Afişez elemetele după tag: bani - REVISTA FERMIERULUI

Pe perioada noului exercițiu bugetar 2020-2027, în cazul României, banii alocați plăților directe vor cunoaște un reviriment de 15 la sută față de perioada actuală de programare, în timp ce sumele destinate zonelor de investiții se vor contracta cu aproximativ 16 procente, a anunțat marți, 29 octombrie 2019, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

„Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărţi conform celor doi piloni, pe plăţi directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenţii, şi Pilonul II, investiţii, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală şi acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I şi reprezintă o creştere de 15% raportat la exerciţiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro, cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%”, a precizat șeful AFIR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

Totodată, el a mai spus că, încă de la aderarea României la UE, s-a prevăzut o schemă de contribuţie la dezvoltare de 85% din întregul buget alocat din fondurile UE, şi de 15% de la bugetul naţional, însă în viitoarea programare rata de cofinanţare a statului membru va creşte la 30%.

„Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adăugat 1,4 miliarde de euro contribuţia României, înglobând un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important şi trebuie să avem în vedere este că, în exerciţiul financiar viitor, politica la nivel european vine cu o schimbare majoră, cel puţin pe zona de investiţii, pilonul II din PAC. Rata de cofinanţare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al României, ducând contribuţia la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cei şase ani”, a adăugat Chesnoiu.

Nu în ultimul rând, el a mai precizat că europarlamentarii români din toate ramurile politice luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune, în condiţiile în care CE a prezentat iniţial un buget în scădere, din cauza ieşirii Marii Britanii din UE, în domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scădere de 28%.

Publicat în Finantari

Miercuri, 2 octombrie 2019, executivul de la București a consfințit ca, din data de 16 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată acorda un avans din subvenții, în baza Hotărârii privind cuantumul plăţilor pe suprafaţă şi a plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine.

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, plăţile prevăzute în actul normativ se acordă conform prevederilor OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, prin această Hotărâre au fost aprobate cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,6082 euro/hectar), plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare, inclusiv (5 euro/hectar) şi peste 5 hectare şi până la 30 hectare, inclusiv (48,7127 euro/hectar), plata pentru înverzire (59,3201 euro/hectar) şi plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/hectar).

„Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate”, precizează sursa citată.

Actul normativ prevede, pe de altă parte, că pentru speciile ovine/caprine plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 64,3 milioane de euro.

„Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri şi programul de dezvoltare pe termen scurt, în condiţiile cunoaşterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, menționează oficialitățile.

Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEADR), se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2019 şi 2020.

„Reamintim că acest act normativ are la bază şi Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, prin care mai multe state membre ale UE, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Astfel, statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013”, precizează Guvernul.

Înainte de ședința de guvern de miercuri, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a consfințit că Executivul pe care îl conduce va aproba cuantumul plăților directe din sectorul vegetal și zootehnic, subvenții care vor fi plătite agricultorilor începând cu 16 octombrie, pentru a-i sprijini în perioada de însămânțare a culturilor de toamnă.

„Până la începutul lunii decembrie, suntem pregătiți să achităm fermierilor 1,4 miliarde de euro, sub formă de avans. De asemenea, crescătorii de animale vor beneficia de sprijin. Pentru speciile ovine și caprine, aprobăm astăzi plățile directe într-un cuantum de peste 64 de milioane de euro.
Domnule ministru Daea, vă felicit pentru aceste eforturi și pentru rezultatele obținute”, a precizat liderul PSD.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro ar reprezenta banii europeni care au intrat în conturile producătorilor agricoli români, în perioada 2017-2019, numai în acest an Comisia Europeană (CE) decontând României peste 2,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este anunțul făcut marţi, 27 august 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În data de 26 august 2019, au intrat în conturile României pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane de euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură şi dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,7 miliarde euro (plăţi directe şi investiţii)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform sursei citate, prin cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, domeniul agricol din România a atras 8,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019.

Publicat în Finantari

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, se aşteaptă să primească bani mai mulţi pentru investiţii la rectificarea bugetară anunţată pentru finalul lunii iulie (ANIF), arătând că la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare sunt investiţii realizate chiar şi cu un an mai devreme, iar constructorii trebuie plătiţi.

„Tot timpul se fac reglaje şi este firesc să se facă reglajele acestea în execuţia bugetară, pentru că una este prognoza şi alta realizarea. Eu mă aştept la bani mai mulţi pentru investiţii şi am discutat acest lucru, întrucât în Ministerul Agriculturii, la ANIF, toate lucrările de investiţii sunt avansate, unele dintre acestea cu un an de zile mai devreme realizate, motiv pentru care trebuie să aduc bani pentru a onora pe cei care au efectuat aceste lucrări pentru constructori. În rest mi-am făcut şi buget bun şi execuţie bună vom avea”, a precizat oficialul guvernamental român.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că propunerea de rectificare bugetară va intra în Guvern pe 31 iulie.

„Azi (n.r. - miercuri), la Finanţe, încheiem discuţiile cu ministerele. Joi o să fie o discuţie cu doamna prim-ministru pentru a prezenta care sunt primele rezultate şi pe 31 iulie o să avem în Guvern propunerea de rectificare bugetară. Dar, ca principiu, este clar, aşa cum am spus, tot ce înseamnă obligaţii legate de veniturile românilor, salarii şi pensii, vor fi asigurate. Tot ce înseamnă factura legată de investiţii, la fel, iar diferenţa se va reloca între ministere în funcţie de aceste două priorităţi. Tot s-a vorbit de scăderi de cheltuieli. Este abordarea corectă, abordarea de bun simţ pe care trebuie să o aibă orice demnitar, mai ales ministrul de Finanţe, să ceară ca banul public să fie cheltuit în mod justificat şi pe acţiuni care aduc creştere în economie, nu pe activităţi care nu se justifică”, a explicat membrul guvernului Dăncilă.









Publicat în Știri interne

Nu mai târziu de 30 septembrie 2019, fermierii pot accesa fonduri de peste 13 milioane de euro, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), pentru înfiinţarea şi funcţionarea de grupuri de producători în sectoarele agricol şi pomicol, a anunțat miercuri, 26 iunie 2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Sesiunea se derulează în perioada 26 iunie 2019, ora 9:00 - 30 septembrie 2019, ora 16:00, iar alocarea financiară anuală este de circa 7,729 milioane de euro pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, respectiv de aproximativ 5,3 milioane de euro pentru submăsura 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

„Lansăm azi o nouă sesiune de depunere a proiectelor de investiţii dedicată grupurilor de producători, cu o alocare financiară anuală de peste 13 milioane de euro pentru sectoarele agricol şi pomicol. Sprijinul financiar acordat prin PNDR 2020 este direcţionat pentru a susţine înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători, astfel încât să se poată asigura valorificarea în comun a produselor agricole ale membrilor, dar şi integrarea pe piaţă a producătorilor primari prin adaptarea producţiei acestora la cerinţele pieţei şi comercializarea în comun a producţiei lor. De asemenea, fondurile pe care le punem acum la dispoziţia fermierilor pot fi utilizate pentru a asigura îmbunătăţirea performanţelor generale şi creşterea veniturilor generate de exploataţiile agricole şi pentru crearea şi promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Pragul minim al punctajului pe care trebuie să îl întrunească o cerere de finanţare pentru depunere este de 10 puncte.

În acelaşi timp, sprijinul public acordat este 100% nerambursabil şi nu poate depăşi suma maximă de 100.000 euro/an şi 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere.

Sprijinul financiar se acordă în baza unui plan de afaceri, este forfetar, degresiv, plătit în tranşe anuale, pentru o perioadă care nu poate depăşi cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

AFIR precizează că solicitările de finanţare se depun online pe pagina de internet a agenţiei - www.afir.info, până în data de 30 septembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Totodată, pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri nerambursabile au la dispoziţie Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Având în vedere rezultatele verificărilor din anul 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) preconizează o scădere a numărului de fermieri ce vor fi controlați pe teren în anul 2019, acesta fiind variabil și depinzând în mare măsura de numărul de scheme solicitate de fermieri și de riscuri, a anunțat APIA luni, 25 februarie 2019.

„Precizăm că pe fluxul de selectare la control, fermierii care au modificări ale cererilor de sprijin față de anul anterior pot fi selectați la control și în anul curent cu o probabilitate mai mare față de cei care nu au modificări ale cererilor unice de plată”, adaugă vocile autorizate ale agenției.

Potrivit prevederilor OMADR 69/2019, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti se vor depune Cererile Unice de Plată (CUP) în cadrul Campaniei 2019.

Producătorii agricoli și din sectorul zootehnic vor depune la APIA o singură cerere, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

CUP se vor depune la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul producătorilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Subvenții, doar pentru cel care lucrează terenul

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință, se mai menționează în documentul celor de la APIA.

„Reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; - măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); - ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic”, se precizează într-un comunicat de presă.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2019, reprezetanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și la ora la care sunt programați conform invitației primite.

Nu demult, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, preciza că termenul în care se depun cererile, respectiv 1 martie - 15 mai, nu se schimbă nici în 2019, iar regula trebuie respectată.

„În 2017, ca să introducem acea ordine, am spus că închidem obloanele la APIA, în 2018 ca să introducem regula şi mai puternic, am spus că ferecăm, sudăm uşile. Anul ăsta, spun că suspendăm şi scările la APIA, pentru că până la data de 15 mai trebuie să depună cererile pentru a avea subvenţiile la timp”, menționa în data de 18 februarie a.c. ministrul de resort, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți, 19 februarie 2019, la București, agricultorul băcăuan Laurențiu Baciu a dat de pământ cu noul concept de casă de comerț agroalimentar promovat și bugetat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, și a spus că așa cum este conceput acesta, nu consideră că va avea succes, fiind un proiect „mort din fașă”.

„Eu mi-am exprimat punctul meu de vedere, al lui Laurențiu Baciu, și nu al președintelui LAPAR. Nu m-am consultat cu colegii mei pe acest subiect și nu-mi pot permite să vorbesc în numele lor. Ce vă pot spune este că, așa cum am analizat eu, pentru mine, (n.r. - Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”) este o propunere care nu îmbracă realitatea din România. Vrem să facem ceva ce este aproape imposibil la condițiile pe care le avem (...) și cred că, ținând cont de faptul că este o acțiune a statului și care necesită foarte mulți bani pe care noi nu-i avem, așa cum este concepută, nu văd să aibă succes”, a precizat agricultorul din Bacău. „Cred că autoritățile statului aveau la dispoziție, fără eforturi financiare, alte soluții pentru a ajuta piața produselor agricole din România. Această casă, așa cum au explicat-o cei care sunt puși să se ocupe de ea, nu rezolvă nicio problemă. Pur și simplu cred că este un proiect care a murit în fașă. Vorbesc în nume personal acum – nu-i văd niciun viitor”.

În plus, la finele Adunării Generale a membrilor LAPAR, Baciu, vorbind în numele său și nu în calitate de președinte al Ligii, a menționat totodată că ar fi fost indicat ca autoritățile române să protejeze producția și exploatațiile agricole autohtone, într-un mod similar cu cel al altor state europene.

„Ei (n.r. - autoritățile statului) trebuia să facă altceva. Ieri am avut posibilitatea să mă exprim în acest sens, că statul are alte obligații, dacă este să copiem ceea ce fac alte țări membre din Europa, și anume să protejăm producția și exploatațiile agricole autohtone, unde statul ar trebui să se implice, așa cum se implică fiecare stat membru UE. (...) Dacă instituțiile statului nu intervin, că numai ei pot interveni, astfel încât să pună condiții în ceea ce înseamnă introducerea produselor agricole din afară, ce calități trebuie să îndeplinească (n.r. - produsele agroalimentare importate), ca să protejeze producția autohtonă (...) Cum vă explicați dumneavoastră că aceia care aduc carne de porc din Spania, după spusele lor, este mai ieftină decât cea românească, ținând cont de faptul că, Spania, pentru a produce carne, importă porumb din România și unde și costurile cu salariile sunt mult mai mari decât în România? Ce fel de carne credeți dumneavoastră că vă aduc importatorii? Ați fost și dumneavoastră afară, am fost și eu, am fost și prin piețe, și prin galantare, și m-am uitat ce prețuri au la produse alimentare. Îți pui întrebarea: - dacă mie îmi dă cu trei lei pe kilogram (n.r. - kilogramul de carne de porc), înseamnă că el trebuie să-l aducă din Spania mai ieftin, că el n-o cumpără mai ieftin. Ceva nu este în regulă”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu, agricultor băcăuan și deținător de hotel în centrul reședinței de județ.

Daea: Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un lucru pozitiv

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari
Luni, 12 Noiembrie 2018 21:36

Mai mulți bani dați pe legume

Cartofii, legumele şi conservele de legume, alături de energia termică şi de combustibili, s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii octombrie 2018, faţă de septembrie a.c., înregistrând, de asemenea, printre cele mai mari creşteri de preţuri raportat la decembrie 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni, 12 noiembrie 2018.

Concret, preţul cartofilor a înregistrat o creştere cu 5,48% în octombrie faţă de septembrie şi cu 29,11% faţă de decembrie 2017, în timp ce legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 6,87%, respectiv cu 21,48%. Ouăle s-au scumpit cu 2,7% faţă de septembrie, dar au fost mai ieftine cu 24,19%, raportat la decembrie 2017.

La polul opus, citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cel mai mult în octombrie, respectiv cu 7,15% faţă de luna septembrie, în timp ce, raportat la ultima lună a anului trecut, s-au scumpit cu 6,12%. Preţul fructelor proaspete a înregistrat un recul faţă de septembrie, cu 1,98%, şi cu 9,42% comparativ cu decembrie 2017.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 11

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista