectiv creșterea cu 20% a ratei de sprijin pentru cooperativele care vor să facă investiții în procesare, încurajând astfel asocierea și, implicit, realizarea de investiții colective în interesul membrilor. De asemenea, România consideră important să se evalueze oportunitatea menținerii plăților directe pe suprafață - SAPS și după 2020.

Alte teme de discuţie au vizat „pachetul de igienă” - stabilirea unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în ceea ce privește posibilitatea de sacrificare a animalelor în fermă, care ar putea fi apoi oferite la vânzare pe piața locală.

„Dezbaterea este de interes pentru România, producătorii români de dimensiuni mai mici solicitând norme simplificate și mai flexibile. (...) România lucrează la o modificare a cadrului legislativ privind condițiile minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mai mică prin care se definesc: abatoare de capacitate mică, centre și puncte de sacrificare, cu limitarea numărului maxim de capete/lună care pot fi sacrificate în aceste tipuri de unități”, afirma Teodor Mihalcea, fostul secretar de stat tehnocrat.

Alte teme abordate în cadrul Reuniunii au vizat creşterea potenţialului de cercetare în domeniul agricol al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar și mecanismele de piaţă din sectoarele cerealelor şi zahărului (în contextul eliminării cotelor de producţie la zahăr începând cu 1 octombrie 2017).

De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptată Declaraţia comună a miniştrilor agriculturii din Grupul Vişegrad 4+3 (Bulgaria, România şi Slovenia) cu privire la creşterea potenţialului de cercetare al ţărilor din Europa Centrală şi de Est în implementarea proiectelor din programul Orizont 2020, în domeniul agricol, inclusiv al bioeconomiei.

Săptămâna trecută, directorul AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a fost prezent la o reuniune a directorilor de agenții de profil la nivel european, tot în Polonia.

Până în prezent, nu a mai existat vreo altă întâlnire la nivel de secretar de stat sau minitru cu membrii omologi din grupul de la Vișegrad.

Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

Revista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.