aurel tanase - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 06 Martie 2020 11:47

Pomicultura are nevoie de susținere

8,957 de hectare cu exploatații pomicole noi, în prezent, iar pentru 2027 se estimează creșterea suprafeței la 17.685 de hectare. Sunt cifre vehiculate la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii, organizată pe 3 martie, la Poiana Brașov, de către Centrul pentru Management Agricol cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA Prodcom). Conferința a reunit aproape 200 de pomicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness, pentru o discuție realistă despre schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității, precum și despre soluțiile specializate de finanțare în domeniul pomicol.

Producția românească de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină  o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure. Sunt concluziile desprinse la conferința pomicultorilor, unde companii importante de tehnologii din agribusiness – Adama, Intermag, Summit Agro, TimacAgro, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru sector pomicol.

Sub 500 de proiecte finanțate dintr-un total de circa 1.200 depuse

În deschiderea conferinței, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, a prezentat principalele direcții ale Planului Național Strategic pentru Pomicultură pentru intervalul 2021-2034, menționând faptul că în intervalul 2015-2019 au fost finanțate doar 40% din totalul proiectelor depuse pentru reconversie și modernizare, respectiv 493 de proiecte din totalul de 1267 depuse, valoarea finanțată prin fonduri europene fiind de 270 milioane de euro. „Dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027 previzionăm o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme. În 2017, România a exportat 10.000 tone de fructe, în valoare de 13 milioane de euro, iar pentru 2027 se estimează o cantitate de 80.000 de tone, cu o valore totală estimată la 104 milioane de euro. În prezent, exploatațiile pomicole noi reprezintă 8,957 de hectare, iar pentru 2027 estimăm creșterea suprafeței la 17.685 de hectare”, a precizat Mihail Coman.

Pentru intervalul 2021-2027, ICDP Pitești-Mărăcineni a solicitat finanțare în valoare de 500 milione de euro pentru o suprafață de 17.000 de hectare.

Accent pe asociere

Președintele OIPA Prodcom, Aurel Tănase a identificat problemele cu care fermierii se confruntă, urmând ca acestea să fie supuse atenției Ministerului Agriculturii în cadrul unei întâlniri care va avea loc săptămâna viitoare. Accentul a fost pus pe nevoia de asociere, sub această formă fermierii urmând să beneficieze de condiții mai bune pentru valorificarea producției, precum și o importantă reducere a cheltuielilor pentru input-uri. „Situația importurilor, omologarea produselor la nivel european și național, plafonarea subvențiilor, obținerea unor producții de calitate eșalonate pe o perioadă lungă de timp, nevoia de asociere a fermierilor, situația gravă a livezilor părăsite și care reprezintă focare de infecție, sunt doar o parte dintre subiectele pe care le avem în vedere și pentru care ne dorim să găsim soluții împreună cu reprezentanții MADR”, a arătat Aurel Tănase.

Prezent la discuții, Ovidiu Popescu, consilier superior al Direcției de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a discutat cu fermierii despre identificarea de fonduri neconsumate pentru proiectele valoroase din sectorul pomicol, proiecte punctate, dar care nu au primit finanțare, cât și despre alte probleme cu care pomicultorii de confruntă zi de zi.

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Miercuri, 26 Februarie 2020 20:56

Cultivatorii și cultura cartofului, în derivă

Cartoful românesc e pe cale de dispariție, este semnalul de alarmă tras de Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR). Producția de cartofi la nivel național se află sub 40% din nevoia reală. „La nivel de federaţie, încercăm să atragem atenţia în permanenţă Ministerului Agriculturii asupra problemelor din sector, pentru că noi, fermierii, ne aflăm în derivă, cultura cartofului se află în derivă, și ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă”, a arătat Romulus Oprea.

Totodată, Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, spune că, încă din decembrie 2019, au fost prezentate Ministerului Agriculturii problemele cu care se confruntă producătorii și nici până acum nu s-a primit vreun răspuns de la MADR. „Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice și sperăm ca acest lucru să devină realitate. Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă și cartoful de sămânță, o să avem mari probleme pe termen mediu și lung. Am cerut stoparea concurenței neloiale și a importurilor, cultura cartofului fiind una pretențioasă, cu așteptare lungă și valorificare nesigură. Am rugat, în regim de urgență, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanțuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piață”, a afirmat Aurel Tănase.

Sorin Chiru, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) din Brașov, reafirmă nevoia de finanțare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive. Totodată, directorul INCDCSZ a propus o monitorizare mai atentă și corectă a suprafețelor cultivate cu cartof, pentru a se putea structura un plan realist de dezvoltare pentru viitorul Plan Național Strategic 2021 - 2027.

Potrivit datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în România, în ultimii șase ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare, în 2013, la 27.000 de hectare, în 2019. „Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România. Suprafeţele cultivate cu cartof de consum şi de sămânţă sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în țară și creează probleme de biosecuritate la nivel național (diverse boli ale cartofului). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă, din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere”, a punctat Ioan Moroianu, director executiv FNCR.

Ieri, 25 februarie 2020, a avut loc, la Poiana Brașov, cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, în cadrul căreia s-a făcut o analiză obiectivă a celor mai noi tendințe din piața cartofului la nivel național și european, a tehnologiilor inovatoare, cât și a celor mai recente cercetări științifice.

Organizat de Centrul pentru Management Agricol, Federația Națională Cartoful din România (FNCR) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov (INCDCSZ), evenimentul a reunit peste 300 dintre cei mai performanți cultivatori de cartof din țara noastră, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, experți și specialiști din domeniul culturilor de cartof.

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Bayer, Corteva Agriscience, Intermag și Agricover le-au prezentat cultivatorilor soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar, precum și cele mai moderne și performante tratamente pentru culturile de cartof.

Pe larg, în Revista Fermierului, ediția print.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri interne

caras tanaseDin calculele recente realizate de crescătorul de bovine și deopotrivă fostului liberal, Costel Caraș, reiese că în urma efectuării plăților către fermieri a peste 58,5 milioane euro de APIA pentru vacile cu lapte eligibile (SCZ 7.22) ar rămâne mai bine de 18,4 milioane euro care ar trebui redistribuite rapid fermierilor și, altfel, ar fi evitat riscul unui nou protest.

Socotelile hârtiei arată că nu mai puțin de 200 de euro pe cap de animal eligibil ar urma să primească producătorii români de lapte în urma acestei realocări.

Caraș se teme însă că ministerul de resort și agenția de plăți vor continua să fie „confuze” cu privire la această eventuală redistribuire și se întreabă când anume acești bani vor ajunge în conturile crescătorilor de vaci cu lapte eligibile.

„Din suma totală de 76,99 milioane euro alocată pentru SCZ 7.22 (vaci lapte), APIA a plătit 58,557 milioane euro. Din total vaci eligibile au fost plătite 99,95% până la 30.09.2016. A rămas un rest de plată de 0,05% adica de 0,029 milioane euro. După plata tuturor vacilor eligibile rămâne un rest de 76,99 - 58,557 - 0,029 = 18,404 milioane euro. Acești bani, care provin de la UE, nu pot avea decât o singură destinație: redistribuirea către fermierii cu vaci eligibile. Vorbim de peste 200euro/cap de vacă eligibilă. În MADR și în APIA este o confuzie totală în legătură cu această redistribuire. Vrem un răspuns clar la întrebarea: Când se redistribuie acești bani?”, se întreabă Caraș pe pagina sa de Facebook.

Un alt personaj cunoscut mai mult din zona legumiculturii, dar care deține și vaci cu lapte – Aurel Tănase, precizează că din cauza „interpretărilor și greșelilor” DSVSA-urilor, dar și filialelor APIA din teritoriu, mulți producători de lapte nu au primit sprijinul ANT 7 (este și cazul său).

„Să se verifice corect eligibilitatea. Pe greșeli și interpretări DSVSA și APIA, chiar dacă în ferme există animale, documente, facturi, autoritățile nu le iau în seamă. Al treilea an în care nu primesc sprijinul ANT 7”, se plânge Tănase într-un comentariu la postarea lui Caraș.

Potrivit celor mai recente date APIA date publicității, în cazul schemei de plată SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte), până la data de 30 septembrie 2016 au existat în total 3.859 beneficiari, iar autorizați la plată au fost 4.059 beneficiari.

Din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015 au fost emise ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari, afirmă vocile autorizate APIA.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor a fost suma de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel APIA animale

Publicat în Zootehnie

Un lot de peste 19,5 tone de tomate importate din Iordania au fost retrase deja dintr-un depozit din judeţul Ilfov (și restul până la 20,3 tone de la clienţii din lista furnizorului), pe motiv că depăşeau limita maximă admisă pentru reziduurile de pesticide, întreaga cantitate fiind trimisă spre neutralizare, potrivit informațiilor de ultimă oră obținute de Revista Fermierului de la ANSVSA.

În urma analizelor de specialitate, depășirea limitei maxime admise nu este însă mare, potrivit specialiștilor ANSVSA. Mai exact, nu se depășește doza acută de referință și dozajul alimentar zilnic (potrivit unor calcule amănunțite ale EFSA).

Controlul inspectorilor ANSVSA în urma căruia a fost depistat lotul cu probleme a fost realizat luni, 22 februarie (conform datelor de pe documentul de transport), parte din acțiunea care a avut loc în perioada 1 ianuarie - 23 februarie a acestui an. Concret, în cele 23 de zile de controale, inspectorii ANSVSA au verificat un număr de 1.441 de transporturi de produse de origine non-animală, care au ca risc asociat prezenţa de reziduuri de pesticide şi au prelevat, pentru determinări de laborator, 505 probe.

Verificările au fost realizate în posturile de inspecţie la frontieră şi punctele finale de import şi au vizat determinarea prezenţei şi a încadrării în limitele admise ale reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele provenite din import.

Pentru cele 505 probe prelevate şi transmise pentru analiză, au fost eliberate buletine pentru număr de 440, restul aflându-se în curs de finalizare a determinărilor de laborator.

Dintre cele 440 de probe analizate, o singură probă a prezentat depăşirea limitei maxime admise pentru reziduuri de pesticide, respectiv lotul de tomate din Iordania, restul probelor analizate fiind conforme.

Surse din piață care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au declarat că din total legume prezente la raft, 80% sunt din import. Din cele 20 la sută care sunt de proveniență românească, 46 de procente au pesticide peste limita europeană. Pe de altă parte, din cele 80% legume provenite în special Turcia și Iordania, aproximativ 55 la sută au reziduuri de pesticide (interzise în UE), peste limite.

Semne bune pentru fermierul român

Contactat telefonic, Aurel Tănase, OIPA Legume-fructe, a declarat pentru Revista Fermierului că acțiunile de acest gen nu fac altceva decât să dea încredere fermierului român și le consideră „semne bune”.

„Sunt niște semne bune pentru fermierul român; dau acestora încredere”, a punctat Tănase. „Producția de acest gen, depistată și retrasă de autorități, cum este și cazul celei din Iordania, care intră și care crează concurență neloială, poate avantaja producătorul autohton care poate vinde la un preț mai bun către supermarketuri, iar consumatorul câștigă”.

Conform spuselor sale, în România sunt circa 20 de mari producători de tomate pentru industrializare. De asemenea, avem circa 800 ha cu sere și solarii destinate producției de roșii pentru comercializare. Capacitatea țării de subvenționare a sectorului tomate industriale este de 2,8 milioane de euro. Chiar și așa, din totalul prins la subvenționare, doar pentru 412 hectare au fost depuse cererile.

Pentru sere, subvenția este de 6.300 euro la hectar, iar pentru solarii 3.200 euro.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista