asociatie - REVISTA FERMIERULUI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune autorităților o serie de măsuri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației cu hrană. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. „Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora, pachet de măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează”, arată confederațiile și asociațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

România este o țară preponderent agricolă. 45% din populație locuiește în mediul rural și 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar. Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. „Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranță națională”, precizează un comunicat de presă al alianței formată din organizații profesionale din sectorul agroalimentar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

„1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agroalimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va crea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente. Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului. În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri. Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin. 3 lit. a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și servicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art. 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană, mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgentă a unui ghid pentru starea de urgență COVID-19 dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul. Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.”

Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Publicat în Comunicate

Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.

Femeia, „stâlpul casei”

În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.

În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.

„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.

Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.

O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.

Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.

Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.

Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.

Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.

La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020

Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.

Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.

Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 1100. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 1000 – 1800.

Foto: Produs de Cluj

Publicat în Eveniment

Potrivit anunțului făcut de dr. ing. Dumitru Manole, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, la data de 21 august a.c., a fost înființată Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui, cu sediul la Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian.

Pe lângă fostul asociat al Sport Agra SRL și First Grain SRL, printre membrii fondatori ai noii organizații se mai regăsesc Joița Maria Păcureanu, vicepreședinte, laureată a premiului Pustovoit, în anul 2016, la Universitatea Trakya, din Turcia, prof. Ioan Viorel, prodecan USAMV, precum și Neculai Pârvu și Vasile Jinga, expert FAO, membru al Asociației Internaționale a Florii Soarelui cu sediul la Paris.

„La 21 august 2019, a fost înregistrată, la Judecătoria Constanța, Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui. De unde a venit această idee – eram la o conferință internațională, la Universitatea Trakia, de la Edirne, când o personalitate mondială în cultura florii-soarelui, evident, o respect și nu-i dau numele, a încercat să ne dea lecții privind neonicotinoidele și arealele geografice ale răspândirii Tanymecusului în România (n.r. - Tanymecus Dilaticollis). De ce nu, în 1965, când regretatul profesor Alexandru Viorel Vrânceanu a creat soiul Record, iar eu am beneficiat, din partea Departamentului Agriculturii de Stat, la acea vreme din 1969, de un premiu din partea ministrului Ion Teșu, de 10 000 de lei, realizând cea mai mare producție de floarea-soarelui pe suprafața de 520 de hectare. Atunci n-a fost o producție prea mare – 2 850 de kilograme/ha. Mai este o motivație – Dobrogea ocupă, în cadrul structurii suprafețelor din România, undeva între 15 și 20 la sută. Din acest punct de vedere, avem foarte multe de discutat legat de cultura florii-soarelui. Mulțumesc ASAS și domnului director Ion Bulică pentru că sediul Asociației este la Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian. Această asociație își propune creșterea performanței la hibrizii de floarea-soarelui. De asemenea, ne propunem programe de cooperare cu partenerii externi”, a precizat Manole, în cadrul conferinței.

Locul I în Europa

Anul trecut, țara noastră înregistrat o productie de peste 3,062 de milioane de tone de floarea-soarelui, mai mare cu 149 947 de tone, față de 2017. Astfel, România a ocupat locul I la producția de floarea-soarelui, la nivelul blocului comunitar (UE28), fiind urmată de Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Trei județe asigură aproape 25% din totalul producției, și anume județele Constanța (9,7%), Brăila (8,2%), respectiv Teleorman (7,5%).

Concret, în județul Constanța, producția a atins 296 518 tone (plus 37 908 tone), cu o medie la hectar de 3 715 kg, în timp ce, în Brăila, s-a înregistrat o cantitate de 252 635 de tone (minus 24 359 de tone), cu o medie de 2.953 kg/ha. Nu în ultimul rând, în Teleorman, recolta a fost de 228 300 de tone (plus 53.841), cu o producție medie de 3 591 kg/ha.

Județele cu cele mai mari producții medii la hectar au fost Vaslui (+28,8%), Călărași (+23,2%), Constanța (+22,2%), Mehedinți (+21,6%), respectiv Teleorman (+18,1%), potrivit datelor INS.

Pe de altă parte, diminuările cele mai semnificative au fost consemnate în Ilfov (-28,8%), Dâmbovița (-28,9%), Bistrița-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) și Prahova (-32,8%).

Publicat în Cultura mare

Conform Mediafax, crescătorii de ovine din localitatea Vurpăr, județul Sibiu, organizați în Asociația Eco Miorița, au expediat șase autotrenuri încărcate cu peste 9.000 de miei către consumatori din Spania și Italia.

Foto credit: Mediafax

Mieii, crescuți pe o pășune ecologică din localitatea citată, au fost comercializați la un preț de 10-11 lei kilogramul în viu, însă după trecerea Paștelui catolic, prețul pe kilogram s-a diminuat.

Potrivit spuselor președintelui Asociației Eco Miorița Vurpăr, Florin Dragomir, acesta așteaptă să existe debușeu de vânzare la prețuri mai bune și pe piața autohtonă, înainte de Paștele ortodox.

Piața arabă

Totodată, crescătorii de ovine sibieni, pregătesc, încă de pe acum, mieii pentru vară, moment în care vor comercializa berbecuți la cel puțin 40 de kilograme către țările arabe.

În acest context, Dragomir a mărturisit că speră la un câștig mai bun cu mieii care vor lua drumul Orientului Mijlociu.

„După sărbătorile pascale, urmează să trimitem și la arabi. Noi sperăm că și ei vor să cumpere de la noi, că au mai luat și au fost mulțumiți. Arabii vor de la 40 de kilograme în sus pentru sărbătoarea lor, pentru Ramadan. Ei caută miei grași, frumoși, așa că după Paște începem să îngrășăm mieii”, a mai spus Dragomir, citat de agenția de presă.

În cadrul Asociației care crește în județul Sibiu oi pe pășuni neatinse de pesticide sunt înscriși mai mulți crescători care au, în comun, peste 15.000 de oi.

Încă din 2006, crescătorii s-au gândit că pot avea o şansă mai bună dacă şi-ar obţine certificare ecologică. S-au unit într-o asociaţie şi de atunci nu mai folosesc substanţe chimice pentru erbicidarea păşunilor.

Publicat în Zootehnie

Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.

„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.

În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu

romovis laparDupă o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.

Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.

Publicat în Zootehnie

Anul acesta, cea de-a XIII-a ediție a sărbătorii destinate crescătorilor de ovine „Țurcana – Regina Munților” (o ambiție personală a șefului Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi) va avea loc pe data de 24 septembrie, în județul Hunedoara, la Costești, comuna Orăștioara de Sus.

De 13 ani deja, Andreșoi finanțează întregul eveniment, cu scopul declarat de a promova rasa Țurcană.

„E festivalul pe care l-am început în urmă cu 13 ani, o ambiție personală, am vrut s-o fac pentru zonă, și mă bucur din suflet că s-a dezvoltat foarte mult și a luat o amploare națională, fiindcă fermieri din toată țara vin, schimbă păreri și discută cu crescătorii din județul Hunedoara. E un festival cu care noi, cei din județul Hunedoara, ne mândrim”, a afirmat liderul asociației „Dacia” într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului.

Evenimentul are loc, în mod constant, în ultima duminică din septembrie - chiar dacă, an de an, din punct de vedere calendaristic, ziua se schimbă – în 2017 este programat în data de 24 septembrie 2017, în condițiile în care crescătorii sunt ocupați, de obicei, în timpul săptămânii.

„Am avut «reclamații» de la fermieri că schimbăm data. Nu schimbăm data, e ultima duminică din septembrie. N-o putem face în cursul săptămânii, pentru că fermierii, după cum bine știți, nu pot să-și lase animalele în zilele lucrătoare. Noi nu avem 1 mai, nu avem 1 iunie, noi avem sărbătorile creștine și duminica, acestea sunt sărbătorile pe care le ținem cu sfințenie. Și atunci, ultima duminică din septembrie, în fiecare an, în județul Hunedoara, în localitatea Costești, comuna Orăștioara de Sus, marcăm sărbătoarea «Țurcana, regina munților»”, a mărturisit Andreșoi.

El a ținut să menționeze că acest eveniment este dedicat sută la sută crescătorilor de ovine și că se bucură de amploarea pe care a luat-o.

„Nu vaci, nu politic, nu nimic. E susținută de mine, personal, și, cum v-am spus, a fost o ambiție”, a adăugat crescătorul de animale.

Potrivit organizatorului, ca și în cazul ediției anterioare, și în 2017 vor fi pregătite 160-170 de boxe pentru animale, pentru că spațiul nu permite mai mult. Andreșoi este de părere că rolul cel mai important al evenimentului este acela că fermierii interacționează, schimbă păreri și fac tranzacții cu ovine.

„Distracția e pe locul doi. Mai clar, pentru asta am și creat-o. Am început cu 37 de boxe, pentru a arăta specificul zonei noastre. Am început cu Bucălaia de Luncani, care e chiar de acolo, din zonă. Pe urmă s-a extins, și acum avem toate eco-tipurile la noi, acolo, pentru că în județul Hunedoara sunt fermieri care provin din zona Sibiului, care au eco-tipul Bala, Oacheșa, sunt colegii din partea Hațegului, Petroșaniului, de unde se trage Breaza, deci avem toate eco-tipurile de Țurcană la noi, în expoziție. Nu am vrut, și nu vreau cât o să trăiesc, să fie alte rase, metise sau așa ceva. Nu, deci e făcută pentru rasa Țurcană”, a punctat în plus șeful Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi.

Nu în ultimul rând, crescătorul își dorește să-i invite la festival pe toți oierii din România care sunt interesați de rasa Țurcană, astfel încât aceștia să poată vedea munca pe care el și colegii lui au depus-o în cursul anilor pentru a ridica standardul rasei.

„Le promit că n-or să regrete ce o să vadă, și în standuri, și în afara standurilor, ca program artistic și ca produse tradiționale, pe care fermierii vin să și le vândă acolo”, a conchis Dumitru Andreșoi.

Asociația pe care Andreșoi o conduce efectuează control oficial al producțiilor din 2008, iar din 2015 deține și Cartea de Rasă (Registrul Genealogic), la Țurcană. Conform propriilor spuse, tot ceea ce și-au propus cei de la Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” în programul de ameliorare au și dus la îndeplinire, și chiar au depășit așteptările.

Concret, începând de anul acesta, cei din forma asociativă amintită anterior au la animale calculată valoarea de ameliorare, astfel că, din 2018, aceștia vor avea și loturi de testare a descendenților la berbeci.

Publicat în Zootehnie

Foto credit: Primăria Prejmer, Facebook

Crescătorul de animale din localitatea Prejmer, județul Brașov, Apostu Chiscop, semnalează faptul că a fost evacuat în mod violent de pe trupul de pajiște Hoiștol 1, pe care de mai mulți ani de zile își pășuna bovinele și care este situat foarte aproape de locația fermei sale (circa 700 metri potrivit propriilor declarații), într-o altă zonă, la 15 kilometri distanță (5-8 kilometri conform autorităților locale), în urma unei decizii a consiliului director al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer.

Nebuloasa legislativă (din punctul unora de vedere, așa cum veți vedea în cele de mai jos) care reglementează alocarea pajiștilor către crescătorii de animale autohtoni a permis în ultimii ani ca autoritățile locale să gestioneze după bunul plac distribuirea acestor suprafețe. Nu o dată au fost trase semnale de alarmă privind neregulile constatate atât în ceea ce privește gestionarea pășunilor de către forme asociative tip ONG conduse de edilii locali (până la implicarea ANI), cât și asupra lucrărilor efectute cu rol de întreținere a acestor pajiști, de multe ori modalități de sifonare a banilor europeni către apropiați ai angajaților din primării. Nu știm dacă acesta este cazul și atunci când vine vorba de cele pe care le vom relata în continuare și nici nu este apanajul nostru. Există DNA, ANI și alte instituții de stat abilitate să controleze situația.

Cert este că din ce în ce mai multe voci din actuala conducere guvernamentală condamnă situația explicată anterior, oarecum generalizată din punctul lor de vedere.

Nu mai devreme de miercuri, 13 iulie 2016, potrivit Agerpres (www.agerpres.ro), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, afirma în cadrul întâlnirii ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, cu fermierii din judeţ, că se impune un nou cadrul legislativ în ceea ce priveşte păşunile.

„Cu păşunile e complicat, dar va trebui să mergem spre Parlament. Aici îmi asum şi eu o vină, ca fost parlamentar până acum două săptămâni. (...) Legea, acum, e confuză'”, afirma Flutur săptămâna trecută.

Tot în ceea ce priveşte pajiștile, Irimescu a spus că acestea reprezintă un subiect extrem de sensibil, mai ales în contextul în care s-a stabilit că subvenţia poate ajunge la 300 de euro la hectar.

„Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucât, de multe ori, primarii contractează aceste păşuni cu persoane care nu au legătură cu sectorul creşterii animalelor”, a spus Irimescu, fapt care va fi susținut inclusiv în prezentarea cazului nostru, de către un fermier din Prejmer, județul Brașov.

Conform spuselor ministrului, de foarte multe ori a întâlnit fermieri care se plâng de această situaţie şi care „sunt disperaţi” că nu au cu ce să-şi hrănească animalele.

„E o problemă pe care nu ştim cum să o rezolvăm. Sunt multe primării care nu ţin cont că în comuna respectivă sunt crescători care pot să aducă valoare adaugată în sectorul zootehnic şi, din păcate, păşunile ajung la alte persoane şi nu la cei care au strictă nevoie pentru animalele pe care le deţin”, preciza șeful MADR.

În plus, Irimescu a spus că a încercat soluţia privind taxa pe păşune şi randamentul pe hectarul de pajiște, în speranţa de a limita primarii să crească taxa pe care o percep.

„Din păcate, nu avem soluţii-miracol pentru a reglementa ca aceste păşuni să ajungă la cei care au animale şi care au nevoie foarte mare de ele”, a mai afirmat Irimescu, citat de Agerpres.

De menționat că textul bolduit, subliniat și de altă culoare reprezintă un link către un server cu documente relevante pentru acest material.

vaci„Ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie”, Apostu Chiscop

Povestea noastră începe destul de trist. Situația este delicată și am decis să „lucrăm cu mănuși”, în condițiile în care vorbim de ceartă între vecini, între membrii unei asociații, între consăteni, între oameni care activează în interiorul aceleiași bresle. Diferă doar interesul. Vom prezenta însă poziția fiecăruia, atât pe cea a celui care se consideră păgubit, în speță crescătorul de vaci Apostu Chiscop, membru al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (ONG guvernată de OUG nr.26/2000 cu modificările şi completările ulterioare) și care ne-a contactat primul, cât și pe cea a lui Nicolae Bălășcuță, președintele acestei forme asociative tip ONG, cel vizat de nemulțumirile fermierului, reprezentant și al Primăriei Prejmer.

Nu în ultimul rând, avem unele aprecieri și din partea unui fost angajat de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii, persoană care a dorit să-și păstreze anonimatul, dar și a lui George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul aceleiași instituții, pe vremea guvernării Ponta.

În cadrul celor spuse de Chiscop, în mod constant este vehiculat numele unui fermier, om de vază dacă ar fi să ne luăm după articolele de presă publicate pe Internet. Chiar dacă acesta este cunoscut, am decis ca numele său să rămână sub formă de inițială, exact ca în cazul comunicatelor DNA, nefiind apanajul nostru ancheta polițienească, în condițiile în care se presupune că acesta l-ar fi agresat pe Apostu Chiscop. În ceea ce privește însă alocarea pășunilor, numele acestui crescător de animale va fi prezentat în integralitate, de vreme ce este precizat ca atare de Nicolae Bălășcuță, reprezentant atât al Primăriei Prejmer, cât și în calitate de președinte al Agro-Zoo, asociația crescătorilor de animale din localitate, din care fermierul respectiv face parte în calitate de vicepreședinte.

Dar iată cum a început totul, potrivit afirmațiilor lui Apostu Chiscop. Concret, nu cu mult timp în urmă, am fost contactați la redacție, ocazie cu care ni s-a semnalat de către acesta că vecinul său, Z.G., alături de membri ai familiei și de o „trupă de rromi, vreo 20-30 la număr”, l-ar fi forțat să părăsească un trup de pășune pe care Chiscop îl utiliza împreună cu Z.G. de mai bine de șapte ani. Dacă afirmația este reală (există în acest sens o plângere la Serviciul de Urgență 112 în urma agresiunii), s-ar părea că Z.G. ar fi pus singur în aplicare, în mod brutal, o decizie a consiliului director al Agro-Zoo Prejmer, și anume aceea de a-i aloca lui Z.G. 30 ha din pășunea Hoiștol 1, respectiv de a-l strămuta pe Chișcop pe un alt trup de pajiște. Că a fost sau nu act de violență, autoritățile vor decide. Din câte am înțeles, pe acest subiect există și un proces pe rol, cu șefia Agro-Zoo Prejmer.

Chiscop a precizat totodată că este membru al asociației prezidate de Bălășcuță, iar „Z.G.”, potrivit precizărilor acestuia din urma este chiar vicepreşedintele Asociației din care Apostu Chiscop face parte, adică Zănoagă Gelu. Ca și în alte cazuri semnalate în țară, și în acest caz există legături de rudenie între cei implicați în scandalul semnalat de Chiscop.

„Domnul Zănoagă Ioan (n.r. - soțul doamnei Ramona Zănoagă) nu este membru al Asociaţiei. Doamna Zănoagă Ramona lucrează în Primăria Prejmer înainte de înfiinţarea Asociaţiei și activează la serviciul resurse umane al instituţiei, fără a avea vreo legătură cu Asociația. Domnul Zănoagă Ioan este frate cu domnul Zănoagă Gelu, dar mai are un frate respectiv Zănoagă Florin”, a declarat Nicolae Bălășcuță pentru Revista Fermierului.

Relatăm în continuare, aproape integral, stenograma discuției dintre noi și Apostu Chiscop, în care acesta descrie situația alocării pajiștilor din Prejmer, a conflictelor interne dintre membrii Agro-Zoo, din punctul de vedere al lui Chiscop, cât și a altor aspecte demne de semnalat: „Am o fermă de vaci aici, la Prejmer, în județul Brașov. Am pășunat cum am putut până acum. Sunt înscris într-o asociație – Agro-Zoo Prejmer. Președintele asociației este un funcționar public din primărie, numit chiar de către primar. Aici sunt aproape 900 de hectare de teren (n.r. - 876,65 ha) - fânețe, pășune... (...) Le-am spus mereu, de vreo șapte ani tot mă cert cu ei și le zic că nu au făcut nimic pentru pășunea aceea; n-au ce mânca vacile. (...) De șapte ani le pasc pe unde am putut, pe urmele altora. Acum m-au scos de tot din pășune. Am fost în pajiște acum o lună și ceva, am scos vacile în pășune și a venit unul numit Z. cu o trupă de rromi, vreo 20-30 la număr, ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie, m-au scos afară de acolo; ăsta fiind un fermier”.

Într-o declarație incendiară, Chișcop continuă: „Am dat telefon la 112, acolo este înregistrat totul. N-am mai făcut plângere că am fost agresați de rromii trimiși de Z. Este o lună de zile de când s-a întâmplat, dar voi face și plângere penală, nu e târziu. Sunt înregistrat la Serviciul de Urgență 112; am sunat la Poliție. Când m-au dat ăia afară, a venit Poliția Rurală și tot pe mine m-au luat la rost și mi-au spus că mi se repartizase deja pășune «La Furnică». Le-am spus să-mi arate ceva scris. Mi-au spus că au văzut deja înscrisurile, fiind deja lăsați de angajații Agro-Zoo Prejmer să facă asta. (...) Poliția îi asista așadar pe rromii care îmi băteau vacile, ciurdarii și i-am întrebat de ce au mai venit? Să-i ajute pe cei din familia lui Z. să mă dea afară din pășune?”.

În continuare, Apostu Chișcop a afirmat că nu ar fi primit nicio comunicare, de nicăieri, că nu mai poate pășuna vacile pe Hoiștol 1. În plus, el explică faptul că, până în 2010, nu ar fi fi avut nicio problemă cu arondarea pajiștilor și dă vina pe actualul șef al asociației crescătorilor de animale din localitate pentru situația creată.

Trebuia să fiu informat că n-am voie acolo. Nu m-a informat nimeni, decât crescătorul ăla de animale, fermierul ăla, Z., care a venit și m-a dat afară din pășune cu o gașcă de rromi. În Prejmer mai sunt băieți care, similar cu situația mea, au fost izgoniți și ei de pe pajiști. Ei însă s-au dus hotărât, s-au certat, s-au bătut pe pășune. Eu nu știu ce să fac. Sunt pensionar.

De când m-am mutat, de 20 de ani de când am vaci, le pășunez pe Hoiștol 1. N-am avut probleme în toți acești ani. Probleme am exact din 2010, de când a venit ca președinte de asociație acest Nicolae Bălășcuță, care n-are vacă, n-are nimic; l-a pus primarul în fruntea asociației.

Vacile mele nu au unde să pască. Am 70 de mame și 50 de juninci ca șeptel. La APIA sunt înregistrat cu circa 120 de capete (n.r. - 112 capete, conform unei declarații pe proprie răspundere a lui Chiscop din 30 mai 2016, primită în facsimil de la Agro-Zoo Prejmer). În COP sunt înregistrat cu 50 de animale, iar soția cu 67 de capete. Sunt membru în asociație, sunt înregistrat la APIA, sunt înregistrat la Primăria Prejmer cu animale. Întotdeauna mă duc și iau adeverință de la Primărie pentru a o depune la APIA. Eu am în administrare aproape 100 ha de teren arabil și duc toate documentele laolaltă la instituție”, a declarat Chiscop pentru Revista Fermierului.

Mai departe, crescătorul de animale din Prejmer oferă mai multe detalii cu privire la numărul de membri din Agro-Zoo Prejmer, cât și despre modalitatea cum au fost împărțiți banii pentru lucrările de amenajament și schimbarea de destinație. În plus, el explică modalitatea în care au fost distribuite trupurile de pășune din Prejmer, în mod cel puțin defectuos în opinia sa.

Asociația asta a noastră are 140 de membri. I-au trecut și pe cei cu vaci, și pe cei fără; e o țigănie. Asociația asta s-a înființat în 2010 și n-a avut dreptul de semnătură că n-a fost credibilă. Așa a fost legea. Dacă aveai nevoie de o adeverință, trebuia să te duci la Vama Buzăului, la Hărman, la Bălțata Românească. S-a schimbat legea și abia acum doi ani au recăpătat dreptul de semnătură.

Aici, în pășunea în care m-am născut cu animale, sunt 68 de hectare (n.r. - Hoiștol 1). Cei de la Asociație mi-au oferit o altă pășune la 15 kilometri, unde a făcut colegul Z. ani de-a rândul fân. Le-am spus că nu am cum să mă duc eu cu găleata la o așa distanță. Eu am ferma la circa 700 de metri de pajiștea pe care pășteau vacile mele; am exploatația la fostul IAS Prejmer. Pășunea despre care vorbim a fost dată lui Z.; suntem vecini cu fermele. Le-am spus celor din conducerea Agro-Zoo Prejmer că nu am cum să mă deplasez 15 kilometri cu vacile. Am cerut să mi se dea și mie o parte din pășunea Hoiștol 1, s-o împart cu ferma lui Z., măcar 15-20 de hectare din cele 68 ha, că eu mai am și altă pășune. Le mutam de colo până colo, două săptămâni (...) într-un loc, două săptămâni într-un altul dacă nu mai este iarbă; mă descurcam.

Pe de altă parte, Asociația Agro-Zoo Prejmer a decis să pună bazele unei tabere de vară pe pajiște, în loc să ia banii pe pășune de la APIA. Știți cum au luat ei pajiștea? Au făcut o ședință și au spus că vor da câte 30 ha de pășune fermierilor care au peste 30 de animale. Când s-a analizat situația fiecărui fermier, când au făcut verificări, ne-am înscris numai cinci crescători. Eram eligibili numai cinci fermieri din Prejmer, iar pentru pășunea asta (n.r. - Hoiștol 1) numai eu și cu Z. A mai apărut un negustor de animale (n.r. - Gheorghe Kosztadi) căruia i-a spus președintele asociației să aducă și el niște vaci să primească pășune; i-ar fi dat vreo zece hectare (n.r. - în realitate 18). (...) Nu se procedează așa.

Trebuie să mai spun că am avut o ședință în aprilie sau în mai în birou la primar; am fost acolo vreo 20 de crescători de animale. Cu acea ocazie, primarul ne-a spus mie și lui Z. că ne înțelegem noi; încăpem în Hoiștol amândoi. La două săptămâni au făcut o altă ședință; nu m-au invitat și pe mine și s-a împărțit pășunea. Mă sună totuși un coleg și mă invită el la ședință cu ocazia împărțirii pajiștilor. Ajung acolo, primarul era în față și atunci întreabă și el dacă e careva nelămurit, dacă e vreunul care nu își cunoaște repartiția de pășune. Am spus atunci că eu nu știu. Mi s-a spus că am fost repartizat aproape de Băcel, la vreo 15 kilometri, «La Furnică», aproape de un rival de-al meu, cioban. Am răspuns că nu am cum să mă duc eu acolo cu găleata după mine, să mulg vacile. Acolo n-am curent, n-am nimic. «La Furnică» au fost numai fânețe, unde Z. făcea fân ani de zile la rând, însă el tot la Hoiștol avea vacile, unde le aveam și eu.

Asociația a îngrădit pășunea cu gard electric. Pentru acest fermier Z., Agro-Zoo Prejmer a făcut mii de metri gard electric; a făcut 20 de parcele. Energia electrică este trasă prin subteran circa un kilometru! Asociația încasează banii de la APIA pe subvenție, cam 700.000 lei pe an. Banii aceștia, până anul trecut, i-a împărțit cu Z. Acest fermier a făcut toate «lucrările» în pășune. A luat o șină, a legat-o de tractor și a «omorât» mușuroaiele pe pajiște. În rest, n-a făcut nimic și a luat banii. Anul trecut, Agro-Zoo Prejmer a cumpărat un tractor, o freză. În 2015, în august-septembrie, în plină secetă, au băgat freza și au omorât toată iarba. Nu înțelegeam de ce pe secetă ei foloseau freza. Eu știu că utilizarea frezei este indicată în luna februarie-martie; se curăță mărăcinii. Au făcut asta ca să încaseze banii. (...) Eu niciodată n-am semnat ca să ia asociația subvenția. Suntem mai mulți care n-am semnat”.

13227118 590617527780255 7541805757375096252 nDupă împărțeală, pentru Chiscop n-a mai fost loc în Hoiștol 1. Asociația Agro-Zoo Prejmer nu explică în mod concret de ce a operat modificările

Într-un răspuns oficial pentru Revista Fermierului, Nicolae Bălășcuță, șeful Agro-Zoo Prejmer și inspector în cadrul compartimentului agricol al primăriei din cadrul aceleiași localități, explică modalitatea de realocare a suprafețelor de pajiști din trupul de pășune Hoiștol 1. Singurele detalii privind strămutarea lui Chiscop sunt însă doar acelea că după repartiție, nu rămăseseră decât aproape 3 ha, insuficient pentru cele 112 capete bovine, cât ar deține Apostu Chiscop. Nu ni se explică însă de ce Chiscop a fost trimis la distanță de kilometri, în condițiile în care el păștea vacile pe Hoiștol 1 de atâția ani.

„Criteriul repartizării suprafeţei de pășune cu titlul gratuit fermierului Chiscop Apostu, membru al Asociaţiei noastre, în suprafaţă de 30 ha în BF (blocul fizic) 406, solicitată de petent, a fost următorul: - trupul de pășune Hoiştol 1 are suprafaţa totală de 68 ha. În vederea aplicării prevederilor Ordinului Nr. 619/2015 cu privire la încărcătura de UVM/ha, consiliul director al (...) Agro-Zoo Prejmer a luat decizia ca suprafața maximă repartizată pentru un fermier să fie de 30 ha şi suprafaţa minimă/cap de bovină de 0,54 ha. Pentru trupul de pășune Hoistol s-a procedat astfel: domnului Zănoagă Gelu i s-au repartizat 30 ha (deținător al unui efectiv de 180 capete bovine), iar domnului Kosztadi Gheorghe i s-au repartizat 15,12 ha (cu un efectiv de 66 capete bovine, declarate 28 capete). Pentru turma satului din zona respectivă, inclusiv cabaline, s-a repartizat suprafata de 20 ha (în cazul fermierilor cu un număr mic de bovine, respectiv 1-10 capete, s-a luat în calcul suprafaţa de 0,54 ha/cap bovine), de unde rezultă suprafața totală de 65,12 ha. Considerăm că pe suprafaţa de 2,88 ha rămasă disponibilă, domnul Chiscop nu se încadra cu efectivul de 112 capete bovine pe care declară că le deţine în proprietate, conform documentelor anexate. Menționăm faptul că domnul Zănoagă Gelu are în primire şi efectivul de bovine al fermierilor din zonă, ce deţin un număr mic de bovine, parcelând cu gard electric suprafeţele de păşune în vederea păşunatului raţional”, explică Bălășcuță.

Șeful Agro-Zoo și angajat al Primăriei Prejmer a adăugat că, în ceea ce privește distanţa dintre parcela repartizată lui Chiscop Apostu, în suprafaţă de 30 ha, și locația fermei, aceasta este de aproximativ 5-8 km și nu de 15 km.

„Parcela în cauză este compactă şi are în vecinătatea de sud un pârâu (unde se pot adăpa bovinele), iar la vecinătatea de est şi nord familia Bâgiu Gheorghe căruia i s-a repartizat tot o suprafață de 30 ha (pentru bovine), iar în partea de vest sunt terenuri private”, a menționat oficialul Agro-Zoo Prejmer.

În plus, cu privire la nemulțumirea lui Chiscop, că nu ar fi fost anunțat de ședința de repartizare a pășunilor, Bălășcuță spune: „Ședinţele asociaţiei se organizează conform prevederilor statutului. Astfel, adunarea generală ordinară sau extraordinară în care se convocă toti membrii asociați în scris are loc, de regulă, o dată sau de două ori pe an, unde și domnul Chiscop a fost invitat sa participe şi a şi participat. Apoi, ședinţele de lucru ale consiliului director se țin o dată pe lună sau de câte ori se impune (menţionez faptul că la şedințele consiliului director sunt convocaţi doar membrii acestuia)”.

El afirmă că suprafaţa totală de pajiști pe care o administrează Asociația Agro-Zoo Prejmer este de 876,65 ha, conform Contractului de Concesiune Nr. 3990/2012 şi actului adiţional Nr. 1/2015 şi este formată din două categorii de păşune, mai exact pășunea de la șes - 611 ha - situată pe raza UAT-ului, destinată bovinelor și pășunea montană de 265,65 ha din Vama Buzăului, destinată ovinelor.

În plus, președintele Agro-Zoo și angajatul Primăriei Prejmer, Nicolae Bălășcuță, afirmă că lucrările de întreţinere a pășunilor au fost efectuate în baza contractelor încheiate cu societăți de specialitate și începând cu anul 2015 în regie proprie, datorită faptului că sa achiziţionat utilaje specifice pentru lucrări de întreținere a păşunii.

„Cheltuielile de întreţinere a acestor păşuni se regăsesc în situațiile financiar-contabile (bilanțul anual, raportul cenzorilor) care s-a depus conform legislaţiei în vigoare la ANAF Braşov, prezentat adunării generale”, a precizat el în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

Nu în ultimul rând, Bălășcuță spune că s-a ajuns la această situație din din cauza faptului că legislația nu este coerentă şi stabilă, cât și că oamenii nu mai sunt serioşi și nu mai aplică principii corecte, coerente și seriose, încercând tot felul de speculații, urmărind interesul personal, fără a ține cont de deciziile majorității în vederea dezvoltării durabile și sănătoase pe termen mediu și lung al asociaţiei, implicit al membrilor acesteia, inclusiv a comunității locale din care fac parte.

Șeful Agro-Zoo Prejmer reiterează ideea că repartizarea suprafețeleor de pășune este apanajul asociației de crescători, precum și că proprietarul pajiștilor este Consiliul Local al localității Prejmer care dispune hotărâri în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unora.

„Membrii asociației s-au înscris din proprie initiativă în Asociație. Dacă consideră că nu-și mai regăsesc interesele în cadrul asociatiei, ei se pot retrage (...)! Calitatea de membru îți conferă drepturi, dar și obligații! La dezvoltarea fermei, oare domnul Chiscop a avut în vedere și necesitatea deținerii de teren aferent pentru întretinerea efectivului de animale? Repartizarea suprafeţelor de pășune este strict atributul Consiliului Director și/sau Adunării Generale al Asociației, în concordanță cu prevederile legale în vigoare. Proprietarul acestor bunuri (păşuni) este Consiliul Local care adoptă si dispune hotărâri respectând prevederile legale în vigoare, în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unuia sau altuia”, a conchis Bălășcuță.

Surse din fosta conducere a Ministerului Agriculturii spun că persoane dovedite incomode sunt date la o parte de la pășunat de unii șefi ai asociațiilor-fantomă

anonimÎntr-o declarație exclusivă pentru publicația noastră, unul dintre adjuncții fostului ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că situația dată ar fi generată de faptul că primăriile au concesionat pășunile către asociații apropiate edililor. Potrivit aprecierilor sale, dacă o anume asociație a câștigat licitația, persoane dovedite incomode de-a lungul timpului sunt date la o parte de la pășunat. Adică fiecare face ce vrea pe pășunea sa.

„În interiorul asociațiilor, nu ai de unde să știi fiecare ce prostii face”, a mărturisit sursa guvernamentală. „Asociațiile astea fantomă fuseseră scoase de la subvenție. Ele sunt create în baza Ordonanței 26/2000 a asociațiilor și fundațiilor, ca ONG. Nu sunt formate pe Legea Cooperativelor să spui că au vreo noimă, vreo regulă. E un ONG, atât”.

Acesta a precizat totodată că în forma inițială a Ordonanței 3 nu mai erau eligibile asociațiile de tip ONG, ci membrii acestora, cu adeverință de la Primărie că dețin animale.

„S-a modificat treaba în Parlament, au băgat asociațiile eligibile un an de zile, cu obligația să se transforme în cooperative după 12 luni. Anul acesta au modificat iarăși actul normativ și au mai prelungit-o... la nesfârșit. Asociațiile tip ONG vor fi eligibile toată perioada de programare, în spirit tehnocrat”, spune sursa noastră. „Noi știam că se fac măgării de genul acesta, cum v-a sesizat și domnul Chiscop. Tocmai de aceea am scos ONG-urile acestea, pentru că efectiv ei sifonau după aceea banii prin diferite contracte derulate în cadrul asociației și la fermieri nu ajungea niciun euro; subvențiile sunt destinate fermierilor, nu unor contracte de construcții încheiate cu cunoscuți ai președintelui asociației și pe prețuri de 10 ori mai mari față de cele normale. Ei sunt privați, nu justifică nimănui prețurile acelea”.

Conform spuselor fostului angajat MADR, cu ceva timp în urmă, președinți de asociații erau chiar primarii, însă după ce a intrat ANI pe fir, aceștia „s-au scos de prin toate și au plasat cumnate, veri și alte rude”. Aceștia au ajuns să pună presiune chiar pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

„La un moment dat au venit în birourile MADR ale secretarului de stat și ale fostului ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, președinții acestor asociații, și au întrebat de ce îi scoseseră de la subvenție. Atunci când secretarul de stat, George Turtoi, le-a explicat că plățile, mai ales cele pe PNDR, sunt de fapt niște pierderi de venit ale fermierului și nu este eligibilă asociația să le încaseze, ci acela care suportă pierderea, adică fermierul trebuie să încaseze plățile compensatorii pe pășuni (cele pe agromediu și agricultură ecologică și zona montană defavorizată), aceștia au răspuns «Cum adică să le încaseze fermierii?», «Să zică mersi că nu le luăm taxă că pășunează pe pășunile NOASTRE!». Sunt pășunile lor, ale președinților de asociații! E o baroniadă mai mare decât în orice sector agricol. Au făcut mitingul acela în primăvară sau când l-au făcut, cu subvenția, dar după aceea s-au potolit subit. Asta pentru că s-a modificat legea și au redevenit eligibile asociațiile pe subvenții. Și, atunci, președinții au tăcut și au spus că totul este în regulă. Acesta a fost trocul. De ce credeți că nu comentează niciun președinte de asociație pe zootehnie la ora actuală? Pentru că li s-a dat eligibilitatea pe subvenție, pe ONG!”, afirmă sursa noastră.

Același fost angajat al Ministerului Agriculturii a mai spus că s-a greșit mult în Legea Pajiștilor, când acolo s-a specificat că pășnile sunt concesionate de către primării, către asociația care face dovada că are încărcătură.

„Asta înseamnă că dacă a câștigat unul licitația, iar un fermier nu este membru în asociația respectivă, nu mai are voie să pășuneze în comuna lui. Normal, ca să se regleze lucrul acesta, ar trebui ca suprafața de pășune s-o împarți la efectivul de animale pe care îl ai în comună, indiferent pe ce asociație și pe ce număr de fermieri sunt ele și să stabilești taxă pe cap de animal pentru pășunat, în funcție de bonitatea pășunii. Atunci, toată lumea are loc acolo și nu mai sunt discuții. Subvenția o va primi fermierul în cuantumul suprafeței pe care o utilizează din pășunea respectivă”, a conchis sursa noastră.

Turtoi„În funcție de zona în care se află pășunea (plățile pe agromediu sunt pe pachete, rața cu gât roșu nu este peste tot sau Crex Crex – Cristeiul de câmp – la fel nu este prezentă în toate zonele României), dacă ai noroc să încasezi zonă montană defavorizată și încă vreo două pachete, poți ajunge la 250-300 de euro pe hectarul de pășune”, ne-a spus la rândul său George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în guvernarea Ponta, amintit mai devreme de sursa noastră.

Plata pe pășune este în prezent formată din SAPS, precum și din toate plățile pe fosta Axă II, actualmente măsurile de mediu și de climă din PNDR.

Lobby pentru ONG-uri

Încă din ianuarie 2016, prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicita ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cerea totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră la vremea respectivă, prin legislația existentă la acel moment, nu era încă realizabilă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii la acea vreme, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro pe atunci era și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai preciza în adresă.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile erau obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevedea că, în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate.

13227170 590616767780331 866699487378603451 n

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Revista