Afişez elemetele după tag: ancheta - REVISTA FERMIERULUI

Cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții, anunță presa de intelligence.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este, în prezent, în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară, în 2018, trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

Publicat în Finantari
Luni, 25 Martie 2019 15:41

Anchetă în fermele tulcene

Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.

Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.

Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.

„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.

Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.

Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.

Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.

Publicat în România Agricolă

Până la mijlocul anului în curs, „Monitorul preţurilor”, care va include date cu privire la aproximativ 30.000 de produse alimentare şi carburanţi auto, va fi gata, a anunțat miercuri, 27 februarie 2019, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Anul trecut, la finele lunii decembrie, șefia instituției citate a parafat un contract cu firma Maguay pentru realizarea unor programe IT specializate, contractul având o valoare de 1,42 milioane de lei.

„Până la jumătatea lunii martie, va fi finalizată aplicaţia de către Maguay, pentru ca apoi companiile să încarce datele. Noua platformă online va conţine atât forma extinsă a «Monitorului preţurilor» pentru alimente, instrument lansat de autoritatea de concurenţă la sfârşitul anului 2016, cât şi un comparator al preţurilor pentru carburanţii auto”, a precizat Chiriţoiu, citat de Agerpres.

Atât platforma web, cât şi aplicaţiile mobile vor oferi multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

„Dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a preţurilor va conduce la transparența pieţei pentru consumatori, permiţându-le să se informeze cu privire la preţurile practicate de către principalii distribuitori cu amănuntul ai produselor alimentare, respectiv de principalele reţele de distribuţie a carburanţilor auto, astfel încât aceştia să poată alege produsele (carburanţii auto şi alimente) cu cel mai bun raport preţ/calitate”, a adăugat șeful Consiliului Concurenței.

Şi investigaţia pe piaţa alimentelor va fi finalizată în 2019, a adăugat acesta.

„Este vorba despre o posibilă limitare a livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia. Investigaţia a fost declanşată la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele creşterilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului 2017”, a conchis oficialul autorității de concurență.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a deciziei de vineri, 15 februarie 2019, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău urmează să fie sesizat de Comitetul Local pentru Răspândirea Bolilor (CLRB) pentru infracţiunea de răspândire a bolilor la animale, fals intelectual, uz de fals şi evaziune fiscală, după ce mai multe persoane din localitatea Vadu Paşii au achiziționat porci din zone cu focare din judeţul Brăila (zona Ulmu) şi i-au vândut pe raza judeţului Buzău.

Potrivit oficialilor Prefecturii Buzău, persoanele în cauză au recunoscut deja că au venit în localitatea Vadu Paşii cu autovehiculele nedecontaminate.

În urmă cu 12 zile, pe raza judeţului Buzău era confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) la porcii din două gospodării particulare din localităţile Scurteşti, comuna Vadu Paşii, respectiv comuna Săgeata, anunța la acea vreme biroul de presă al Prefecturii Buzău.

Conform sursei citate, în urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti, serviciile veterinare au intervenit şi au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

„Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecţia, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport şi a fost executată uciderea suinelor", preciza sursa citată.

În judeţul Buzău au fost confirmate 13 focare de gripă porcină africană în opt localităţi, precum şi alte trei cazuri la porc mistreţ.

Publicat în Știri interne

INCENDIAR. Patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) nu erau contractate nici până la data de 15 februarie 2015, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finala campania 2015” (CR 02.112), potrivit informațiilor obținute în exclusivitate din partea unor surse guvernamentale.

Aceste module trebuiau contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar  de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent. Motivele ar trebui explicate de atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cel nou.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu ar fi fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial. Pentru ce? Alt semn de întrebare în condițiile în care există întârzieri la finalizarea acordurilor.

Sistemul de pre-contractare/contractare a acestor module este destul de complex și presupune o relație complicată de colaborare între APIA, consorțiul dezvoltator, evaluatorul extern și apoi feedback invers către APIA. Mai exact, pe scurt, în primă instanță, Agenția de Plăți transmite un CR (o cerere) către dezvoltator, acesta face (printre altele) necesarul de zile de muncă (man days), evaluatorul extern aprobă sau nu planul de cheltuieli, documentele se transmit către dezvoltator, iar acesta înapoi către APIA. Asta dacă toți actorii implicați au resursele necesare pentru îndeplinirea taskurilor. În afară de evaluator, toți ceilalți actori par a avea probleme la capitolul resursă umană.

Revenind, în cazul cererii de dezvoltare CR 02-78, adică modulul 3, poate cel mai important - „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC” (controlul pe teren), acesta nu era contractat până la data de 15 februarie 2015, chiar dacă termenul avansat de consorțiu pentru semnarea contractului era de 8 februarie 2016.

Conform informațiilor provenite de la sursele noastre guvernamentale, livrarea pentru testare a modulului (dacă totul decurgea conform planului) ar fi trebuit să fie data de 7 aprilie 2016, testarea urmând să aibă lor până pe 28 aprilie 2016, livrarea și instalarea pe producție pe 4 mai 2016, iar testarea să fie de 21 de zile calendaristice.

Potrivit unor specialiștilor externi contactați de redacția noastră și care au dorit să-și păstreze anonimatul, CR 02-78 reprezintă cererea de dezvoltare pentru cel mai complex modul, care generează o multitudine de iterații în sistem. Acesta cuprinde patru elemente importante, după cum urmează: 1) introducerea documentelor atașate cererii pentru toate schemele de sprijin (ANT și sprijinul cuplat); a) Ajutorul Național Tranzitoriu - ANT (fost CNDP) care cuprinde schema decuplată de producţie la specia bovine, în sectorul lapte, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne, respectiv schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine; b) sprijinul cuplat la bivoliţe de lapte, ovine, caprine, taurine din rase de carne şi metişii acestora, vaci de lapte, cât și viermi de mătase; 2) verificările încrucișate cu drepturile de plată din anii anteriori pentru ANT carne și lapte; 3) verificări încrucișate cu datele din RNE. Criterii de eligiblilitate specifice fiecărei scheme, respectiv 4) stabilirea de neconformități, în speță emiterea de notificări la solicitările de clarificări de la fermieri, precum și stabilirea numărului de animale determinate în primă fază.

Analiștii de agrointelligence în cauză mărturisesc că pentru a avea funcțional acest modul, operațiunea ar putea dura cel puțin 30 zile de muncă, încărcare pentru personalul APIA. Și aceștia dau și un exemplu: „În condițiile în care activitatea debutează la data de 5 mai 2016, aceasta s-ar putea finaliza abia la începutul lunii iunie, cu un program de muncă de minim 10 ore pe zi. Și asta în situația în care alte scheme de plată nu mai sunt gestionate”. Ei spun că această abordare este destul de riscantă pentru sprijinul cuplat, ținându-se cont de termenul de 30 iunie 2016.

Situația nu este roz nici în cazul Modului 5 - „Controlul administrativ după OCS” (controlul pe teren). Practic, sursele guvernamentale de această dată mărturisesc că începerea discutiilor pe acest subiect cu furnizorul au debutat în data 8 februarie 2016. Analiștii ne-au spus că data propusă pentru testare ar fi 22 aprilie 2016, finalizarea pentru testări urmând să aibă loc pe 9 mai 2016, iar punerea pe producție fiind preconizată pentru data de 12 mai 2016. Și acest modul, până la data de 15 februarie 2016 nu fusese contractat.

Trendul se păstrează și atunci când vorbim de Modulul 6 „Calcul plăți” (cererea de dezvoltare - CR 02.111). Data preconizată pentru livrarea în vederea testării era 9 mai 2016, urmând ca testarea efectivă să aibă loc până la data de 23 mai 2016, iar punerea pe producție în 25 mai 2016. Nici acest produs nu este contractat încă de APIA.

Nu în ultimul rând, Modulul 7 „Aprobare și plată finală campania 2015” (CR 02.112)  are ca dată livrare pentru testare tot 9 mai 2016, de testare efectivă până în 23 mai 2016, iar punerea pe producție în 25 mai 2016. Nici acest produs nu a fost contractat.

Flux dezvoltat similar cu IACS utilizat în anii anteriori, în ciuda numărului mare de scheme de plată

Situația ar putea deveni delicată, dacă nu incendiară pentru guvernanți și zootehniști deopotrivă. Și asta în condițiile în care în cererile cu declarație pe zootehnie, cu începerea depunerii din 1 iunie 2015, completate manual prin „IPA online”, nu au fost bifate decât schemele de plată, declarația de zootehnie fiind atașată cererii IACS.

Potrivit spuselor surselor din zona guvernamentală, una dintre cauzele întârzierii procesării documentelor în sistemul de plată în zootehnie este și cea legată de fluxul greoi al dosarului în APIA, în ciuda faptului că în noile dezvoltări de software este prinsă și retehnologizarea sistemului. Însă, din păcate, fluxul dezvoltat până în prezent este similar cu cel din IACS folosit în anii anteriori, indiferent de numărul de scheme solicitate.

Conform informațiilor puse la dispoziția noastră, dacă spre exemplu pentru o schemă a fost făcută o plată (situația de ordin de plată valid), pentru a se putea lucra pe o altă schemă este necesar ca dosarul să fie întors în CA (control administrativ), fapt care duce la un timp de procesare al cererii îndelungat, respectiv reluarea verificărilor pentru toate schemele din dosar.

„Pentru campania 2015 se va merge în continuare în acest format, urmând ca din campania 2016 să se separe fluxul controlului administrativ schemă pe schemă (segregare scheme)”, au ținut să completeze sursele noastre.

Potrivit informațiilor intrate în posesia noastră, la data de 8 februarie 2016 existau operate în sistemul electronic numai datele din cererea de plată, fără cele din formularele de modificare, într-un modul separat de IACS. Un aspect pozitiv în tot acest context este faptul că în cererea de dezvoltare ulterioară (CR 02-78) este prinsă funcționalitatea de import date din modulul zootehnie și unirea cu datele din cererea unică sector vegetal din sistemul IACS. Însă, conform mărturisirilor surselor noastre, chiar dacă există funcționalitatea de operare a formularelor de modificare, aceasta nu poate fi folosită pentru ca nu exista importul datelor din cerere în IACS.

De asemenea, în ceea ce privește finalizarea dezvoltărilor pentru verificare administrativă și calcul de plăți, abia în luna mai a.c. s-a solicitat un livrabil intermediar (importul datelor din cerere în IACS) pentru demararea acțiunii de operare.

O altă cauză a problemelor existente cu operabilitatea softului de plăți APIA este și aceea a existenței decalajelor de dezvoltare a sistemului informatic (au fost prioritizate dezvoltările pentru sectorul vegetal [avans, apoi plată finală]), zootehnia fiind lăsată mult în urmă.

Nu în ultimul rând, cererile sunt gestionate în centre locale și județene. Pentru zootehnie nu a fost făcută nicio instruire cu privire la modul de efectuare a controalelor administrative, nefiind în totalitate cunoscute schemele de sprijin la nivel de centre locale APIA.

Toate aceste probleme amintite de sursele noastre nu fac altceva decât să genereze în primă instanță un risc de finalizare a verificărilor și de stabilire a sumei de plată în ultimile zile ale lunii iunie pentru sprijinul cuplat FEGA care are termen final de plată 30 iunie 2016.

De asemenea, conform unor analize de agrointelligence din partea unor surse apropiate publicației noastre, un alt risc este cel al instrumentării incorecte a dosarelor cu declarații pentru zootehnie, ceea ce poate duce la stabilirea unui cuantum per cap incorect sau la respingerea incorectă a schemei de sprijin, fiind necesară reinstrumentarea pe fondul epuizării plafonului disponibil (cuantumul de calculează prin raportarea sumei totale la numărul de animale determinate).

Achim Irimescu tace, trimisă la înaintare Raluca Daminescu promite, fermierii se pregătesc de reacții dure

Chiar dacă lipsa contractării de către APIA a modulelor în cauză reprezintă un risc major de întârziere a plăților către zootehniști, uimitor, conducerea Ministerului Agriculturii nu a mai putut fi contactat ca de obicei, rapid și la obiect, pentru un punct de vedere. Nici măcar la evenimentele agro din ultimul timp nu a mai fost prezent niciun secretar de stat sau însuși ministru de resort.

Totuși, în cadrul unei emisiuni televizate care a fost transmisă nu demult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a recunoscut că plățile pe zootehnie ar putea avea loc în perioada mai-iunie 2016. Atât. Fără alte detalii.

Singura care a dat mai multe explicații (cât a putut de bine la nivelul său de Director la Direcția Metodologie, Monitorizare, Raportare și Relații Instituționale din cadrul APIA) a fost Raluca Daminescu, cu ocazia unui eveniment Business Mark organizat recent la București. Domnia sa a declarat în plenul unei conferințe de specialitate că plățile vor începe în prima jumătate a lunii aprilie.

„Se vor face plățile inclusiv pe parte de zootehnie. Personal, nu sunt în măsură să vă dau un răspuns acum exact când vor începe exact pe zootehnie, când pe vegetal. În prima jumătate a lunii aprilie vor începe plățile”, a răspuns Daminescu la întrebarea reporterului nostru.

La judecător și țap un ispășitor! Asta vor oierii

Și oierii speră la plățile efectuate la începutul lunii aprilie, chiar dacă analizele de agrointelligence coroborate cu informațiile guvernamentale spun altceva. Marcel Andrei, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine, organizație afiliată Agrostar, solicită deja Ministerului Agriculturii să arate cu degetul către cel/cei care se face/fac vinovat/vinovați de întârzierile la plata subvenției, astfel încât să fie acționat/acționați în instanță. În caz contrar, MADR în sine ar putea dat în judecată.

„ANT-ul l-am putea primi prin mai, iunie. S-ar putea ca, în cel mai fericit caz, să ni se dea SAPS după 8 aprilie. Oricum, noi am făcut adresă din partea sindicatului către MADR, prin intermediul căreia am cerut să se identifice cine se face vinovat de întârziere. Schimbarea solicitărilor pe cererea unică s-a petrecut în toată Europa. De ce numai la noi întârzierile acestea? Am cerut să ni se identifice cine se face vinovat, astfel încât să-l acționăm în instanță. În caz contrar vom acționa Ministerul Agriculturii”, a afirmat Marcel Andrei.

Întrebat fiind dacă va aștepta până la expirarea termenului limită a plății banilor europeni (termen valabil și în cazul animalelor) – 30 iunie 2016 – domnia sa a recunoscut că nu va aștepta până atunci, ci va da dovadă de proactivitate în relația cu Ministerul Agriculturii.

„Așteptăm încă o săptămână răspuns de la Ministerul Agriculturii, după care vom acționa în instanță pentru a ne recupera drepturile. Dacă nu ne identifică cine se face vinovat de întârziere, sigur că vom acționa în instanță Ministerul. Și asta pentru că și APIA este subordonată Ministerului Agriculturii”, a conchis Andrei.

Costel Caraș, fermier, vicepreședinte PNL: „Este o demență totală! Singura variantă este... topoarele și pe ei!”

Un fermier vestit pentru vehemența cu care a taxat de fiecare dată sincopele din politica agricolă, Costel Caraș, deținător a 100 de capete de vaci cu lapte și a 100 ha de teren arabil a precizat că este la curent cu întârzierile preconizate la plata subvențiilor.

Chiar dacă în prezent este politician (vicepreședinte PNL), domnia sa recunoaște că se gândește serios la reînființarea unui sindicat al crescătorilor de bovine, astfel încât să poată iniția acțiuni de protest față de instituțiile guvernamentale care generează probleme în rândurile fermierilor.

„La toată lumea se vor întârzia plățile, inclusiv la câmp. Ei (n.r. - cei din conducerea MADR) spun că cel mai devreme subvențiile se vor plăti la sfârșitul lui iunie. Este o demență totală. (...) Eu mare lucru nu pot face, pentru că eu nu mai reprezint fermierii oficial, că nu am cum, adică n-am o structură. Stau și aștept, mă uit cât suntem de proști, în loc să fim organizați și să impunem anumite reguli. Din ce experiență am, nu se pot lua bani în România la timp decât dacă faci scandal. Dacă nu faci scandal, iau alții care știu cum să pună problema. Protestul este singura soluție. Singura variantă este topoarele și pe ei!”, mărturisește Caraș într-o convorbire telefonică cu noi. „Mă sună foarte mulți să mă întrebe ce facem. Nu se fac lucrurile peste noapte. Adică ne gândim în seara asta ce facem mâine. Trebuia să dezvoltăm niște lucruri puternice. Sincer să vă spun eu nu cred că vom reuși să facem nimic. Singurul lucru care se poate face este să ieșim în stradă, dar cine organizează demersul? Cine se ocupă? Nu se bagă nimeni! De aceea, eu mă gândesc să reînființez sindicatul crescătorilor sau, mă rog, sindicatul agricultorilor, să facem o organizație care să aibă numai rol de luptă, de bătaie. (...) Acum nici eu nu știu dacă aș mai suna din trâmbiță cine ar mai veni”.

Caraș recunoaște că a fost abordat de „oameni din Guvern” care au întrebat care mai este viziunea fermierilor asupra Executivului și instituțiilor subordonate, ocazie cu care politicianul-fermier a replicat: „ Cei de pe la Guvern m-au sunat pe mine, m-au sondat să vadă ce știu cu fermierii etc. Eu le-am spus că dacă i-ar prinde pe undeva prin vreo fermă, agricultorii «le-ar tăia picioarele». (...) Noi nu putem să facem altceva decât să-i «ajutăm» (n.r. - a se citi forțăm) pe unii de pe la Guvern să poată face ceva dacă ieșim în drum. Omul când nu plânge, când nu urlă, când nu țipă înseamnă că este bine. (...) Situația este nasoală. Eu am 400 de milioane de plătit unor furnizori de insecticide, substanțe cu care am dat și eu pe câmp ca idiotul, că nu trebuia să fac asta, dar m-am păcălit; trebuie să le dau banii până la sfârșitul lunii martie. Trebuia să le plătesc la sfârșitul anului și nu am avut bani. I-am rugat să mă amâne. Aveam un discount de 25% și l-am pierdut și pe acesta pentru că am dat bilete la ordin. În ultima zi din martie este termenul limită”.

Costel Caraș nu se sfiește să arate cu degetul către politicieni, oameni care în majoritatea lor „au trăit la stat o viață întreagă”, fără să înțeleagă realitatea din teren. Fermierul nu a renunțat la ideea de partid al agricultorilor, formațiune politică menită să-i susțină pe agricultori exact când au nevoie, făcând aici referire inclusiv la problema cu întârzierea plății subvențiilor.

„Ce să știe președintele țării, cum îl cheamă, Iohannis, de agricultură? Ăștia sunt oameni care au trăit la stat o viață întreagă. N-am nimic cu ei, dar nu înțeleg fenomenul. (...) Noi trebuia să avem partidul nostru, trebuia să punem lucrurile la punct”, a conchis Costel Caraș.

Mai puțin vehement a fost Nicușor Șerban, crescător de animale (deține poate cea mai mare fermă de vaci cu lapte din România, peste 2.000 de capete), precum și agricultor care lucrează suprafețe însemnate cu teren arabil. În opinia sa, actualului ministru al Agriculturii trebuie să i se acorde circumstanțe atenuante, în condițiile în care cei care au fost la șefia MADR înaintea sa nu au făcut nimic în ultimii ani pentru sector.

Mai cerebral din fire, Șerban recunoaște că și dacă ar ieși în stradă, rezultatele ar fi aceleași.

„Nu cred că vom întreprinde acțiuni. Din punctul meu de vedere le întreprindem degeaba. Ce putem face? Să împușcăm un ministru care a venit și care în două luni să repare ce n-au făcut alții în câțiva ani? Ca să fiu cinstit, nu este numai vina Ministerului, ci și vina noastră pentru că am lăsat lucrurile să decurgă așa și ca aceia de la APIA să facă după cum cred ei. (...) Nu văd cu cine ne putem bate pentru că lucrurile sunt făcute și răsfăcute”, a punctat fermierul.

Legea 104/2015 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură reglementează atât plățile SAPS și pe cele cuplate (la animale), cât și acordarea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT). Data limită pentru plățile cuplate/SAPS din fonduri FEGA este 30 iunie 2016, iar pentru plata ANT sfârșitul anului, conform spuselor unui fost director APIA.

Reamintim că într-o anchetă jurnalistică (http://www.revistafermierului.ro/component/k2/item/2011-exclusiv-raportul-care-explica-pe-larg-de-ce-apia-a-intampinat-atatea-probleme-in-perioada-2014-2015-cel-putin-doua-ministere-poarta-vina.html), Revista Fermierului a explicat pe larg de ce au existat întârzieri majore și sincope în funcționarea eficientă a APIA. De la dificultățile întâmpinate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, materialul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

Publicat în Știri interne

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.


În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).

Publicat în Dosar

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista