bunastare - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, din 25 martie 2020, efectuarea plăților aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.283.571,50 euro, respectiv 38.630.435,70 lei, pentru un număr de 48 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăți privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR2014 –2020).

Publicat în Zootehnie

În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.

Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.

Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.

ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.

De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.

România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.

Publicat în Comunicate

Potrivit comunicatului de presă al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) din România, 50 de fermieri (crescători cu un ciclu anual de circa 50 de milioane de păsări, respectiv crescători a aproximativ 300.000 de porci/an) care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14T - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau - pachetul b) păsări, au fost anunțați de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, că nu sunt eligibili.

„După toate problemele pe care le avem cu pesta porcină africană, cu interdicțiile comerciale la carne și animale vii care vin din partea partenerilor externi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), luni, 9 iulie 2018, faptul că o parte din cei care au aplicat în luna mai 2018 pentru Măsura 14 - subpachetele pe bunăstare, nu sunt eligibili!”, transmit cei din conducerea ACEBOP.

Ca urmare a acestei informări, liderii asociației au luat legătura cu organizațiile europene din care face parte și sunt în măsură să precizeze că legislația Uniunii Europene (UE) prevede posibilitatea plății retroactive, cum este și acest caz al Măsurii 14T, anunțată în luna mai a.c.

„Cererile au fost primite și, normal, trebuie să se intre la plată de la 1 ianuarie 2018”, susține șefia ACEBOP. „Nicio instituție publică nu poate să comunice alte condiții de aplicare a legislației. Marți, 10 iulie 2018, MADR afirmă că inclusiv în cazul în care fermierul îndeplinește toate condițiile de bunăstare superioară, autorizare anterior datei de publicare a Ordonanței nr.1042/2018, el nu va primi sumele compensatorii de la UE pentru ce a respectat – pe motive inventate artificial!”.

De menționat este faptul că acești crescători au populat fermele timp de o jumătate de an cu respectarea condițiilor, ca urmare a asigurărilor venite de la APIA că vor primi banii de la UE, dacă le duc la îndeplinire. Cea mai mare parte a acestor fermieri au proiecte în derulare, finanțate cu bani europeni și fără măsura de bunăstare, aceștia nu numai că nu vor mai putea popula, ci sunt în situația de a intra în faliment, de a nu-și mai putea îndeplini sarcinile din proiectul european pentru care au primit finanțare europeană, spun cu amărăciune în glas cei din ACEBOP.

„Solicităm intervenția de urgentă a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestei probleme, pe care noi o considerăm o interpretare greșită a legislației europene, în dezavantajul fermierilor români”, au conchis cei din ACEBOP.

Până la ora publicării materialului, MADR nu a avut nicio reacție cu privire la subiect prin persoana secretarului de stat, Alexandru Potor, în ciuda faptului că acesta a fost contactat telefonic.

Publicat în Zootehnie

Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.

Publicat în Zootehnie

Într-un interviu-maraton cu secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, oficialul guvernamental a recunoscut că a avut o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene la organismul de conciliere, pe tema eventualelor penalizări impuse României ca urmare a acordării plăților pe bunăstarea animală, el precizând că, dacă va fi nevoie, reprezentanții țării noastre ar putea apela inclusiv la Justiție pentru soluționarea situației.

Mai mult, el a vorbit pe larg de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), evenimentul în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg acest subiect al reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program).

Ca urmare a faptului că fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi), am decis să lămurim acest aspect în cadrul acestei discuții prelungite cu reprezentantul MADR.

Varianta video a interviului (integral), aici: https://youtu.be/BIlxYWob7zs

Revista Fermierului: La aproape o lună de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), vă rugăm să ne comunicați pe scurt care au fost principalele modificări propuse a fi aduse programului de dezvoltare și investiții cu fonduri FEADR.

Dănuț Alexandru Potor: Data de 29 septembrie a reprezentat momentul în care a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, aferentă anului 2017. Aceasta a fost o reuniune extrem de încărcată, în cadrul căreia s-au propus mai mult de 15 modificări ale PNDR. Poate cel mai delicat subiect al întâlnirii a fost reprezentat de posibilitatea reintroducerii Măsurii 14 care vizează bunăstarea animalelor.

R.F.: Crescătorii de suine de nivel mic și mediu spun că au nevoie ca de aer de aceste plăți pe bunăstare. Și au și explicat de ce. Pentru cititorii noștri care activează în alte sectoare de activitate a agriculturii românești, până la urmă pentru ce s-ar realoca aceste fonduri FEADR?

D.A.P.: Înainte de toate, este necesar să menționez că investițiile care au fost făcute de fermieri de-a lungul anilor în ceea ce privește condițiile superioare de bunăstare a animalelor trebuie să fie menținute. Astfel, în ajutorul lor ar putea veni de această dată Măsura 14 din PNDR 2020, una de compensare a costurilor pe care crescătorii de suine și de păsări le realizează în momentul în care asigură aceste măsuri superioare de bunăstare. Și aici putem vorbi despre plăți de compensare pentru creșterea cu 10 la sută a spațiului alocat animalelor, de asigurarea unor condiții de iluminat de minimum 11 ore pe zi, cu o anumită intensitate, de o corectare a nivelului de nitriți și nitrați din apa de băut a animalelor, de reducerea nivelului de pulberi în atmosferă, în cadrul complexelor de creștere, precum și de îmbunătățirea condițiilor de odihnă pentru animale.

R.F.: Nu vă ascundem că am vizitat mai multe ferme de îngrășare a porcilor din zona Moldovei. Fiecare administrator de exploatație a explicat în felul său nevoia reactivării acestei Măsuri 14. Care este viziunea dumneavoastră?

D.A.P.: Argumentele pentru care noi am solicitat reintroducerea acestei Măsuri 14 au fost multiple. Ele au și fost exprimate în Comitetul de monitorizare, dar unele sunt foarte importante și din perspectiva Comisiei Europene (CE). Astfel, am arătat clar că dincolo de faptul că fermierii au efectuat deja aceste investiții costisitoare pentru a asigura condiții de bunăstare superioare pentru animale, există și argumente care sunt foarte tare susținute și de CE. Și aici mă voi referi la programul „One Health”. Acesta este un program prin care Comisia încearcă să urmărească și să combată rezistența la antimicrobiene. Este deja știut faptul că utilizarea extinsă a antibioticelor în creșterea animalelor poate cauza, pe de-o parte, apariția unor superbacterii rezistente la antibiotice, ceea ce reprezintă un pericol grav pentru întreaga omenire, iar pe de altă parte, utilizarea extinsă a antibioticelor creează și acumularea acestor substanțe în carne, în așa fel încât lucrurile acestea duc în final la o scădere a calității produselor către consumatori.

Măsura 14, prin condițiile superioare de bunăstare, a avut un efect foarte interesant, și anume a dus la scăderea consumului de antibiotice la nivelul fermelor. Pe România, avem rapoarte că s-au produs reduceri semnificative de consum de antibiotice. Este normal – dacă sunt reduse pulberile la nivelul îngrășătoriilor, halelor, boxelor – ca animalele acelea să aibă mai puține probleme respiratorii, sensibilitate mai redusă, pentru că nu stau toată ziua în amoniac, în pulberi ș.a.m.d. Implicit, efectul imediat va fi acela că animalele nu se vor mai îmbolnăvi atât de des. Practic, următoarea chestiune care vine în lanț este stoparea utilizării antibioticelor. Nemaiutilizând antibiotice, nu se mai produce acumulare în țesuturi și nu mai apare pericolul acesta de stimulare a apariției bacteriilor rezistente.

R.F.: Fermierii spun că au pierdut din aceste sume alocate pe bunăstare. Ele asigurau cash-flow-ul necesar asigurării acestor condiții superioare de bunăstare, iar crescătorii au spus că banii erau deja bugetați pentru acele cicluri de producție acceptate, astfel încât pierderile s-au mărit.

D.A.P.: Înainte de a continua, trebuie să fac o precizare: acordarea acestor compensații bănești se face în urma verificării criteriilor de eligibilitate. Este clar că dacă a fost o defecțiune undeva, acolo, sau ceva nu s-a întâmplat (vă spun că am primit destul de multe notificări pe aceste chestiuni), am dispus verificarea de la caz la caz. În situația în care s-a constatat o eroare la nivelul fermei, trebuie să aplicăm legislația națională și europeană. În cazul în care a fost o eroare din partea AFIR-APIA, pentru că aceste măsuri sunt delegate și se află în PNDR 2020, dar sunt implementate prin intermediul APIA, am dispus corecții.

Nu este departe de adevăr că am avut și audituri pe tematica aceasta. În cadrul acestor audituri din partea CE și a Curții Europene de Conturi (ECA), nu am fost întotdeauna pe aceeași lungime de undă cu instituțiile care ne-au vizitat. Și asta, pentru că noi considerăm că am implementat corect măsura la nivelul României. Nu am fost de acord cu aplicarea de corecții forfetare pe anumite pachete, și în mod special pe Subpachetul 1a. Am fost chiar și la Bruxelles pe tema asta. Astfel, am asamblat o echipă din cei mai buni specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu participarea APIA și AFIR, și am purtat discuții cu organismul de conciliere de acolo pe subiectul acesta și pe propunerile care au fost făcute de tăieri de bani, de corecții forfetare. Deși nu este o informație neapărat publică, pot să vă spun că feedbackul a fost pozitiv din partea organismului de conciliere.

R.F.: Chiar asta voiam să vă întrebăm. Știm că ați fost prezent la această ședință de conciliere și, de aceea, considerăm că prezentarea a două-trei idei desprinse din această întâlnire ar fi de bun augur.

D.A.P.: A fost o discuție cu organismul de conciliere în care noi ne-am explicat argumentele pentru care considerăm că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală. Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor CE, care poate sau nu să țină cont de ele. În schimb, în orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere.

R.F.: Ce mesaj le putem transmite atât crescătorilor de păsări, cât și, în special, crescătorilor de porcine? Nu o dată, ministrul Agriculturii s-a exprimat că trebuie să trecem de la paradigma randamentelor la hectar la cea a nivelului de proteină obținută la hectar, adică de transformarea producției primare de cereale în carne. Or, pentru a menține pe linia de plutire această zonă zootehnică, una care necesită investiții masive, este nevoie de input, de cash-flow, de stabilitate legislativă.

D.A.P.: Să nu uităm: beneficiarul nu este nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care câștigă aici – lucru pe care l-am specificat și în comitetul de monitorizare – sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară. În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și cel european.

Și aici fac o paranteză. În afara faptului că este echitabil și moral ca toți crescătorii care implementează măsuri superioare de bunăstare să fie despăgubiți, adică, de la minus X, de la cât pleacă ei pentru faptul că implementează aceste măsuri de bunăstare superioară, să fie aduși la zero pe partea cu cheltuielile efectuate, este și moral, și echitabil. Am spus-o foarte clar: eu, personal, cât și echipa mea ne vom bate până la capăt pe subiectul acesta, pentru că nu este normal ca fermierii noștri să facă niște eforturi în cadrul Măsurii 14, care este reglementată prin regulamentul european, iar noi să n-o putem aplica.

R.F.: De ce a fost aleasă data de 29 septembrie 2017 pentru a susține acest Comitet de monitorizare? Știm că există o strategie în spatele deciziei dumneavoastră...

D.A.P.: S-a pus problema la un moment dat că acest Comitet de monitorizare a fost făcut prea devreme – pe 29 septembrie 2017 – și că ar fi fost necesar poate să mai fi stat puțin, să ne fi dus spre decembrie, că poate lucrurile ar fi fost mai mult „rumegate”, inclusiv din punctul de vedere al setării costurilor, la nivelul acestor subpachete de compensare. Am spus nu! Trebuie să facem acest comitet încă din luna septembrie, pentru că o aprobare de modificare de PNDR necesită câteva luni de discuții, de schimb de corespondență cu Comisia ș.a.m.d. În conformitate cu regulamentul, inclusiv pe partea de plăți de compensare a pierderilor de venit pe bunăstarea animalelor, cererile vor fi depuse odată cu cererile unice de plată pentru plăți directe; practic, până în orizontul lunii mai. Așadar, avem timp la dispoziție opt luni pentru a finaliza discuțiile, în așa fel încât fermierii să poată depune cererile de plată și să nu aibă întreruperi pe ciclurile financiare. Acesta este obiectivul nostru și de aceea am făcut din timp acest comitet de monitorizare, în așa fel încât să purtăm discuțiile preventiv.

A fost inclusiv o discuție în partea publică cu reprezentanții CE, care au spus că nu toate detaliile legate de compensare, de costuri au fost detaliate, din perspectiva lor, suficient. Asta m-a determinat și pe mine, la momentul respectiv, să împart tot acest proces de modificare și de reaprobare a introducerii Măsurii 14 în trei etape. În prima etapă, se vorbește de oportunitate – de ce avem nevoie de această metodă de compensare a pierderilor. Al doilea lucru – de unde se constituie resursele financiare. În designul financiar al PNDR 2020, existau necesitatea și oportunitatea Măsurii 14, dar aceasta nu era bugetată. În fine, o a treia etapă este cea de definitivare a calculelor tehnice până la nivel de eurocent pentru fiecare dintre subpachetele care fac obiectul Măsurii 14. Practic, acestea sunt cele trei etape care trebuie îndeplinite până la o finalizare a discuțiilor.

Le-am spus foarte clar reprezentanților CE că în cadrul Comitetului de Monitorizare din 29 septembrie 2017 ne propunem să aprobăm primele două etape – oportunitatea și resursele financiare care se vor constitui, rămânând ca, în discuțiile cu fermierii, cu reprezentanții sectoarelor și în corespondențe tehnice cu reprezentanții serviciilor CE, să finalizăm propunerile pentru compensările financiare. Ele au deja un format avansat.

R.F.: Să explicăm puțin care vor fi resursele alocate reactivării Măsurii 14. Avem măsuri din PNDR 2020 care nu au avut apetență la beneficiarii de fonduri FEADR?

D.A.P.: Al doilea calup de decizie, după oportunitate, a fost alocarea resurselor financiare. Și aici s-a pus o întrebare conform căreia dacă reactivăm Măsura 14, de unde vom lua banii? Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați.

R.F.: Să exemplificăm...

D.A.P.: De exemplu, am luat 100 de milioane de euro de pe subMăsura 6.5 – plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri. Din păcate, după repetate lansări ale acestei subMăsuri, s-a dovedit că banii nu sunt absorbiți. Am lăsat totuși mai mult de 13 milioane de euro disponibile pentru noi relansări.

Publicat în Interviu

O cercetătoare britanică a inventat o mănușă-prototip „de dislocare cervicală” mecanică, instrument prin intermediul căruia sacrificarea păsărilor ar deveni mai „umană”.

Dr. Jessica Martin, câștigătoarea unei burse oferite de Humane Slaughter Association în 2011, și-a obținut doctoratul la Universitatea din Glasgow grație unei lucrări de specialitate prin intermediul căreia își propunea să obțină un dispozitiv mecanic menit să sacrifice păsările din ferme într-un mid cât mai uman... posibil.

În fiecare an, miliarde de păsări trebuie să fie asomate chiar în interiorul fermei, dacă acestea sunt bolnave, sau sacrificate pentru mica abatorizare. Începând cu luna ianuarie 2013, în Europa, utilizarea dislocării cervicale manuale ca metodă se sacrificare a păsărilor a fost restricționată prin Regulamentul nr. 1099/2009 a protecției animalelor în procesul de asomare.

Dr. Martin, care a studiat în paralel la Scotland Rural College din Ayr, a proiectat și construit patru dispozitive mecanice prototip (în baza cerințelor Regulamentului 1099/2009), inclusiv proiectul inovativ - o mănușă mecanică de dislocare cervicală, o alternativă mai „umană” la dislocarea cervicală manuală utilizată în sacrificarea păsărilor.

Dispozitivele au fost testate în contextul impactului asupra bunăstării păsărilor, spun cei de la Thepoultrysite.com, folosindu-se ulterior pentru verificarea datelor mai multe autopsii, teste de reflex și de comportament, respectiv analize de activitate cerebrală ale acestora.

Mănușa-prototip promite optimizarea procesului de dislocare cervicală prin reducerea timpului până la moartea cerebrală, cât și reducerea inconsistențelor observate în acțiunile manuale. În prezent, Dr. Martin caută soluții pentru a produce mănușa mecanică în serie, pentru comercializare, ca element competitiv la dislocarea cervicală manuală.

În prezent, s-a ajuns la nivelul de refinare a protocolului de lucru cu noul instrument, astfel încât acesta să se plieze funcțional pe cerințele și pe nevoile crescătorilor de păsări, pe diferitele tehnici de dislocare cervicală manuală și pe experiența operatorului.

Potrivit ANSVSA, dislocarea cervicală manuală reprezintă întinderea și răsucirea manuală sau mecanică a gâtului, provocând astfel ischemia cerebrală. Conform ghidului de ucidere păsări emis de ANSVSA, în procesul de dislocare manuală cervicală se prinde pasărea cu o mână de picioare şi se întoarce cu capul în jos, luând ca suprafață de sprijin coapsa piciorului, cu primele două degete ale mâinii libere se apucă capul, imediat înapoia zonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc), se apăsă pe gât cu prima încheietură a celor două degete, concomitent cu tragerea capului spre spate.

„La păsările de mărime medie creierul poate fi separat de coloana vertebrală prin apucarea bazei craniului cu o mână şi baza gâtului cu cealaltă mână, iar apoi se trage rapid şi ferm în direcŃii opuse cu o mişcare puternică de desprindere bruscă”, se arată în document.

Publicat în Zootehnie

Sorin Radu, noul secretar de stat care are în subordine cele două agenții de plăți (AFIR și APIA) - entități care pompează bani grei în sectorul agroalimentar românesc – a acceptat să vorbească cu presa de specialitate despre strategia pe care domnia sa o va avea în ceea ce privește diminuarea birocrației atunci când vine vorba accesarea fondurilor FEADR.

 

În acest context, potrivit spuselor sale, în perioada următoare, el plănuiește să declanșeze o serie de consultări cu factorii implicați în tot ceea ce înseamnă procesul complex al accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală, respectiv al implementării proiectelor aferente, „la toate nivelurile”. Radu îi vizează însă în primă instanță pe potențialii beneficiarii de fonduri FEADR, cei care se lovesc frecvent de problemele generate de birocrație.

 

„Mă refer și vizez cu precădere beneficiarii programelor de finanțare. Ei sunt cei care se izbesc de aspectele, de problemele birocratice. În măsura în care ele există în diferitele etape ale implementării unui proiect, ei sunt cei care pot oferi un feedback real, obiectiv, în ceea ce privește redundanțele, cerințele care poate sunt inutile, sunt împovărătoare în întreg parcursul unui proiect”, a declarat pentru Revista Fermierului, Sorin Radu. „Acolo unde va fi posibil, vrem să reducem birocrația, să reducem cantitatea de hârtii, de avize, de adeverințe, dacă ele își probează inutilitatea și irelevanța în raport cu cerințele programului”.

 

Mai mult, domnia sa a acceptat să ne trimită spre publicare în EXCLUSIVITATE nota transmisă de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin care se confirmă clasarea lucrării nr. 40396/A/II/17.09.2013 care îl viza direct, documentul cu numărul 30496/G/II/09.07.2013 fiind disponibil aici.

 

Exact cu trei ani în urmă, cei de la Ziarul Puterea dezvăluiau că oficialul (pe atunci) al APDRP 6 Satu Mare, Sorin Radu, era suspectat de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese şi de stare de incompatibilitate.

 

Motivul pentru care inspectorii de integritate efectuau verificări pe numele lui Sorin Radu era că acesta ar fi „uitat” să declare averea pe care o deţinea în realitate. Mai mult decât atât, titra cotidianul bucureștean, un tânăr afacerist, apropiat al actualului secretar de stat Sorin Radu, ar fi derulat contracte de consultanţă cu fonduri gestionate de oficialul guvernamental, „cu încălcarea prevederilor legale”.

 

În practic primul său interviu acordat presei în calitate de secretar de stat, Sorin Radu explică: „A existat o anchetă a ANI în baza unei sesizări despre care nu am foarte multe informații/cunoștințe. Mi s-au imputat așa-zise inadvertențe în declarația de avere. Erau suspiciuni cum că aș fi desfășurat anumite tranzacții dubioase și aș fi avut, bineînțeles, și venituri necuvenite. Este absolut neadevărat. Ancheta ANI s-a desfășurat, iar ea s-a soldat cu un verdict favorabil în ceea ce mă privește. Nu s-a confirmat absolut nimic din toate acele chestiuni sesizate. Sunt în posesia adresei oficiale a ANI care certifică ceea ce afirm acum. Nu am niciun fel de frământare și îndrăznesc să spun că am avut o conduită normală în exercitarea atribuțiunilor de serviciu”.

 

Alături de avizul departamentului juridic al Ministerului Agriculturii, și avizul ANI este cerut mai nou de actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, tuturor subalternilor cu funcții importante din sistem. Așa cum am menționat anterior, Sorin Radu deține un astfel de document, următorul pe lista lui Irimescu la control fiind chiar Szakál András Zsolt. Și asupra domniei sale planează anumite suspiciuni de pe vremea când deținea funcția de director executiv al GAL Progressio.

 

Birocrația nu a fost însă singurul subiect abordat. Vă spunem doar atât: Sorin Radu a abordat inclusiv zona plăților pe bunăstare animală și pe agromediu...

 

Lectură plăcută.

 

Revista Fermierului: Ce ați discutat cu subalternii dumneavoastră în prima ședință pe care ați avut-o cu aceștia la sediul MADR?

 

Sorin Radu: Joi (n.r. - 3 decembrie 2015) am avut primele discuții cu conducerile celor două agenții de plăți (n.r. - AFIR și APIA). Acestea s-au axat în principal pe problematica plăților care constituiau un obiectiv pentru acest final de an. Au mai rămas totuși câteva chestiuni de lămurit în privința cuantumului pe care vom reuși să-l plătim, în limita angajamentelor care s-au luat.

 

R.F.: Despre ce sume vorbim și care sunt direcțiile către care vor pleca acești bani?

 

S.R.: Totalizând cifrele la cele două agenții, vorbim de o sumă de aproximativ 400 de milioane de euro. Practic, acești bani se împart în trei categorii. În primă instanță, nu mai puțin de 250 de milioane euro ar urma să revină AFIR pentru plăți în acest an (sume alocate în contul proiectelor pe investiții, avansuri la proiectele pe Măsurile 125 și 322, o parte pe programarea anterioară și o sumă de circa 100 de milioane de euro aferente unor proiecte care vor intra pe tranziție). Pe zona APIA sunt și aici sume cu certitudine care vor fi plătite undeva în cuantum de 67 de milioane de euro pe măsura de bunăstare.

 

R.F.: Dar pe zona de agromediu? La ce cuantum al plăților să ne așteptăm și când vor intra banii în conturile fermierilor?

 

S.R.: Pe zona de agromediu este o discuție mai complicată. Avem din nefericire constrângeri în continuare cu aplicația informatică în care se lucrează la APIA. Nu avem în momentul de față o certitudine în privința faptului că vom reuși să efectuăm aceste plăți.

 

R.F.: Opinia publică a monitorizat cu atenție acele mișcări la nivelul conducerii APIA și AFIR din ultima vreme. Cine este până la urmă noul șef la APIA?

 

S.R.: În momentul de față, director general interimar la APIA - și l-am și avut și pe el partener de discuție astăzi (n.r. - 3 decembrie 2015) la analiza pe care am efectuat-o - este domnul Mihail Spătărelu Puțintei. Mai departe de acest lucru, sigur, rămâne să fie luată o decizie pe marginea formulei în care va funcționa conducerea APIA în perioada următoare (vorbim de o perspectivă mai îndelungată). Mihail Spătărelu Puțintei este la conducere în momentul de față și sunt convins că ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, va informa opinia publică imediat ce se vor produce orice fel de alte schimbări la nivelul managementului APIA.

 

R.F.: În ceea ce privește șefia AFIR, Szakál András Zsolt este confirmat pe poziția de director general? Există ordinul semnat de ministrul Irimescu?

 

S.R.: Dânsul (n.r. - Szakál András Zsolt) are decizia de numire pe această funcție de director general interimar începând cu data de 2 decembrie. Și dânsul a participat astăzi (n.r. - joi, 3 decembrie 2015) la toate discuțiile despre care făceam vorbire. Este în exercițiu în acest moment.

 

R.F.: Care sunt prioritățile domniei sale? Presupun că șeful AFIR v-a prezentat obiectivele de urmat în perioada următoare...

 

S.R.: Venind și eu din sistem, sunt familiarizat în mare măsură cu toate activitățile și obiectivele din agenda AFIR. Prioritatea zero în momentul de față (în ceea ce privește această agenție) este reprezentată de efectuarea plăților în cuantumul în care s-au luat angajamentele, mai exact acele circa 250 de milioane de euro.

 

Pregătim și discutăm și despre noile sesiuni de depuneri de proiecte pentru fonduri FEADR începând cu 2016, pe măsurile aferente noilor programe de finanțare. Avem în vedere măsuri de eficientizare a managementului la toate toate nivelurile în cadrul AFIR.

 

R.F.: Dar cu birocrația cum vă veți lupta?

 

S.R.: Accesul dificil la cofinanțare nu este cauzat neapărat de o birocrație care rezultă din cerințele programului de finanțare. Este un cadru mai riguros, mai rigid, în care s-au desfășurat și instituțiile financiar-bancare. Poate că asta ar fi o problemă sau o categorie de probleme. Mai departe, în privința birocrației, pot să vă spun ce am eu în intenție: în perioada imediat următoare vom declanșa o serie de consultări cu factori implicați în tot acest proces al accesării, al implementării proiectelor, programelor de finanțare, la toate nivelurile. Mă refer și vizez în principal, cu precădere, beneficiarii programelor de finanțare. Ei sunt cei care se izbesc de aspectele, de problemele birocratice. În măsura în care ele există în diferitele etape ale implementării unui proiect, ei sunt cei care pot oferi un feedback real, obiectiv, în ceea ce privește redundanțele, cerințele care poate sunt inutile, sunt împovărătoare în acest parcurs al unui proiect.

 

R.F.: Dacă ar fi să ne uităm puțin în urmă, care credeți că ar fi punctele forte și punctele slabe ale centrului centrului regional AFIR 6 Satu Mare pe care l-ați condus până mai zilele trecute? Cu ce vă lăudați din punct de vedere al absorbției fondurilor de investiții pentru agricultură și ce ar mai fi trebuit să îmbunătățiți?

 

S.R.: Îndrăznesc să spun că ne lăudăm cu o echipă care și-a probat profesionalismul și calitățile în aceste perioade dificile pe care le-am traversat, ținând cont de faptul că ne-am confruntat cu un volum imens de activități. La fel ca și ceilalți colegi de-ai noștri din toate structurile teritoriale ale agenției, ne putem declara mulțumiți și dacă discutăm de portofoliul de contracte și valorile acestora pe care le-am gestionat la nivelul centrului regional 6, regiunea Nord-Vest, sigur, întotdeauna este loc de mai bine.

 

În altă ordine de idei, îndrăzesc să vorbesc și despre ceea ce ar fi de îmbunătățit în regiunea Nord-Vest (în egală măsură trebuie avute în vedere în acest context ambele agenții de plăți): vrem să oferim în continuare o deschidere cât mai mare către beneficiarii programelor, ai subvențiilor, astfel încât aceștia să aibă acces în primul rând la informație. De asemenea, așa cum am mai menționat de altfel, acolo unde va fi posibil, vrem să reducem birocrația, să reducem cantitatea de hârtii, de avize, de adeverințe, dacă ele își probează inutilitatea și irelevanța în raport cu cerințele programului.

 

R.F.: S-a tot vehiculat în presă acea problemă cu o plângere înaintată ANI pe numele dumneavoastră. Presa centrală, cât și cea de specialitate a „mestecat” ceva vreme subiectul. Care este realitatea? Știm că ANI a clasat cazul dumneavoastră...

 

S.R.: A existat o anchetă a ANI în baza unei sesizări despre care nu am foarte multe informații/cunoștințe. Mi s-au imputat așa-zise inadvertențe în declarația de avere. Erau suspiciuni cum că aș fi desfășurat anumite tranzacții dubioase și aș fi avut, bineînțeles, și venituri necuvenite. Este absolut neadevărat. Ancheta ANI s-a desfășurat, iar ea s-a soldat cu un verdict favorabil în ceea ce mă privește. Nu s-a confirmat absolut nimic din toate acele chestiuni sesizate. Sunt în posesia adresei oficiale a ANI care certifică ceea ce afirm acum. Nu am niciun fel de frământare și îndrăznesc să spun că am avut o conduită normală în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista