bani - REVISTA FERMIERULUI

Având în vedere instituirea stării de urgență la nivel național, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) anunță o serie de măsuri de sprijin pentru beneficiarii proiectelor derulate cu fonduri europene coordonate prin autoritățile de management ale Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, precum și ale Programelor de Cooperare Teritorială (PCTE) 2014-2020.

Astfel, autoritățile de management ale respectivelor programe au elaborat instrucțiuni prin care își dau acordul pentru prelungirea perioadei de implementare a proiectelor care se finalizează în cursul lunilor martie și aprilie 2020 și pentru care se inițiază/s-au inițiat în MYSMIS, până la sfârșitul perioadei de implementare, solicitări de încheiere a unor acte adiționale de prelungire.

Pentru toate celelalte solicitări de modificare a contractelor de finanțare care s-au inițiat sau se vor iniția prin MYSMIS, pe toată perioada existenței măsurilor de prevenire și protecție instituite de organele abilitate în acest sens, procesarea acestora se va realiza conform prevederilor contractuale, exclusiv electronic, prin MYSMIS, cu utilizarea corespunzătoare a semnăturii electronice de către toate părțile implicate.

Toată corespondența între beneficiari și autoritățile de management, legată de contractele de finanțare, inclusiv solicitări de puncte de vedere ș.a.m.d., pe toată perioada existenței măsurilor de prevenire și protecție instituite de organele abilitate în acest sens, se realizează exclusiv electronic, prin MYSMIS sau prin mail cu persoanele de contact din cadrul autorităților de management.

Instrucțiunile autorităților de management pot fi accesate pe pagina de internet a fiecărui program și își mențin aplicabilitatea până când autoritățile de management vor informa oficial asupra încetării acestor dispoziții.

Publicat în Comunicate

De la 1 iulie 2020, permisul de conducere pentru tractor se va putea obține numai de către persoanele care au cel puțin zece clase, conform noului cod rutier. Pentru cei care se înscriu la școala de șoferi pentru categoria TR până la 1 iulie 2020, se aplică vechiul cod rutier.

La Ștefăneștii de Jos, lângă București, se organizează cursuri de calificare pentru meseria de tractorist încă din anul 2012, la Agromec Ștefănești SA. „Ca urmare a succesului înregistrat pe parcursul primului an de funcționare, timp în care peste 200 de cursanți din Ilfov, Giurgiu, Călărași, Dâmbovița și Teleorman au absolvit cursul de calificare, am decis, în 2013, să extindem paleta de cursuri oferite și am autorizat și prima școală de conducere”, ne-a spus Petrică Soare, director general Agromec Ștefănești.​

Certificatul de calificare are recunoaștere națională și internațională, cursul de calificare profesională fiind acreditat de către Ministerul Muncii și de Ministerul Educației. „Obținerea unui permis de conducere categoria TR vă dă dreptul să circulați pe drumurile publice cu orice fel de tractoare, mașini​ și echipamente ​autopropulsate​​ ​​agricol​e​​​​​, forestiere sau pentru alte lucrări​. Mai nou, avem și școală de șoferi pentru categoria B. Examenul, pentru ambele categorii, se susține cu Poliția Rutieră”, a precizat Petrică Soare.​

Costul școlarizării la Agromec Ștefănești este de 1.800 lei/persoană (avans 600 lei, la înscriere), putându-se achita și în trei rate.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. Astfel, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate: Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar; Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar; Declarații de cheltuieli și declarații de venituri; Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

AFIR precizează că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Publicat în Știri

Pentru administraţiile locale din Cavadineşti, Şendreni, Piscu, Fundeni şi Tudor Vladimirescu, localități în care au fost confirmate focare de pestă porcină africană (PPA), Consiliul Judeţean (CJ) Galați a alocat luni, 24 septembrie 2018, o sumă de 228.000 lei din rezerva bugetară, a anunțat preşedintele CJ, Costel Fotea.

„Banii sunt destinaţi administraţiilor locale care, după confirmarea focarelor de pestă porcină, au efectuat cheltuieli neprevăzute, pentru a pune în aplicare măsurile specifice stabilite de Direcţia Sanitară Veterinară Galaţi în privinţa combaterii efectelor pestei porcine africane. Astfel, primăriile au cheltuit fonduri pentru achiziţia de covoare dezinfectante, de dispozitive de pulverizare a substanţelor dezinfectante, dar şi pentru forţa de muncă şi închirierea de utilaje cu care s-au săpat gropile în care au fost depozitaţi, ulterior, toţi porcii din localitate, eutanasiaţi preventiv, măsură dispusă de Direcţia Sanitară Veterinară Galaţi”, a afirmat șeful Consiliului Județean Galați, citat de corespondenții presei centrale în teritoriu.

Fotea a adăugat că aceasta este cea de-a doua alocare bugetară de la CJ Galaţi către primării în legătură cu efectele PPA.

CJ Galaţi a alocat în luna august a acestui an suma de 1,2 milioane de lei pentru achiziţia, de către cele 64 de administraţii publice locale din judeţ, a substanţei dezinfectante utilizate pentru limitarea răspândirii efectelor pestei porcine africane. Cea mai mare sumă - 200.000 de lei - a fost alocată comunei Suceveni, prima localitate gălăţeană în care s-a confirmat, în această vară, un focar de pestă porcină africană.

În total, până în prezent, în judeţul Galaţi au fost confirmate 11 focare de pestă porcină identificate în gospodării şi un caz de mistreţ mort de pestă porcină africană pe fondul de vânătoare Zătun 42. În total, au fost eutanasiaţi preventiv peste 330 de porci.

Publicat în Știri

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis peste cinci milioane de lei alocație bugetară în vederea despăgubirii proprietarilor micilor gospodării în care a fost depistată pesta porcină africană (PPA), a precizat pentru presa centrală directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Mitică Tuchilă.

Pentru 80 la sută din cele aproximativ 1.300 de gospodării în care s-a identificat PPA, medicii veterinari au finalizat dosarele de despăgubiri, iar pentru o parte din ele s-au efectuat şi plăţi.

„Din cele circa 1.300 de exploataţii private afectate de PPA, s-a finalizat întocmirea a circa 80% din dosare. Din acestea, 40% au fost deja plătite. Autoritatea Naţională a trimis 5,082 milioane de lei alocaţie bugetară pentru sumele prevăzute de aceste dosare şi urmează să vină şi banii pentru exploataţiile comerciale. Cred că cel târziu săptămâna viitoare vom avea şi banii pentru plata unuia dintre dosarele întocmite pentru despăgubirea primei societăţi afectate de PPA”, a menționat șeful DSVSA Tulcea.

În ceea ce privește exploatațiile profesionale, statul va plăti primei firme private din judeţ afectată de PPA – Carniprod –, în primă instanță, 21,6 milioane de lei. Conform precizărilor lui Tuchilă, sumei acesteia i se vor adăuga plăţi pentru pierderile colaterale reprezentate de „carne, preparate, produse şi subproduse din unitatea de procesare şi cheltuielile colaterale reprezentate de logistica şi pregătirea pentru incinerarea cantităţii de carne din unitatea de procesare şi a porcilor din ferme”.

În județul Tulcea, primele focare de PPA au fost depistate la începutul lunii iunie 2018, în gospodăriile private din satele situate la frontiera româno-ucraineană, după ce mistreţii din delta ucraineană au migrat în delta românească. Din iunie până în prezent, virusul a fost confirmat în 13 judeţe din România.

Publicat în Zootehnie

Sumele adiționale necesare despăgubirii crescătorilor de suine afectați de pierderea animalelor ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA) vor fi redirecționate joi, 6 septembrie 2018, către Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județele afectate de această boală, anunță Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit unui comunicat remis redacției, pentru a asigura sumele de bani necesare demersului, ANSVSA a solicitat suplimentarea bugetului, cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu 212,272 milioane de lei.

Ca urmare, Executivul Dăncilă a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp.

În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, ANSVSA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, aferentă despăgubirii proprietarilor pentru animalele pierdute ca urmare a evoluției PPA.

De la confirmarea primului focar de pestă porcină africană în țara noastră, în 31 iulie 2017, autoritățile au intervenit prompt și au acționat, susțin ele, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislație, pentru lichidarea focarelor și prevenirea răspândirii virusului.

Imediat, a doua zi, 1 august 2017, a fost convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.
Întruniri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) au avut loc și în datele de 22.06.2018 (Hotărârea nr.1/2018), 06.07.2018 (Hotărârea nr.2/2018), 01.08.2018 (Hotărârea nr.3/2018) şi 28.08.2018.

Depistarea prezenței virusului în fermele unei exploatații, cu un efectiv de 45.000 de capete, a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Pentru controlul și combaterea eficientă a bolii și limitarea pierderilor generate de evoluția focarelor, guvernul a adoptat acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare se asigură din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), precum şi din fondurile aprobate cu această destinaţie, prin deciziile Comisiei Europene.

În ceea ce privește situația despăgubirilor proprietarilor afectați, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru 3.129 de exploatații, în valoare totală de 47.600.390 lei. Din acest total, un număr de 167 de dosare au fost plătite, valoarea despăgubirilor fiind de 507.890 de lei.

O altă informație este cea potrivit căreia proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane (PH CD 51/2018) a fost respins cu 122 de voturi pentru, 137 împotrivă și două abțineri.

Publicat în Știri

În multe zone ale țării (unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței), ca urmare a diversității condițiilor climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate în momente în care s-a depășit cu mult perioada optimă, fapt care a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare, susține dr. ing. Tomel Petrache, agronom în cadrul companiei DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate transmisă presei agricole.

„Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24 grade Celsius pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile, nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute”, a precizat oficialul companiei.

Poate și de aceea, unul dintre aspectele care fac ca această cultură să fie atât de interesantă, încât să-l determine pe fermier să-și asume o însămânțare întârziată, se referă și la prețul atractiv de vânzare a recoltei, recunoaște angajatul companiei.

„Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci și îi asigură și o vânzare rapidă, fiind evitate astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei. Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale; rapița este recunoscută ca fiind o cultură «asigurătoare» în acest sens. Cu un debut al recoltării la începutul verii, în cazul rapiței se reușeste să se evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de opt frunze, stadiu unanim recunoscut ca «prag fenologic optim» pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă”, mai precizează în lucrarea sa dr. ing. Tomel Petrache.

În privința altor fenomene datorate schimbărilor climatice, cum sunt și iernile cu geruri extreme (-24 grade Celsius), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer.

Potrivit spuselor lui Petrache, specialiștii companiei au „confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli, cum sunt Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați – PR44W29 – cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi. Aceștia au o creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an – PT 264 și PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp. Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Semănatul timpuriu, cheia succesului

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August), susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale, susține Tomel Petrache în lucrarea sa.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță, mai spune agronomul. El continuă și precizează că materialul semincer, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță.

„Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță se impune o tehnologie corect aplicată. Și aici vorbim de asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve și numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți, de altfel, de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate”, precizează specialistul Pioneer.

În această primavară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate al culturi la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15 grade Celsius, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (patru frunze).

Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primavară nu depășesc cinci la sută pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate în pare parte băltirilor apărute încă din toamnă, fenomenelor de „descălțare” datorate unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă, în acest an, a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv, înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat ca doar 60-70 % din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante pe metrul pătrat. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Rapița, o bună plantă premergătoare

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapița este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, susține agronomul companiei citate. Astfel, rapița eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea suprafeței pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni. Fiind și o importantă cultura meliferă, câmpurile înflorite de rapiță pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai cautate de către apicultori, datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

„Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, precum și unul ridicat în Omega 3 recomandă uleiul de rapiță pentru a fi utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (circa 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursa de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale”, a conchis Petrache.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină”, de câțiva ani cea mai profitabila dintre culturi.

Ca suprafață însămânțată în România, rapița a depășit 700.000 hectare și a atins astfel în toamna anului 2016 un apogeu istoric, conchide dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom al companiei DuPont Pioneer.

Publicat în Tehnica agricola

Printr-o nouă hotărâre de guvern, Executivul de la București a decis continuarea Programului Național prin care apicultorii primesc sprijin pentru îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole și în perioada 2017-2019, urmând să fie alocată pentru cei trei ani de derulare suma de 97,626 milioane de lei din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit comunicatului de presă remis de Guvern, din valoarea totală a sprijinului financiar, 50% reprezintă sprijin UE, 50% din bugetul național.

„Fondurile pentru apicultori vor fi distribuite astfel: pentru anul 2017 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2018 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2019 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei”, se precizează în document.

Scopul de bază al Programului este îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin sprijinirea apicultorilor pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral, precum şi acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.

Actul normativ adoptat facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin și extinde programul astfel încât să poată fi decontate mai multe activități.

„S-a avut în vedere ca apicultorii, membri ai cooperativelor agricole, să poată utiliza în comun utilaje apicole, achiziționate prin intermediul acestora în cadrul acțiunii «asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori», având în vedere atât rolul acestor forme asociative de a procesa și valorifica în comun producția de miere de albine a membrilor, cât și prețul ridicat al utilajelor. De asemenea, se reglementează modul de atribuire a codului unic de identificare APIA, modul de finanțare, instituțiile publice responsabile, evitarea dublei finanțări, detalierea acțiunilor aprobate în Program, care cuprinde, pentru fiecare acțiune, beneficiarii și solicitanții, condiții de eligibilitate, cheltuieli eligibile, documente justificative”, se mai afirmă în comunicat.

La finele lunii iunie 2017, Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) și Federația Națională Pro Agro transmitea Executivului de la București să publice în regim de urgență Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA), astfel încât apicultorii să poată beneficia de sumele prevăzute și aprobate de Parlamentul European (PE).

Începând din anul 2008, apicultorii beneficiază de sprijin financiar prin măsurile cuprinse în Programul Național Apicol, elaborat de fiecare stat membru pentru o perioadă de 3 ani și care se aprobă prin Decizie a Comisiei Europene.

Programul Național Apicol este elaborat împreună cu reprezentanții formelor asociative în conformitate cu prevederile Regulamentelor europene, iar alocarea financiară se face 50% de la bugetul UE și 50% de la bugetul României.

În perioada 2008 – 2016, Programul Național Apicol a avut aproximativ 50.000 de solicitări finanțate, depuse de  apicultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizaţi în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.

Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru programul apicol este 1-15 august 2017.

Publicat în Zootehnie

Administratorul fermei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, ajuns agricultor datorită sutelor de mii de euro câștigate prin muncă asiduă în sectorul de construcții din străinătate, este de părere că asocierea din agricultura românească va ajunge la nivelul mult-așteptat doar după întoarcerea celor circa patru milioane de emigranți, oameni care vin cu un alt tip de mentalitate de peste hotare.

„Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de emigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire”, a afirmat producătorul agricol.

El recunoaște că a ajuns în sectorul agribusiness românesc pentru simplul fapt că a crescut la țară, dar în special datorită banilor încasați în cei 13 ani petrecuți pe șantiere din țară și din străinătate. De asemenea, Bejan confirmă faptul că munca de agricultor i-a fost facilitată și de cunoștințele dobândite în liceul agricol și se plânge, printre altele, de lipsa angajaților bine pregătiți, de lipsa de loialitate a acestora, dar și de lipsa predictibilității legislativ-economice.

„Cam 300.000 de euro (...) am cheltuit la întoarcerea în țară. (...) Inițial, am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani adică. Oricum, și la 250 ha, investiția în utilaje a fost de aproximativ 500.000 de euro. Nici eu n-am fost agricultor. Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat”, a afirmat Iosif Bejan.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Iosif Bejan a mărturisit că se așteaptă de la guvernanții români să-și respecte promisiunile, astfel încât proiecțiile de business să nu fie date peste cap de la an la an.

„Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit, nu în plus. Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe sfeclă și de pe soia. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă, cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin”, se plânge Bejan de lipsa de predictibilitate și de promisiunile nerespectate.

Revista Fermierului: Domnule Bejan, în prezent, care este structura de cultură a fermei pe care o conduceți?

Iosif Bejan: 250 ha cultivate cu cereale și plante tehnice, din care doar două hectare în proprietate. În toamnă am însămânțat în mare parte grâu și rapiță, însă rapița am întors-o toată. Și asta din cauză că, în toamnă, nu a fost ploaie suficientă și nu a răsărit. De asemenea, nu am avut un utilaj bun cu care să însămânțez, motiv pentru care plantele nu au răsărit. Am semănat și porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

R.F.: Ați cultivat soia pentru plata cuplată pe produs, dar și pentru restul subvențiilor, corect?

I.B.: Am însămânțat soia pentru a beneficia atât de banii de pe plata cuplată, cât și pentru sumele destinate ZIE. Din punct de vedere al cuantumului, anul trecut s-au plătit la soia 210 euro, în condițiile unei producții minime de 1.400 de kilograme boabe la hectar. Obligativitatea constă în livrarea mărfii cu contract de vânzare-cumpărare către un procesator. Aici am întâmpinat însă probleme.

R.F.: Ce fel de probleme, mai exact? Mai sunt procesatori de soia pe piață, în adevăratul sens al cuvântului?

I.B.: Nu prea mai sunt. Cei care achiziționează soia boabe de la fermieri, traderii, fac tot felul de învârteli. Se bazează doar niște documente care atestă că sunt și procesatori, însă doar atât, astfel încât fermierii să poată beneficia de plata cuplată. Fără plată cuplată, soia nu este rentabilă, mai ales la noi în zona Bacăului, unde nu avem irigații; dacă faci producție de două tone la hectar ești campion! Cu două tone producție, nu se recuperează nici măcar investiția la hectar. Venind plata cuplată – circa 200 de euro – plus SAPS și toate celelalte se compensează și există chiar și un profit. În plus, soia fixează în mod natural azotul în sol, mai exact în jur de 80 kg la hectar.

R.F.: Pe ce soi ați mizat la soia? Dar la porumb? În cazul grâului, ați achiziționat genetică românească sau străină?

I.B.: În cazul soiei am însămânțat Pioneer M10. Porumb am avut de la Syngenta. Grâul nu a fost românesc. Am semănat două soiuri comercializate de Brise, și anume Arezzo și Accroc. Ei au venit cu semințele, cu tot ceea ce înseamnă pesticide, îngrășăminte, pachete tehnologice pentru grâu, iar plata a fost în cereale, la recoltat. Am mers pe acest sistem cu plata în cereale pentru că ni s-a oferit un preț bun la grâu – 700 lei pe tonă, ridicat din câmp. Am semnat așa în condițiile în care, în prezent, materia-primă de acest tip se vinde la un preț de 54 de bani kilogramul. Și am înțeles că speranțe de creștere nu mai sunt. Dimpotrivă.

R.F.: Cu toate acestea, temerile privind posibila scădere a recoltei de grâu din Franța ridică prețurile futures pe bursa Euronext. Revista Fermierului chiar a scris recent despre acest aspect.

I.B.: A crescut prețul grâului, dar puțin. Era la un moment dat 54 de bani kilogramul, iar acum este la un nivel de 60 de bani/kg. Cel puțin la noi în zonă, grâul nu este o cultură profitabilă. Punem mai mult floarea-soarelui și rapiță, culturi care aduc bani. Pe lângă soia, de anul acesta am însămânțat și mazăre, cultură care și ea adaugă azot în sol și se încadrează în culturile aprobate pentru ZIE. Mazărea furajeră are un potențial de producție bun în zona noastră, mai exact de 3-5 tone la hectar. Dacă respecți tehnologia, iar prețul este bun, ajungi să încasezi undeva aproape de 90 de bani pe kilogram. Totul în condițiile în care investiția se situează undeva la 1.600-1.800 lei la hectar, pe an agricol. Producția de mazăre furajeră, în zona în care lucrez eu terenul, este de 4.000 de kilograme în medie, nivel profitabil pentru noi.

R.F.: Pe ce utilaje ați mizat până în prezent? Sunt oferte peste oferte și o multitudine de comercianți la noi în țară. Vi le puteți permite?

I.B.: Problema este toate utilajele sunt scumpe pentru noi, mai ales pentru cei cu suprafețe mici. Dacă nu prestezi servicii și pentru alții, nu se prea mai justifică investiția. Însă, nici de prestat nu prea mai ai pe unde. Toată lumea și-a cam luat câte ceva. Finanțările se dau, dar pe perioade prea scurte. În cinci-șase ani să returnezi 200.000 de euro înapoi este cam greu. Mi s-a spus nu o dată: „De ce îți iei tu utilaj de 200.000 de euro?”. Simplu – pentru că mai ieftin nu găsim. Mai ieftine sunt hârburile cu care, la o suprafață de 200 ha, când mergi la recoltat nu te poți încumeta. Nu poți merge la recoltat cu o combină de 1000 CP; nu face față.

R.F.: Cum ați făcut rost de bani pentru investiția în exploatația pe care o dețineți?

I.B.: Am fost în străinătate și am muncit pe brânci. În afară nu se făceau bani din agricultură, ci din construcții, în cazul imigranților. Am avut un serviciu bun. Apoi, am reușit să-mi fac documentele și să-mi fac o mică firmă. Am activat în regim propriu. Am câștigat bani cu care am venit și, într-un an, doi, pe toți i-am „băgat” în pământ.

R.F.: Cu ce sumă v-ați întors mai exact?

I.B.: Cam 300.000 de euro pe care i-am cheltuit la întoarcerea în țară. În plus, ulterior, alte leasinguri. Am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani etc. Și la 250 ha lucrate, investiția în utilaje este de aproximativ 500.000 de euro.

Să știți, eu nici n-am fost agricultor! Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat.

R.F.: Cele 250 ha pe care le lucrați în prezent sunt suprafețe comasate?

I.B.: Toată suprafața de care vorbiți este împărțită în 30 de parcele! Asta înseamnă contracte de arendă cu aproximativ 200 de persoane. Acum, APIA nu mai cere contracte de arendă, ci doar adeverința de la Primărie, cu lista proprietarilor. La Primărie ducem contractele de arendă, ele sunt centralizate și înregistrate. La APIA mergem doar cu centralizatorul și adeverința de la rolul agricol. În anii trecuți însă, înșiram la APIA toate actele; de pomană.

IMG 20170622 114920De ce au tăiat din subvenție?

Revista Fermierului: Apropo de APIA, s-a văzut o ușoară îmbunătățire în lucrul cu fermierii. Cel puțin în ultimul an așa se observă. S-au dat și banii mai devreme...

Iosif Bejan: Cu siguranță, totul a fost o chestie de imagine. S-au dat banii mai devreme. Pentru noi a fost OK că s-au dat aceste sume la timp. Însă, nu se știe cum se vor mai da următorii bani. (...) Au acordat la timp subvenția, dar de ce au tăiat din ea? Am avut sfeclă de zahăr anul trecut și promisiunea a fost de circa 800 de euro la hectar subvenție; am primit doar 610 euro plată cuplată.

R.F.: Care a fost explicația? Au fost prea mulți producători de sfeclă?

I.B.: Da. Însă, la calculul inițial, suprafața se încadra la nivel de țară la 800 și ceva de euro. Ni s-au dat doar 610 euro. Restul? Sunt bani mulți pentru noi...

R.F.: Asta în condițiile unor costuri de cât anume la hectar în cazul sfeclei?

I.B.: Costurile la hectar cu sfecla de zahăr sunt de 7.000 de lei; de la 6.000 de lei investiție la hectar poți spune că produci sfeclă. Fără irigații, fără nimic, pe câmpurile de la mine din zonă, am reușit să obțin totuși 48 de tone de sfeclă de zahăr pe hectarla plată, livrabile la fabrica de zahăr Agrana Roman. Chiar dacă prodcătorul de zahăr ridică marfa din câmp, totul este conta cost pentru fermier. Procesatorul trimite o mașină de recoltat direct din pământ, forță de muncă și utilaj pentru încărcat și, astfel, se ajunge la 10 bani kilogramul de sfeclă, la 48 de tone media la hectar, adică la 4.800 de lei în cazul meu. Ce facem cu restul, până la 7.000 de lei? Toată subvenția mea s-a dus către această cultură... Eu speram să-mi rămână ceva din subsidia pe suprafețele cu sfeclă. Din 800 de euro la hectar, pus SAPS, plus, plus... M-am gândit că la aproape 1.000 de euro subvenție la hectar cheltui 500-600 cu terenurile și cultura... Nu mi-a mai rămas nimic.

R.F.: Din ce vă rămâne cel mai mult ca profit? De asemenea, care este „cultura-regină” în exploatația dumneavoastră și de unde ați achiziționat genetica pentru ea?

I.B.: Sunt două culturi importante în cazul meu: floarea-soarelui și rapița. Semăn trei—patru hibrizi de la trei-patru firme diferite. Nu e vorba de risc, însă mă cunosc cu toți distribuitorii și promotorii și iau de pe la fiecare. În prezent, cea mai mare pondere din suprafața pe care o dețin este reprezentată de cultura florii-soarelui; vorbim de circa 100 ha. Rapiță am avut însămânțate 90 ha, însă, așa cum am menționat anterior, am fost nevoit s-o întorc pe toată. Am mărit astfel suprafața cultivată cu floarea-soarelui, ca urmare a faptului că am întors toată rapița. Dacă era rapiță, floarea-soarelui aș fi avut doar 20-30 ha în acest an; pentru rotație nu mai aveam unde să însămânțez.

R.F.: La dumneavoastră în zonă se mai vinde teren arabil?

I.B.: Nu se mai vinde teren. În prezent, am semnate aproape 200 de contracte de arendă pentru 250 ha. Proprietarii din zona mea au teren puțin. În zona în care muncesc eu sunt proprietari care au și câte 10 ari într-o tarla. Astfel de proprietari se gândesc că iau puțin pe suprafețe așa mici și se spun că este mai bine să vină an de an și să ridice arenda (vreo doi saci de grâu) decât să vândă terenul. La noi nu sunt proprietari cu suprafețe de 5-10 hectare.

R.F.: Cam cu cât merge la vânzare hectarul de teren pe la dumneavoastră prin zonă? Asta în cazul în care proprietarii se decid să vândă...

I.B.: Vorbim de o sumă de până la 2.000 de euro, 10.000 de lei să spunem. Și nici nu merită mai mult. Acele 10.000 de lei nu le scot nici în 15 ani de lucrat acel pământ, ca și profit.

R.F.: Ați încercat să depuneți proiecte pe fonduri ENPARD sau FEADR?

I.B.: Am întocmit un proiect în 2008, când au demarat plățile pe fonduri FEADR. Am avut noroc că a fost prima sesiune. Am luat atunci 90.000 de euro pentru utilaje (tractor John Deere, iar plugul și utilaje de pregătit solul de la Kuhn). Ulterior, nu am mai reușit. Nici n-am mai încercat, văzând că am un vecin și coleg de breaslă care se chinuie de vreo doi-trei ani și nu prinde nimic. Asta în condițiile în care omul este proprietar pe 150 ha!

R.F.: Știm că ați mai interacționat cu presa de specialitate și v-ați plâns că mesajul a fost trunchiat. Ce mesaj și cui vreți să transmiteți? Noi vă stăm la dispoziție...

I.B.: Cui vrem noi să transmitem mesaje nu ne aud. Am fost și la mitinguri la București de atâtea ori... (...) Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit! Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe urma comercializării sfeclei și soiei. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin.

Apoi, banii pe motorină vin târziu. Anul trecut, ne-au dat un leu șaizeci și ceva de bani, în timp ce anul acesta puțin peste 1,40 lei. De ce e mai mică subsidia? Se taie mereu. Nu cerșim, nu cerem în plus. Să ni se dea ceea ce s-a promis și să se încerce să se ajungă la nivelul subvențiilor din afară. Cum poți fi competitiv pe piața comună? Prețul grâului se face la Bursa din Paris sau Londra. Fermierul de acolo are 1.000 de euro subvenție la hectar, în timp ce noi avem 150 de euro și vindem grâul la fel, cu același preț.

Personal, mă întreb încontinuu de ce nu se implementează și la noi programele bune din străinătate? În săptămâna 12-18 iunie 2017 am vizitat Polonia; e ceva de vis, e schimbată total. Ei au accesat aproape toți banii pe dezvoltare rurală, iar la noi se pun doar piedici, noi nouă, ca să nu luăm banii. Eu zic că cineva are interes în acest sens.

Mesajul mai este că nu suntem lăsați să facem treabă. Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva. Până la urmă, cele 250 ha sunt lucrate doar de mine. Am doar un angajat care face pază și manipulare. Nu-mi convine și n-ai om pregătit să-i dai utilajul de 100.000 – 150.000 de euro pe mână.

R.F.: Totuși, marii producători de utilaje școlesc operatorii...

I.B.: Îi școlesc și apoi îți pleacă din fermă. Găsesc pe moment oferte mai bune. Poate de la mine primesc 2.000 de lei, însă vecinul le poate propune un salariu de 2.500 de lei, numai ca să plece de la tine. (...) Ne „ardem” unul pe celălalt. Mâncătoria aceasta este peste tot la noi în țară. Asta este mentalitatea noastră și nu ne vom schimba. Nu suntem educați să colaborăm unul cu celălalt.

R.F.: Ați încercat vreo formă de asociere în zona dumneavoastră?

I.B.: Nu. Pe vremea când se discuta mult de grupurile de producători, când se dădeau bani pentru depozitare, cu finanțare 75-90 la sută, am încercat împreună cu un vecin să-i convingem și pe alții. Mulți dintre aceștia sunt însă în vârstă, rămași cu ideea CAP-ului în cap și n-a mers. (...) Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de imigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire. Aceștia știu ce înseamnă progam, corectitudine. Acolo, dacă n-ai de muncă, ești dat afară din casă. Aici se profită. Angajații nu stau la tine, pleacă la celălalt, dacă nu-i lași să bea, spre exemplu. Asta-i marea problemă la noi, la țară.

Publicat în Interviu

Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.

În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.

„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.

Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.

În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.

Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista