alimente - REVISTA FERMIERULUI

QU DONGYU, DIRECTOR GENERAL AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTUĂ (FAO):

Pandemia COVID-19 pune o presiune enormă asupra sistemelor publice de sănătate din întreaga lume, iar milioane de oameni din cele mai avansate economii ale lumii se află în diverse forme de carantină.

Știm că pierderile umane vor fi mari și că eforturile masive de a ține piept epidemiei implică costuri economice grele.

Pentru a reduce riscul de afectare și mai mare generat de o lipsă de alimente pentru milioane de oameni, chiar și în țările bogate, întreg globul trebuie să ia măsuri imediate pentru a reduce perturbările în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

Este necesar un răspuns coordonat și coerent la nivel global pentru a împiedica această criză de sănătate publică să declanșeze o criză alimentară în care oamenii să nu aibă acces sau să nu-și poată permite să se alimenteze.

Deocamdată, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securității alimentare, în ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate.

Deși nu este nevoie de panică, pentru că  există o cantitate suficientă de alimente pentru toți, trebuie să fim pregătiți să facem față riscului în care alimentele să nu fie disponibile acolo unde este nevoie.

Focarul COVID-19, cu toate blocajele însoțitoare, a creat o congestie logistică care a ricoșat pe lanțurile valorice ale economiei globale moderne.

Restricțiile de circulație, precum și refuzul din partea lucrătorilor pot împiedica fermierii să-și gestioneze fermele și procesatorii de produse alimentare (care se ocupă de majoritatea produselor agricole) să-și exercite atribuțiile. Lipsa de îngrășăminte, medicamente veterinare și de alte aporturi necesare ar putea afecta și producția agricolă.

Închiderea restaurantelor, cumpărăturile alimentare mai puțin frecvente diminuează cererea de produse proaspete și produse pescărești, afectând producătorii și furnizorii, în special fermierii mici, cu consecințe pe termen lung pentru populația din ce în ce mai urbanizată a lumii, fie că se întâmplă asta în Manhattan sau Manila.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie să pună în aplicare măsuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentară națională.

Având în vedere experiența crizei globale a prețurilor la produsele alimentare din 2007-2008, știm că astfel de măsuri nu pot decât să agraveze situația.

Restricțiile la export instituite de țările exportatoare pentru a crește disponibilitatea alimentelor pe piața internă ar putea duce la perturbări grave pe piața alimentară mondială, ceea ce duce la creșterea prețurilor și totodată la volatilitatea acestora.

În 2007-2008, aceste măsuri imediate s-au dovedit extrem de dăunătoare, în special pentru țările cu deficit alimentar, cu venituri mici și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a procura mărfuri alimentare pentru cei nevoiași și vulnerabili.

Cu toții ar trebui să învățăm din trecutul nostru recent și să nu facem de două ori aceleași greșeli.

Factorii de decizie trebuie să aibă grijă să evite restrângerea accidentală a condițiilor de aprovizionare cu alimente.

În timp ce fiecare țară se confruntă cu propriile provocări, colaborarea - între guverne și întreaga gamă de sectoare și părți interesate - este primordială. Avem o problemă globală care necesită un răspuns global.

Trebuie să ne asigurăm că piețele alimentare funcționează corect și că informațiile despre prețuri, producție, consum și stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor în timp real. Această abordare va reduce incertitudinea și va permite producătorilor, consumatorilor, comercianților și procesatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să nu admită un comportament de panică nejustificat pe piețele alimentare globale.

Efectele pandemiei COVID-19  asupra sănătății unora dintre cele mai sărace țări sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine că orice criză alimentară care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care îl putem evita.

Avem deja 113 milioane de oameni care suferă de foame acută; în Africa subsahariană, un sfert din populație este subnutrită. Orice perturbări în lanțurile de aprovizionare cu alimente vor intensifica atât suferința umană, cât și provocarea de a reduce foamea în întreaga lume.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a nu lăsa să se întâmple acest lucru. Prevenirea costă mai puțin. Piețele globale sunt esențiale pentru atenuarea șocurilor ofertei și cererii în state și regiuni și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că sunt reduse la minimum orice întreruperi în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

COVID-19 ne amintește în forță că solidaritatea nu este caritate, ci simțul realității.

Foto credit: @FAO Pier Paolo Cito FAO

Publicat în Opinii

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Știri

Jucători importanți de pe lanțul de aprovizionare și desfacere al produselor perisabile se întâlnesc vineri, 28 septembrie 2018, la Romexpo, ora 13:00, în cadrul FORUMULUI TransCOOL – transport și depozitare „frig”, eveniment conex din bogata agendă TransLogistica EXPO.

Subiectele propuse, deși nu neapărat noi, incită la dezbatere și identificare de soluții noi. Cu atât mai acut, în perioada actuală.

Au fost invitați peste 120 de specialiști și factori de decizie din Ministerul Agriculturii, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor și Registrul Auto Român.

Asociații direct implicate în producția, transportul, depozitarea și comercializarea produselor perisabile/fresh: Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, Organizația Interprofesională pentru produse agroalimentare de legume–fructe.

Manageri și specialiști din companii auto, de transport, logistică și servicii conexe specializate în „temperatură controlată”: CTE Trailers, Dexion, Panalpina România, Unimasters Logistics, Selcar International, Repo Trailers etc.

Subiectele supuse dezbaterii și identificării de soluții funcționale și care să sprijine atât activitatea comercială, cât și sănătatea publica sunt: regulamente de transport, controlul aplicării acestora, trasabilitate și comercializare în cazul produselor perisabile, soluții de transport, vehicule frigorifice, echipamente pentru depozite frig și soluții de asigurare a mărfii perisabile.

TransLogistica EXPO este cea mai mare expozitie de transport, logistică și supply chain din România. Sub umbrela TransLogistica EXPO sunt desfășurate și expozițiile complementare SALONUL CAMIONULUI și SMARTTECH for SUPPLY CHAIN, dar și șapte evenimente conexe, dintre care amintim FORUMUL GREEN LOGISTICA, care este direct implicat în lupta împotriva poluării și a eficientizării întregului lanț de aprovizionare-desfacere.

Detalii și informații privind participare: Liza Cirja, +40 740 198 146. E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Publicat în Comunicate

Asociațiile și fundațiile care funcționează în baza OUG 26/2000, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii 219/2015 privind economia socială sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art. 27 din Legea asistenței sociale 292/2011, înregistrați la ANSVSA și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus, pot comercializa către consumatorul final alimente aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Reglementările menționate fac parte din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 573/2017), lege ordinară adoptată prin vot final cu 203 voturi pentru, 2 împotrivă, 71 de abțineri, măsurile referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de data-limită de consum fiind câteva dintre obiectele principale de reglementare.

De asemenea, noul act normativ prevede stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.

Potrivit Art.3., alin.(1), din noua lege, direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, provenite din donații, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), asociațiile și fundațiile care funcționează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art.27 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt operatori din sectorul agroalimentar, înregistrați la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus pot comercializa alimente către consumatorul final, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Nivelul maximal al costurilor de funcționare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

De asemenea, legiuitorul a decis ca după articolul 3 să se introducă unul nou, și anume articolul 31, cu următorul cuprins: „Art.31. - Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilități fiscale, așa cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 25 alin. (4) lit.c), pct. 4, 5 și 6 din Legea nr.227/2015 – Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare. ”

Potrivit noului act normativ, până la data de 1 februarie 2019 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Ministerul Sănătății elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a guvernului.

La începutul lunii mai a anului trecut, Parlamentul European adopta un raport ce propune mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, propunând soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare și eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare.

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității tot atunci, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea presei.

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Publicat în România Agricolă

Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.

Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.

Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.

Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.

Publicat în D`ale gurii

Schisma dintre autoritățile statului român și retailerii care activează pe piața autohtonă se adâncește, ca urmare a sesizării Consiliul Concurenţei de către Ministerului Agriculturii în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, în timp ce în Franța, fermierii, procesatorii și marii comercianți se apropie și semnează un acord de îmbunătățire a relațiilor de pe lanțul alimentar, în principal de asigurare a „prețului corect” plătit fermierilor pentru marfa lor.

Așa numită Cartă de Angajament reprezintă o parte dintr-o acțiune mai amplă de revizuire a efectelor și implicațiilor politicii „de la furcă la furculiță” promisă de președintele Emmanuel Macron și menită să mai diminueze din presiunea resimțită de fermierii din Hexagon. Nu o dată, aceștia din urmă s-au plâns că au fost afectați de marjele mici și de războiul prețurilor cu retailerii.

Marea majoritate a retailerilor care operează în Franța, au semnat carta la sediul Ministerului francez al Agriculturii, anunță Reuters. Vorbim în acest caz de Carrefour, Casino, Auchan și rețeaua nelistată Leclerc care au și anunțat că resping semnarea acordului.

De cealaltă parte se regăsesc în principal cooperativele agricole franțuzești, grupurile de producători de alimente, asociațiile de fermieri și reprezentanți ai industriei.

Luna trecută, Macron a făcut publice unele măsuri pe care președintele francez le va pune în aplicare, ca parte a unei noi legislații alimentare. Însă, un act normativ complex nu este așteptat să apară mai devreme de anul viitor, după definitivarea negocierii prețurilor pe lanțul alimentar care tocmai a fost declanșat în Hexagon.

Una dintre măsurile agreate marți, 14 noiembrie 2017, este și aceea de fixare a prețurilor de către producători, acțiune bazată pe cele existente deja în piață și coroborate cu costurile de producție. Produsul final ar urma să fie preluat de către procesatori și de către furnizori și dat mai departe retailerilor.

„Dacă un producător de unt vine la noi și ne comunică faptul că prețurile laptelui s-au majorat cu 30 la sută, ne asumăm că vom prelua majorarea”, anunță un putător de cuvânt al Auchan, citat de Reuters. „Va însemna asta că majorarea de preț ar urma să fie pasată consumatorilor? Nu neapărat”.

Anul trecut, o treime dintre producătorii agricoli din Franța au câștigat mai puțin de 350 de euro pe lună, anunță la rândul său Asociația de Asistență Mutuală Agricolă, menționând totodată că acest nivel reprezintă la rândul său o treime din venitul minim net garantat.

Asociațiile profesionale ale fermierilor au întâmpinat înțelegerea cu brațele deschise, însă precizează că este nevoie în continuare de o lege mai amplă care să includă promisiunile lui Macron, cum sunt și prețurile minim garantate, dar și limitarea promoțiilor și tendința de a pasa greutățile pe umerii fermierilor.

„De unele singure, bunele intenții nu pot transforma ani de zile de relații dezechilibrate în termeni de negocieri comerciale”, a precizat Coop de France, organizație care aduce la un loc 2.600 de cooperative agricole și care face apel la Guvernul de la Paris să-și asume mai multe măsuri de susținere a producătorilor agricoli din Hexagon.

În România avem altă abordare în ceea ce privește marii comercianți

Pe fondul scumpirilor înregistrate în ultima perioadă la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a sesizat Consiliul Concurenţei. Și asta deoarece, spun guvernanții, analizele efectuate de instituția guvernamentală nu ar fi scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.

„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte - şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”, a precizat Petre Daea pentru Agerpres.

Șeful MADR ar fi vizitat în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi ar fi constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea, am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.

Cu un preţ pe pieţele europene mai mult decât dublu faţă de 2016, untul s-a scumpit şi în magazinele din România, fie că vorbim despre branduri locale, fie că alegem produse de import. O tonă de unt se comercializează în prezent cu circa 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro. Trendul se vede deja pe rafturile magazinelor, inclusiv cele din România, unde pachetul de 200 de grame de unt românesc cu o concentraţie de 82% se apropie sau chiar trece de pragul de 10 lei.

Controale la retaileri au mai existat în România. Într-un raport al Consiliului Concurenței dat publicității în septembrie 2009 asupra investigației declanșate pentru sectorului comercializării produselor alimentare se preciza că, cităm: „Având în vedere necesitatea creării unei imagini de ansamblu asupra sectorului comercializării produselor alimentare, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 97 din 18.03.2008, s-a dispus declanşarea unei investigaţii pentru analizarea sectorului comercializării produselor alimentare, în temeiul prevederilor art. 26, lit. g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată”.

Analiza a cuprins perioada 2005-2008, iar acolo unde lipsa datelor a reprezentat un impediment, analiza s-a oprit la nivelul anului 2007, interval de timp suficient de lung pentru a permite observarea unor evoluţii si analiza unor tendinţe.

La acea oră, una dintre cele mai importante concluzii ale raportului era și aceea conform căreia „ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc.”.

Nu în ultimul rând, în document se mai preciza că „în unele cazuri, retailerii au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial”.

Demersul de atunci s-a soldat cu decizia Consiliul Concurenţei de modificare a O.G. nr. 99/2000, sens în care se propunea, în baza art. 26, lit. l) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, abrogarea art. 17, referitor la interzicerea vânzării în pierdere.

„A interzice vânzările sub costul de achiziţie poate însemna, din punct de vedere economic, a interzice transferul de bunăstare către consumatorul final. În unele cazuri, datorită puterii de negociere superioare, comercianţii presează obţinerea unor preţuri de achiziţie mai mici sau a unor avantaje financiare. În condiţii normale, de concurenţă efectivă în aval, aceste avantaje se transferă la nivelul consumatorilor. Impunerea unui prag valoric sub care să nu se vândă nu înseamnă altceva decat a bloca transferul de bunăstare către consumator, ultima verigă devenind astfel comerciantul, şi nu consumatorul final.

Pe de altă parte, vânzările în pierdere nu sunt doar apanajul marilor operatori cu amănuntul. Dimpotrivă, acestea pot fi utilizate de către competitorii mai mici sau specializaţi, care, în competiţia cu marile mărci de pe piaţă, pot considera mai viabil economic acordarea unor discounturi suplimentare decât angajarea unor cheltuieli masive de publicitate în mass-media”, se mai preciza în raport.

Fermierii români, în pierdere!

Într-un comunicat de presă remis la redacție vineri, 17 noiembrie 2017, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) acuză retailul care activează pe piața autohtonă că au practici comerciale împotriva consumatorului român, cu scopul de maximizare a profiturilor.

Ei solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei - cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, se menționează în documentul celor de la ACEBOP.

Reprezentanții asociației afirmă că „jocurile” pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi vor genera scăderi ale consumului și adâncirea problemelor fermierilor. Aceștia mărturisesc că prețul unui kilogram de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016.

„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, se mai precizează în comunicat.

Majorarea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului au însemnat costuri în plus pentru producători şi transportatori şi, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar preţul untului aproape că s-a dublat şi el.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

Publicat în Știri

Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

Publicat în Știri

Din totalul de 29 de produse analizate în cadrul unui studiu comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, la nouă dintre acestea au fost descoperite diferențe atât faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, cât şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, precum şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari, a precizat, miercuri, Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, într-o conferință de presă.

„La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată. Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a precizat șefa IISPV.

Din datele prezentate de Tănăsuică reies diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau ale conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

Concret, potrivit informațiilor centralizate, în cazul parizerului de porc, valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g. Mai mult, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

67d1eae3e9598f9411cacd63103dd8a9 XLCu privire la aceste aspecte, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara de miercuri.

„Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră. Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate, solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând, oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a afirmat că acestea nu pun în pericol sănătatea populaţiei.

Mihai Tudose, către Petre Daea: „Chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice?”

În cadrul ședinței de guvern care a avut loc a doua zi după prezentarea rezultatelor, premierul Mihai Tudose l-a certat pe subalternul său (favoritul lui Liviu Dragnea), în speță actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, și l-a întrebat pe acesta dacă nu cumva românii sunt cetățeni de mâna a doua, care mănâncă orice.

În replică, Daea (destul de iritat de prezența presei în curtea Ministerului Agriculturii pentru a afla numele furnizorilor/producătorilor acestor alimente cu probleme) a spus că a informat publicul, pe baza analizelor de laborator, despre rezultatul pe care l-a obținut în urma analizelor la cele 29 de produse și că a transmis imediat situația Comisiei Europene. Și asta, în condițiile în care, mai afirma Daea în deschiderea conferinței de presă de la guvern, la noi în țară nu exită o normă juridică și o metodologie unitară pentru abordarea acestei tematici de dublu standard.

„Noi am informat imediat populația, de asemenea am transmis datele pe care noi le-am obținut la toți europarlamentarii, pentru a avea posibilitatea ca în comisiile de specialitate să susțină, în așa fel încât să ne conjugăm forțele pentru schimbarea, pentru realizarea unei norme juridice la nivelul Comisiei Europene, cu care să operăm, în așa fel încât să protejăm consumatorii români și să informăm corect pentru a putea răspunde în fiecare moment la întrebările pe care le pun astăzi consumatorii.

Din nefericire, n-am reușit să prezentăm în detaliu aceste lucruri, pentru faptul că, neavând o normă juridică cu care să operăm, nu putem să dăm numele comerciantului și producătorului respectiv, pentru că am putea crea conflicte juridice care ar putea să coste. Motiv pentru care și astăzi presa îmi solicită insistent, iar în Ministerul Agriculturii, în curtea Ministerului Agriculturii, există un punct de transmitere din oră în oră cum că solicită ministrului Agriculturii să spună numele și al comerciantului, și al producătorului respectiv. Acest lucru nu îl pot face. Colegii de la ANPC și de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară vin cu explicații în fiecare moment, explicații tehnice, pentru a putea da detaliile cuvenite, în așa fel încât transparența să fie totală, dar în același timp protecția instituțiilor trebuie să fie asigurată din punct de vedere juridic”, a răspuns Daea la săpuneala administrată de Tudose.

Mai departe, Tudose a pasat mingea în curtea Ministerului Justiției și a încercat să smulgă o promisiune de la aceștia de a găsi o modalitate de a emite norme interne care să permită informarea clară a publicului cu privire la producătorii la care se constată nereguli.

Ministrul Tudorel Toader a promis că măcar va încerca identificarea unei soluții juridice la această problemă.

„Domnule prim-ministru, sigur, vom colabora cu Ministerul Agriculturii, cu toate ministerele care pot avea conexiuni cu această problemă, dar, de principiu, cred că în discuție se pune problema unui tratament egal de care trebuie să se bucure toți consumatorii, toți cetățenii UE, indiferent că sunt membri ai unui stat sau ai altuia. Aceasta este baza de discuție, aceasta este baza de la care vom porni spre identificarea soluției juridice, pe de o parte, și a soluției practice, faptice, pe de altă parte”, a conchis Tudorel Toader.

 EYE3804Un retailer german spune că produsele sale alimentare marcă proprie nu au probleme cu calitatea duală

În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei.

Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș, în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia), în perioada 19-26 iunie 2017, pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

În cadrul conferinței de presă de la Ministrul Agriculturii, șefia instituției a menţionat faptul că nu se vor mai face analize de dublu standard pentru că trebuie să existe instrumentar unitar, dar şi pentru că acestea costă.

Potrivit oficialităților, valoarea analizelor de laborator se ridică la 7.206 de lei, la care se adaugă cheltuielile de deplasare ale specialiştilor, de 32.884 de lei.

Publicat în Știri

În ceea ce privește calitatea produselor alimentare marcă proprie, comercializate în rețeaua Kaufland, aceasta ar fi „absolut identică” în toate cele șapte țări în care rețeaua de retail germană este prezentă în Europa, a anunțat luni, 18 iulie 2017, Valer Hancaș, manager Corporate Affairs&Communications al companiei, cu ocazia lansării primei rețele de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Mă voi referi strict la mărcile noastre proprii. Calitatea acestora este absolut identică în toate cele șapte țări în care Kaufland este prezent în Europa. Mai mult, raportul calitate-preț al acestor produse este unul excelent. Ca atare, nu ne așteptăm decât ca, în continuare, clienții noștri să se bucure de prospețimea și de calitatea acestor produse. (...) Noi nu ne facem absolut nicio problemă”, a precizat Hancaș în contextul în care o echipă din România, formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia) în perioada 19-26 iunie 2017 pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl – Germania și Olanda, Kaufland – Germania și Belgia – Delhaize (Mega Image – România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Mai mult, întrebat fiind ce părere are despre Legea 150/2016, mai exact dacă o consideră funcțională, reprezentantul comerciantului a replicat în primă instanță, scurt: „În general, suntem poate singurul retailer care are o pondere majoritară de produse românești, adică peste 51 la sută. Există parteneriate între producători români și comercianți și, cu certitudine, pot spune că producătorii români beneficiază și vor beneficia în continuare de susținerea noastră. Avem foarte multe parteneriate puternice, din care beneficiem de produse românești”.

Cu privire la parteneriatele despre care a vorbit, în contextul aplicabilității Legii 150 sau dimpotrivă, a lipsei sale de funcționalitate, Hancaș a exemplificat până la urmă, precizând că rețeaua de retail din care face și el parte continuă parteneriatul cu Agrostar, concretizat prin Cooperativa „Țara Mea”. În colaborare cu această formă asociativă, Kaufland a generat o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, anul trecut.

„Într-adevăr, susținem producătorii români. Kaufland România are un proiect derulat în 2015, împreună cu Confederația Agrostar și în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – este vorba de cooperativa «Țara Mea». Este un proiect care funcționează în continuare foarte bine. Mai mult decât atât, vă pot spune și niște cifre comparabile – în 2015 am dezvoltat o cifră de afaceri în această cooperativă de aproximativ 12 milioane de lei, iar în 2016, cifra de afaceri generată în parteneriat cu cooperativa a fost de 15 milioane de euro”, a continuat Valer Hancaș.

Nu în ultimul rând, reprezentantul retailerului a vorbit de proporția prezenței pe rafturile magazinelor Kaufland a mărfurilor agroalimentare de import față de cele autohtone și a afirmat că aceasta diferă în funcție de sezonalitate.

„În momentul de față predomină articolele românești. Depinde la ce gamă de produse ne referim. În prezent, avem în magazine produse românești din mai multe game, cum sunt: lactatele, brânzeturile, carnea, conservele de legume, conservele de fructe, gemurile, cerealele, produsele de panificație. Dacă ne referim la legume-fructe, acestea, în plin sezon, pot atinge și o cotă de peste 90%; nu pot spune 100 la sută pentru că mai există citrice și alte fructe care nu cresc în România, iar ca volume la fel, tot undeva la peste 90 la sută. Mierea este undeva la un procentaj de peste 90% de origine românească. Produsele de panificație între 90 și 95 de procente. La gama de lactate am crescut în fiecare an gama, ajungând la aproximativ 30 la sută”, a mărturisit Hancaș, adăugând că tendința de consum local nu este una pur românească, ci una internațională, în care, caută să achiziționeze produse locale.

„Noi, lucrul acesta îl facem din 2005, de când am intrat pe piață, strategia de formare a sortimentului axându-se, în principal, pe parteneriate locale”, a conchis el pe subiectul produselor alimentare locale.

DSC 3795Despre „Grădinescu”: „Nu ne-am gândit la business”

Același Valer Hancaș a vorbit și despre prima rețea de grădini urbane comunitare, proiect dezvoltat de companie împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România și denumit sugestiv „Grădinescu”.

„Nu ne-am gândit la business. Este un proiect strict, care vine să ofere comunității spații pe care până acum, probabil, nu le-au avut la dispoziție și le pot avea în magazinele noastre”, a adăugat oficialul companiei germane de retail.

Proiectul „Grădinescu” constă într-o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor retailerului german, patru în parcările sau în spatele acestora și două în școli din Capitală.

Primul magazin cu acoperișul și exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din Bucureștii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate și cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu și Apărătorii Patriei, precum și cele din școli.

Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bucureștii Noi are 2.300 mp și este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, comerciantul lansează o invitație oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să își adopte propria parcelă de grădină, pe care să o îngrijească sub îndrumarea specialiștilor de la institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi și ca spațiu de învățare pentru școlile și grădinițele din zonă.

Prin această inițiativă, retailerul reinventează conceptul de hipermarket în România și propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării, a zgomotelor și reglarea umidității.

Inițiativa vine în contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupație din ce în ce mai întâlnită.

În acest sens, comerciantul prezintă rezultatele primului studiu privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdețuri sau fructe, din dorința de a se bucura de propriile culturi, naturale. Dintre aceștia, peste jumătate aleg să cultive verdețuri (57% respondenți), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpșunile (25%), lămâile (20%), urmate de roșii, cartofi, pătrunjel, cimbru și rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în fața blocului, 8% la periferia orașului, iar restul nu găsesc un loc în oraș, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

„Proiectul de grădini urbane «Grădinescu» oferă bucureștenilor posibilitatea de a se bucura de spații verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în patru magazine Kaufland din București spații pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii și toți cei interesați să aibă un loc unde își pot cultiva o roșie, verdeață, să aibă grijă de flori și plante, sau pur și simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR și vă invităm să ne bucurăm de aceste spații verzi", a declarat Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

„Am structurat grădinile după principiile și eticile permaculturii, dar și astfel încât să invite comunitatea locală să interacționeze cu plantele și să o protejeze, să o adopte și să învețe cât mai multe despre protecția mediului din această interacțiune”, a precizat la rândul său Ionuț Bădică, coordonator al proiectului și Președinte al Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România.

Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarket-urilor retailerului german sunt comestibile și decorative, pe diferite tematici, în funcție de magazine, cu legume și fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunității vecine, pajiști cu flori, dar și mini-iazuri, ochiuri de apă pentru păsări, hotel de insecte și spații de co-working, evenimente și de relaxare.

De asemenea, de-a lungul anului, grădinile vor găzdui activități de semănare și grădinărit, dar și de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar și cursuri educaționale desfășurate în grădină de specialiștii Institutului partener, pentru copii și adulți.

Prima grădină urbană comunitară tip „plot-share”

Grădina urbană din proiectul „Grădinescu” este de tip „plot share”, fiind concepută astfel încât să se autosusțină conform principiilor permaculturii. Aceasta cuprinde o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații și un hotel de insecte.

Printre plantele cultivate, anuale sau perene, se numără legumele (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină), plantele aromatice (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc), florile (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii), ierburile aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului), plantele cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold), plantele decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri), livezile de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomii fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).

Grădina de pe acoperișul magazinului din Bucureștii Noi este de tip hidroponic (metodă ce păstrează cultura pe un substrat prin care circulă permanent apă cu soluții nutritive).

Grădina din parcarea magazinului Barbu Văcărescu va fi dată în folosință la finalul lunii iulie și va avea o suprafață de 1.200 mp. Aceasta va cuprinde peisaj comestibil, de tip food forest, cu numeroase tipuri de legume, fructe și copaci, dar și hotel de insecte, iaz și alei. De asemenea, ea va avea o grădină recreativă la locul de muncă destinată angajaților retailerului, formată din terase cu paturi de legume, plante cățărătoare, alee senzorială, pomișori și arbuști, mobilier de grădină, o mini-seră, hotel pentru insecte, ochiuri de apă etc.

Grădina din parcarea magazinului Kaufland din Apărătorii Patriei va fi amenajată în colaborare cu persoanele cazate în clădirile din imediata vecinătate și va conține foișor, paturi pentru legume, ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte etc.

Grădina de pe acoperișul magazinului Kaufland Tudor Vladimirescu va cuprinde plante aromatice (mentă, busuioc, rozmarin, salvie etc), roșii de talie mică, dovlecei baby, iar primăvara și toamna salată și spanac.

Grădina din parcarea acestui magazin va cuprinde un dom geodezic (seră), zonă de plante exotice, plante aromatice, răsadniță, legume și altele.

Nu în în ultimul rând, și în școala 143 și școala 136 vor fi amenajate grădini și spații pentru grădinărit în spații de învățământ.

Rețeaua de hipermarketuri germană se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în șapte țări și o rețea de 115 magazine în România. Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, în țara noastră se vor deschide aproximativ șase magazine până la sfârșitul anului financiar - 28 februarie 2018, urmând ca investiția anuală în 10 modernizări de magazine și în deschideri de noi locații să atingă o cifră de circa 100 de milioane de euro.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista