aratura - REVISTA FERMIERULUI

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

La cei aproape 64 de ani ai săi, din care 36 dedicați agriculturii, deținătorul Meritului Agricol în Grad de Cavaler, Petre Grigore, administratorul SC Simongrig SRL, vede cu ochi buni numirea pesedistului Petre Daea în fruntea Ministerului Agriculturii și afirmă despre el că este „un om serios”, unul care „a îmbătrânit în agricultura românească”.

„Eu fac parte dintr-o asociație profesională care a avut mereu îndrăzneala să pună miniștrilor în față realitățile agriculturii românești. (...) Îl cunosc pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea). Dumnealui este un om serios, este un om care va rezolva multe lucruri pentru agricultori. Ascultând și văzând programul pe care și l-a propus, cred că va fi un lucru bun, știindu-l un om serios, un om care a îmbătrânit în agricultura românească”, a precizat într-o declarație radiofonică fermierul gălățean.

În altă ordine de idei, el a mai adăugat că 2016 a fost un an dificil pentru sectorul agricol din cauza extremelor (precipitații abundente și secetă), precum și că a fost nevoit să „împingă” arăturile astfel încât să le termine abia cu câteva zile înainte de Crăciunului anului trecut, cu prețul deteriorării utilajelor și consumului mare de carburant.

„2016 a fost un an greu, dificil, din cauza condițiilor meteo – în primăvară ploi multe, urmate de o secetă cruntă, iar în toamnă niște pe ploi pe care, de când lucrez în agricultură, nu au mai fost. A plouat în jur de 400 de litri în 40 de zile, ceea ce înseamnă o medie de 10 litri pe metrul pătrat. N-am putut semăna, nu mai vorbesc în timp optim, efectiv nu am putut însămânța. Am semănat doar vreo 30 la sută din suprafața cu păioase și, de abia cu câteva zile înainte de Crăciun, am reușit să terminăm arăturile cu consum foarte mare de motorină, cu implemente rupte, folosind chiar utilaje cu șenile pentru a nu intra în iarnă cu terenul nearat”, a mai adăugat inginerul gălățean.

Chiar dacă anul trecut a fost unul dificil pentru el, cultura rădăcinoaselor a fost una de succes, mici probleme fiind înregistrate doar la cultura cepei și la recoltat.

„Anul acesta a fost un an relativ greu, însă producțiile au fost destul de bune. Rezultate mai slabe le-am avut la ceapă, în schimb la celelalte culturi (rădăcinoase) rezultatele au fost destul de bune. Condițiile de recoltare au fost precare”, a adăugat Grigore.

Pățaniile cu retailerii – nu a promovat testul morcovului

Chiar dacă Grigore admite cu jumătate de gură că a constatat o deschidere a rețelelor de mari magazine față de producătorii români, nu mai devreme de finele anului trecut el recunoștea că pierdea o mică avere pe un audit menit să-i ofere acces liber la rafturile unui retailer cunoscut.

În plus, producătorul agricol afirmă că livrează marfă către două rețele de mari magazine, iar alte două „îl curtează”.

„Întotdeauna am clamat că nu ne-am înțeles cu retailerii; este problema noastră. Nici acum nu suntem într-o situație grozavă. Însă, am observat la dumnealor o deschidere. Este un lucru. Este serioasă treaba. (...) Noi avem contracte cu vreo doi retaileri și ne mai curtează vreo doi. Rolurile s-au schimbat întrucâtva. Dacă până acum am mers la ei și i-am sâcât la cap, am căutat să lucrăm cu ei și n-am reușit așa cum am fi vrut noi. Ei, acum, rolurile s-au schimbat un pic și sperăm într-o colaborare normală, firească, ca să putem da românilor marfă din propria țară. Acolo unde nu putem da noi să se facă și import”, a adăugat el.

Concret, într-o conferință de specialitate care a avut loc nu demult, Petre Grigore mărturisea că a plătit aproximativ 8.000 de euro cu câțiva ani în urmă pe un audit care a durat mai bine de patru luni, efort realizat în vederea accesării unui rețele de retail cu expansiune fantastică în zonele urbane. Acțiunea s-a dovedit la final a fi una zadarnică, de vreme ce nu a promovat testul „morcovului”.

„S-a luat o probă de morcovi, s-a dus în Bulgaria, s-au facut analize și constatarea a arătat că există ușoare urme de DDT, un insecticid care a fost folosit acum vreo 70 de ani. De unde a apărut, Dumnezeu știe”, afirma Grigore în cadrul unei conferințe de specialitate.

Din acest motiv, negocierile cu retailerul au căzut, iar legumicultorul din Galați, care cultivă aproximativ 150 hectare de legume, s-a trezit și fără bani, si în afara rafturilor retailerului.

Gălățeanul se laudă că a reușit să pună bazele funcționale ale unui grup de producători și să construiască depozite care îndeplinesc condițiile ideale pentru păstrarea legumelor și fructelor, în condițiile în care, în cadrul grupului de producători, laolaltă dețin și o fermă de pomicultură.

„Putem asigura necesarul de legume și fructe pe perioada sfârșitului de toamnă, iarna și începutul primăverii. La noi, aici, am reușit să utilăm acest depozit și cu niște linii de sortare/ambalare - sunt vreo trei linii - una pentru legumele care se spală, una pentru cele care nu se spală (ceapă și cartofi)”, a mai afirmat inginerul.

Nu în ultimul rând, Grigore a mai declarat că, la sfârșitul lui 2016, grupul de producători pe care îl conduce a reușit să pună în funcțiune o linie pentru sortarea fructelor și ambalarea lor în tăvițe, în caserole și pungi, respectiv pentru sortarea merelor pe dimensiuni, pe culori, calități și soiuri.

Fermierul gălățean și-a început cariera ca șef de fermă la IAS Ivești, iar la IAS Șendreni a ajuns director tehnic, iar din 2005 și până în 2008, acesta a fost director al DADR Galați.

Publicat în Din fermă-n fermă!

newsletter rf

Revista