alimente - REVISTA FERMIERULUI

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Ca urmare a creșterii preţurilor la carne şi la uleiuri vegetale, indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut semnificativ în luna noiembrie, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, a anunţat, joi, 5 decembrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Organizaţia a subliniat că indicele care măsoară preţul cerealelor s-a diminuat cu 1,2% în luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie, până la 162,4 puncte, pe fondul concurenţei puternice în rândul marilor producători mondiali de grâu.

Pe de altă parte, indicele care măsoară preţul uleiurilor vegetale a înregistrat un salt de 10,4%, până la 150,6 puncte, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat după luna mai 2018, pe fondul creşterii cotaţiilor la uleiul de palmier ca urmare a cererii robuste la import, a utilizării crescute în producţia de motorină bio, precum şi a unor posibile deficienţe de aprovizionare în cursul anului următor.

Totodată, indicele care măsoară preţul la carne a înregistrat un salt de 4,6% comparativ cu luna octombrie, până la 190,5 puncte, aceasta fiind cea mai mare creştere de la o lună la alta înregistrată în ultimul deceniu.

„Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la preţurile pentru carnea de bovine şi ovine, ca urmare a cererii puternice de import, în special din China, înaintea sărbătorilor de sfârşit de an. Preţurile la carnea de porc şi de pui au crescut şi ele”, a subliniat FAO.

Indicele care măsoară preţul la zahăr a crescut cu 1,8% comparativ cu luna octombrie, până la 181,6 puncte, pe fondul înmulţirii semnalelor că anul următor consumul mondial de zahăr va depăşi producţia.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi cu 0,4% estimările privind producţia mondială de cereale în 2019, până la un nivel record de 2,714 miliarde de tone, cu 2,1% peste recolta din 2018. Conform celor mai recente estimări, producţia mondială de grâu, în 2019, ar urma să ajungă la 766,4 milioane de tone, cu 4,8% mai mare decât în 2018. Producţia mondială de orez ar urma să se situeze la 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de precedentele estimări, ceea ce înseamnă că, în 2019, producţia mondială de orez va fi cu doar 0,5% mai mică faţă de recordul istoric înregistrat în 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna noiembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,7% comparativ cu luna octombrie, până la 177,2 puncte, cea mai ridicată valoare din ultimele 26 de luni.

Publicat în International

Un procent de 53% din deşeurile alimentare provin din gospodării, iar 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în România, potrivit afirmațiilor coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, de marţi, 26 noiembrie 2019.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult", a precizat Borbely, la conferinţa internaţională „Împreună combatem risipa alimentară”, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, în parteneriat cu Asociaţia Sărbătoarea Gustului.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, 53 de procente din deşeurile alimentare provin din gospodării.

„53% (n.r. - din deşeurile alimentare) sunt din gospodării (...) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (...). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut", a adăugat Borbely.

De asemenea, el a spus că, la noi în țară, 15% din populaţie este obeză.

„Nu stăm foarte rău nici aici, dar faţă de 2014 a crescut acest procent, deci suntem mai obezi în 2019 decât din 2014, iar o treime este supraponderală”, a precizat sursa citată.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, Tanczos Barna, a precizat că atât la nivel național, cât și global, fenomenul risipei alimentare este influențat direct de trei elemente esențiale.

„M-am gândit la trei elemente extrem de importante care influențează în mod hotărâtor risipa alimentară, nu numai în România, probabil peste tot în lumea aceasta. Primul element este familia, al doilea este comerțul, modul în care e organizat comerțul în fiecare țară și al treilea este legislația, cadrul legal care oferă un cadru sistematic pentru modul în care funcționează anumite lucruri în fiecare țară. (...) Elementul cel mai important care influențează modul în care ne referim noi la mâncare, la pâine: familia. Tradiția, cultura - lucrurile pe care le învățăm acasă”, a spus Barna.

Scopul conferinței a fost acela de a reuni la masa discuțiilor decidenți la înalt nivel din cadrul instituțiilor europene, oficiali guvernamentali, parlamentari și reprezentanți din mediul academic, institute de cercetare, societatea civilă, bănci de alimente, mari companii din retail și industria HoReCa pentru a identifica împreună acțiuni concrete și bune practici care să conducă la o implementare eficientă a legislației specifice și, implicit, la combaterea risipei alimentare.

Principalele teme abordate în cadrul conferinței au fost tratate pe parcursul a trei sesiuni de discuții. Astfel, în cadrul primei sesiuni s-a discutat despre facilități și constrângerile întâmpinate în implementarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 216/2016 privind diminuarea risipei alimentare, măsuri pentru combaterea acesteia și a efectelor estimate. În cadrul acestei sesiuni, a susținut o prezentare Amelia Elena Rus, directorul general al Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară.

Cea de-a doua sesiune a vizat exemple de bune practici la nivel UE și internațional, modele interne de business-uri care au integrat reducerea risipei alimentare, responsabilități și beneficii, rolul operatorilor receptori în reducerea acestui fenomen, sfaturi practice pentru consumatori și beneficii la nivel de buget personal.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia sesiune a cuprins lansarea unei cărți despre o alimentație inteligentă și sustenabilă, precum și furnizarea de sfaturi și recomandări pentru o atitudine eco-responsabilă în alimentație.

Publicat în Știri interne

Conform anunțului făcut joi, 7 noiembrie 2019, de vocile autorizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la zahăr şi cereale.

Concret, luna trecută, acest indice a avut o valoare de 172,7 puncte, în creştere cu 1,7% faţă de luna precedentă.

În ceea ce privește preţul la zahăr, acesta a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon.

Totodată, preţul la cereale a cunoscut un reviriment de 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Pe de altă parte, a scăzut preţul lactatelor cu 0,7% luna trecută.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit, joi, estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu aproximativ două milioane de tone, până la 2,704 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 1,8% faţă de nivelul din 2018.

Producţia globală de grâu ar urma să ajungă la 765 de milioane de tone, în scădere cu aproape un milion de tone faţă de precedenta prognoză, dar în creştere cu 4,5% faţă de 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au afirmat analiștii organizaţiei internaţionale, citați de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola

Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne

Luna trecută, avansul indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a atenuat, după cinci luni de creştere consecutivă, pe fondul declinului preţurilor produselor lactate, este anunțul făcut joi, 4 iulie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Citat de Reuters, FAO a precizat că preţul lactatelor a scăzut în iunie cu 11,9% faţă de luna precedentă, dar încă este cu 9,4% peste nivelul de la începutul anului. Şi preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 1,6% în iunie faţă de luna precedentă, ajungând la cel mai redus nivel din decembrie 2018. În schimb, preţul cerealelor a urcat cu 6,7% în iunie faţă de luna precedentă, preţurile la carne şi zahăr au urcat cu 1,5% şi, respectiv, 4,2%.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionează că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie 2019, acest indice a avut o valoare de 173 de puncte, în uşoară scădere faţă de 173,5 puncte în mai.

Publicat în International

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Publicat în Știri interne

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a propus un amendament pentru completarea Directivei europene 29/2005, prin care se interzice comerciantului să practice calitate dublă a produselor, fiind stabilite şi amenzi de cel puţin patru la sută din cifra de afaceri sau cel puţin două milioane de euro, potrivit declarațiilor sale de sâmbătă, 20 aprilie 2019, dintr-o intervenție televizată.

„Ştim foarte bine că dublul standard este o realitate şi nu este o ficţiune. Este o realitate pentru că a putut a fi constatat în mai multe ţări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în ţările din partea de est. (...) Am propus un amendament pentru completarea directivei 29 din 2005 (...) care pune în spaţiul juridic acea prevedere prin care se interzice cu desăvârşire de către orice comerciant, indiferent unde se află el, să practice calitate dublă a produsului. Cu alte cuvinte, în acelaşi lot să fie aceeaşi calitate, indiferent unde pleacă, că pleacă în Belgia, că pleacă în Germania, că pleacă în România, şi să se respecte întocmai. Măsurile coercitive pentru nerespectare sunt extrem de puternice, stabilindu-se în actul normativ amenzi care înseamnă cel puţin 4% din cifra de afaceri sau, dacă nu poţi să determini cifra de afaceri, să fie de cel puţin două milioane de euro”, a afirmat șeful MADR la Antena 3.

Întrebat despre proiectul de lege împotriva dublei calităţi a produselor, care să sancţioneze firmele ce comercializează produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine, la care a făcut referire vineri preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ministrul Agriculturii a precizat că trebuie măsuri radicale şi că autorităţile din România au în vedere praguri ale amenzilor mai mari de 4% din cifra de afaceri.

„Trebuie măsuri aspre, radicale, pentru că nu este posibil să tratezi diferit un consumator din România sau un consumator din altă parte, pe piaţa unică. Vom face precizările juridice necesare în aşa fel încât această posibilitate să nu existe în România şi să fim în egalitate cu fiecare cetăţean din UE pentru fiecare produs pe care îl punem pe masa consumatorului.(..) Amenda va fi minim. 4%. Iar statul membru poate să ridice acest procent. Sigur că ne gândim la praguri cât mai mari pentru a descuraja o asemenea practică. Se poate mai mult. Se va stabili cât va fi acest procent. Dacă n-ai posibilitatea să ai acest procent, legiuitorul îţi dă posibilitatea să operezi cu amenzi de peste două milioane de euro. Iată că sunt soluţii să descurajăm o asemenea activitate”, a continuat Daea.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, joi, 18 aprilie 2019, la Suceava, că va depune în parlament un proiect de lege împotriva dublei calităţi a produselor. El a declarat că firmele străine care vor vinde produse de calitate mai slabă decât în ţările de origine vor fi sancţionate.

Dragnea a declarat că prin iniţiativa privind dublul standard de calitate a produselor doreşte să introducă în legislaţia românească prevederi preluate de la nivel european care să stabilească norme de aplicat în asemenea cazuri, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru firmele care procedează astfel.

„(...) vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie, inclusiv o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru aceste firme, companii care procedează în felul ăsta”, a explicat Dragnea.

Demersuri legislative pe ultima sută de metri

Blocul comunitar (UE28) avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite practici incorecte din comerț și producție, cum sunt cazurile în care aceleași branduri internaționale introduc produse cu calități inferioare în anumite state UE față de altele. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns recent la un acord privind proiectul de directivă europeană care ar urma să prevină dublul-standard al produselor în UE, precum și o serie de practici netransparente și înșelătoare în comerțul online.

Proiectul de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE modifică Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor.

Proiectul mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi, România și celelalte state membre UE vor fi obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se aplice prevederile directivei.

Cea mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile de dublu standard mai ales la alimente. Cehia, Slovacia, Polonia și alte state est-europene s-au plâns că mari companii de produse alimentare ar fi introdus pe piețele din Europa de Est aceleași branduri, dar cu calități inferioare față de cele vândute pe piețele vest-europene.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Revista