angajati - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. Însă, COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment
Marți, 09 Ianuarie 2018 15:51

Petre și APIA. Împăcare la orizont?

În cea mai nouă postare pe propria pagină a unei rețele de socializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, laudă activitatea centrului local APIA Răcăciuni din Bacău, unde „din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă”.

Șeful MADR a pornit marți, 9 ianuarie 2018, într-un alt periplu de-al său după cel de la Slatina, din 7 ianuarie a.c., unde a verificat starea de vegetație la orz, grâu și rapiță, respectiv după cele din data de 5 ianuarie 2018 de la Cervenia și de la Furculești, acolo unde i-a vizitat pe bătrânii din centrul de îngrijire din localitate și le-a oferit acestora șosete și pături de lână.

„Am plecat pe teren astăzi pentru a vedea starea culturilor din Bacău. În drumul meu, m-am oprit la centrul local APIA Răcăciuni, unde au fost înregistrați până acum 1.809 fermieri, din care au primit subvenții la zi un număr de 1.602 beneficiari.

În acest moment, din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă, unul fiind în concediu. Șefa centrului, doamna Iliana Iroftie, este de profesie agronom cu o vechime în muncă de 35 de ani, fiind în APIA încă de la înființare.

Am avut surpriza plăcută să îi găsesc pe toți în fața calculatoarelor, procesând drepturile cuvenite pentru încă 100 de fermieri. Apreciez in mod deosebit devotamentul, munca si atitudinea acestor colegi față de fermieri și vreau să ii asigur de toată prețuirea mea”, a menționat Daea.

„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA

Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului de la finele lunii noiembrie 2017, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, mărturisea presei că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, cât și în ceea ce privește salarizarea aparatului APIA central.

„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.

Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.

„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.

Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, preciza pe atunci că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.

„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.

În vizorul gurilor rele și de Revelion

Nici la pauza dintre ani, Daea nu a avut liniște. Acesta a trebuit să ofere un punct de vedere oficial cu privire la participarea sa la petrecerea de Revelion de la Poiana Braşov.

Astfel, potrivit Agerpres, ca urmare a unor afirmaţii apărute în mass-media cu privire la participarea ministrului Petre Daea la „cea mai scumpă petrecere organizată în România, la Poiana Braşov”, pentru corecta informare a opiniei publice, ministrul Agriculturii făcea anumite precizări: „În perioada 29 decembrie 2017 - 2 ianuarie 2018, am ales să petrec, împreună cu soţia şi alături de fermieri din toată ţara, buni români, pe care am avut plăcerea să îi întâlnesc în noaptea dintre ani, un sejur în valoare de 4.630 lei/2 persoane, achitat cu factura HPV 55107/29.12.2017, la hotelul de 4 stele, Piatra Mare, în regim de demipensiune. Acesta a inclus şi cina festivă de Revelion (organizată într-o sală cu o capacitate de aproximativ 450 de persoane), eveniment la care au putut participa toţi cei care au avut rezervări şi au cumpărat pachetul turistic respectiv, la fel ca mine şi ca orice persoană interesată să petreacă la acest hotel.

De aceea afirmaţiile cu privire la faptul că a fost cea mai scumpă petrecere din România, la care au participat doar cei mai bogaţi români, sunt nefondate şi nu au o bază reală (...)”.

Discursul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu s-a schimbat prea mult de la ultimul protest al angajaților APIA din Piața Victoriei, îndemnul acestuia fiind același, și anume ca lucrătorii agenției să-și canalizeze energia către efectuarea la timp a plăților subvențiilor și nu la cum anume banii să NU ajungă la fermieri.

Există însă o rază de speranță în declarațiile lui Daea, din data de 8 decembrie 2017, zi de bilanț pentru instituția pe care o conduce. Potrivit afirmațiilor sale, angajații APIA nemulțumiți de eventuale diminuări ale salariului, ca urmare a introducerii noii grile de remunerare, ar trebui să aștepte data de 1 februarie 2018, fără însă a da prea multe explicații.

„Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este agenție de plăți. Le-am spus-o foarte clar și le transmit și astăzi ca să înțeleagă, iar unii spun că au înțeles (la o parte dintre ei trebuie să le mai spui și, de aceea, trebuie să insist): - în momentul în care intri și te așezi pe scaunul de serviciu al zilei, trebuie să te gândești cui plătești și trebuie să plătești și nu să te gândești cum ai face să nu ajungă banii la fermieri. Este un lucru fundamental și este sănătatea sufletească a fiecăruia când se gândește cum face în așa fel încât să-și facă datoria astăzi, pentru banii pe care îi primește, întrucât fermierii își fac datoria tot timpul, stând în câmpul liber sau în zootehnie, indiferent de zi, indiferent de oră, pentru a produce hrană pentru țară”, a menționat Petre Daea. „Eu le-am spus-o foarte clar și repet: - să stea liniștiți și să muncească. Când spun aceste cuvinte, știu pe ce mă bizui. Îmi pare rău că ei nu înțeleg ceea ce trebuie să înțeleagă. Le mai spun o dată, poate vor înțelege și cred că și dumneavoastră aveți răbdarea să vină 1 februarie 2018 ca să vedeți că ceea ce spun eu acum se și întâmplă. Să stea liniștiți și să muncească”.

Conform datelor prezentate de ministru în conferința de presă, bugetul ministerului de resort a crescut cu 23,62 la sută. Un total de 885.864 de fermieri au fost planificați pentru a primi avansul de 70%. Cu procentul acesta de accesare a fondurilor FEGA, România se află în postura de a fi plătit 99,9 la sută din bani.

Vineri, 8 decembrie 2017, un total de 749.315 beneficiari au primit avansul din subvenție, conform datelor agenției.

Angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior gradația 3 și până la nivelul de director executiv gradul II, gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Știri interne

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, a precizat șeful companiei, Constantin Duluțe.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, a declarat pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe a precizat că în ultimul an s-au băgat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, a mărturisit Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Agricost și DuPont Pioneer, parteneri în centrul de excelență din IMB

În data de 14 Iunie 2017, în IMB, companiile DuPont Crop Protection Romania, DuPont Pioneer, cu sprijinul Agricost au organizat cel mai important eveniment destinat promovării tehnologiilor moderne în agricultură şi dezvoltării relaţiilor cu agricultorii şi distribuitorii.

Cei peste 1.200 de participanţi, fermieri din întreaga ţară, distribuitori naţionali şi regionali de input-uri pentru agricultură, oficialităţi, cercetători din agricultură au avut oportunitatea de a vedea în câmp excelenţa şi calitatea tehnologiilor şi produselor DuPont.

Participantii au vizitat culturile de grâu, porumb, soia şi floarea-soarelui, precum şi loturile proprii de testare ale IMB, unde specialişti din DuPont, DuPont Pioneer şi Agricost au făcut referire la tehnologiile aplicate şi la modul în care condiţiile climatice ale anului agricol 2016-2017 au influenţat creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole.

Totodată, cei prezenți au avut ocazia sa afle mai multe detalii în legătură cu teme precum: „Lucrӑrile minime ale solului: soluţie consacratӑ pentru creşterea fertilitӑţii naturale a solului şi a eficienţei economice (tehnologia implementata de Agricost)” sau „Aplicarea unei agriculturi de precizie - între deziderat şi practicile agricole”

Vasile Iosif, director general DuPont Crop Protection, a menţionat următoarele: „DuPont este o companie care se axeaza pe stiință și cercetare și obiectivul nostru este acela de a răspunde provocărilor majore ale fermierilor de pretutindeni, precum creșterea producției agricole și protejarea mediului înconjurător. Ne aflăm în aceste zile în Insula Mare a Brăilei, unde asteptam peste 1200 fermieri. Insula Mare a Brăilei a reprezentat întotdeauna pentru DuPont, punctul de plecare al întâlnirilor cu fermierii în principalele judete agricole ale țării. În perioada următoare vom fi prezenţi în mai multe zone din țară şi fermierii vor avea ocazia să se convingă cât de eficient este să foloseşti produsele DuPont. Doresc să mulţumesc domnului director general Lucian Buzdugan, domnului Constantin Duluţe, precum și întregului colectiv din Insula Mare a Brăilei pentru culturile agricole extraordinar de reușite pe care le vizionăm astăzi și să le doresc mult succes și pe mai departe. Încrederea pe care Insula Mare a Brăilei o are în produsele și tehnologiile DuPont ne onorează, dar totodată ne și obligă să ne îmbunătățim. Permiteți-mi să mulțumesc tuturor celor care au venit astăzi aici pentru a vedea tehnologii de protecția plantelor, hibrizi și soiuri, echipamente mecanice și sisteme de irigații care fac din Insula Mare a Brăilei o școală și totodată un punct de referință în agricultura românească și europeană”.

Cele aproximativ 35.000 de tone de lucernă, produs finit (baloți), exportate anual în mare parte către țări din Orientul Mijlociu, se comercializează la un preț mediu de 185 de euro tona (containerizată în Brăila), în condițiile unor costuri de producție de 150 de euro tona, a declarat, miercuri, 14 iunie 2017, Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație al SC Agricost SA, cu ocazia Zilei Câmpului la Centrul de Excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Potrivit aceluiași reprezentant al IMB, circa 3.000 de tone de lucernă cu un nivel al proteinei digestibile de 22% este comercializat în România, către mari crescători de animale.

Publicat în România Agricolă

Consilierul pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Mohamed El Fatih Abu Samra, este asul din mâneca ministrului de resort, Achim Irimescu, el fiind singurul vorbitor de limbă arabă din instituția guvernamentală care ar urma să primească un post de atașat agricol în Iordania doar în baza unui examen generalist, au declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului, surse din apropierea șefului MADR.

 

Contactat telefonic, acesta a confirmat informația, chiar dacă hotărârea nu este luată încă 100% din cauza temerilor de a nu fi cumva acuzat de favoritism. El Fatih Abu Samra a făcut față cu succes în discuțiile cu iordanienii, la București.

 

„S-ar putea să se ridice voci, deși legal eu am posibilitatea aceasta, pot s-o fac; mă mai gândesc. Este un băiat care este euroconsilier în Ministerul Agriculturii. Tatăl lui este un cetățean arab căsătorit cu o româncă și vorbește foarte bine limba arabă. Când au venit delegațiile iordaniene, el s-a înțeles foarte bine cu ei, le vorbea limba și asta este ideea de fapt. Pe el îl cheamă Mohamed El Fatih Abu Samra și este consilier pentru Afaceri Europene în cadrul MADR”, a mărturisit Irimescu în exclusivitate pentru Revista Fermierului. „Este un tip isteț, deștept, care știe bine sectorul și va pleca în Iordania, sper eu până la sfârșitul lunii martie 2015. Este singurul dintre cei 11-12 atașați care va pleca cu un examen general”.

 

Mai puțin de o lună speră Irimescu să treacă până când HG-ul va trece prin ședința de Guvern și alte trei până la adoptarea măsurilor necesare aplicării.

 

„Voi avea în cadrul noii organigrame un serviciu de comerț exterior și promovare, iar atașații agricoli vor intra în cadrul acestui serviciu. Hotărârea de Guvern se află deja la Ministerul de Externe. Sunt cinci ministere avizatoare. Eu sper ca în maximum trei săptămâni să fie adoptată. După aceea, mai am încă o Hotărâre de Guvern – alte trei săptămâni – în care să fie aplicarea efectivă, măsurile necesare aplicării. Mai clar, este o HG acum, pe circuit și, după aceea, va mai trebui să fie adoptată încă o HG pentru aplicare și unde să precizez clar posturile unde să plece acești oameni. HG este deja pornită pe circuit la Ministerul de Externe; a plecat din MADR. Eu m-aș bucura să intre în ședința de Guvern de săptămâna viitoare, dar am dubii. Săptămâna viitoare oricum este vacanță parlamentară. După aceea, vom anunța desfășurarea examenului. Inițial, în ordonanța dată de Ministerul Agriculturii erau 12 posturi de atașați agricoli. S-ar putea să mai renunț la unul pe Republica Moldova. Acolo nu știu cât comerț agricol vom avea și nu știu cât de util este. Nu este însă stabilit nimic deocamdată, este o discuție de principiu”, a punctat Irimescu, care a adăugat că acesta este un proiect util în condițiile în care acești atașați agricoli nu fac doar politica de promovare a produselor agricole românești, ci pot să se și documenteze și cu privire la evoluția politicii agricole în statele în care vor fi detașați și, în context, licitații la care să participe producători români etc.

 

Șeful MADR a mai adăugat că atașații agricoli vor face parte dintr-un serviciu de comerț exterior din cadrul Ministerului, o șansă la angajare existând pentru cei mai bine de 9.000 de angajați.

 

El susține că examenele vor fi corecte, iar chestionarele cuprinzătoare.

 

Unul dintre atașați va fi delegat inclusiv la Geneva, la Organizația Mondială a Comerțului, iar altul în Egipt, destinație deja consacrată pentru importurile de grâu românesc.

 

„Din cei circa 9.000 de salariați din cadrul Ministerului Agriculturii, poate participa oricine care îndeplinește condițiile. Vor fi examene extrem de corecte, vă garantez asta, și nu va fi nimeni admis fără să răspundă corespunzător chestionarului din examen. (...) La un moment dat am spus că vor fi 10 atașați. Am venit suplimentar cu Egiptul care a devenit de interes ca destinație a exporturilor noastre. Apoi, am avut o discuție, de ani de zile mi se solicită de la Departamentul de Comerț Exterior trimiterea la post, la Geneva, unde este sediul OMC, a unui expert pe agricultură care, dacă vă uitați la nomenclatura combinată, trebuie să știe spre exemplu «0201», codul pentru carnea de vită. În opinia mea, un atașat agricol trebuie să știe foarte bine OMC cu cei trei piloni: susținerea pe piață, susținerea exporturilor și accesul pe piață. Inițial eu aveam intenția să trimit un atașat și în Republica Moldova, în final, probabil că este puțin cu intenție mai mult politică. Nu știu dacă efectiv este util. Revedem lista capitalelor în care vor ajunge acești atașați agricoli.”, a mai punctat ministrul de resort.

 

Costurile lunare cu un atașat agricol ar urma să fie de aproximativ 40.000 de euro anual, bugetul total anual estimat fiind de circa 500.000 euro.

 

„După calculele mele, în principiu, având în vedere că un atașat agricol, practic, își desfășoară activitatea în cadrul ambasadelor (care au și spații de cazare), s-ar putea să fie anumite ambasade care să nu aibă spațiu de cazare și să trebuiască să închirieze. Având în vedere că salariile nu sunt foarte mari, undeva la 2.000 de euro, înmulțit cu 12 luni înseamnă 24.000 de euro, la care se mai adaugă ceva cheltuieli cu cazarea, nu cred că depășesc 40.000 de euro pe un atașat. Suma nu depășește maximum 500.000 de euro anual”, a conchis Achim Irimescu.

 

O primă variantă cu ţările unde vor ajunge ataşaţii agricoli a fost anunţată în luna decembrie şi era vorba de Spania, Germania, Turcia, SUA, China, Rusia, Republica Moldova, Iordania, Egipt şi Israel.

 

Decizia de a trimite ataşaţi agricoli în anumite ţări viza în primul rând creşterea exporturilor de produse agroalimentare româneşti şi promovarea acestora pe noi pieţe.

 

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, România a intrat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2015, exporturile avansând cu 7,6% faţă de perioada corespunzătoare din 2014, până la 4,2 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 4,16 miliarde euro, un plus de 17,3%.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista