Odată cu apariția și evoluția pe teritoriul României a virusului PPA, sectorul suin a suferit o diminuare substanțială a efectivelor și, ca urmare, s-a generat o instabilitate în piața cărnii de porc, fapt confirmat de balanța comercială negativă a anului 2019, când s-a importat o cantitate-record de circa 328.000 de tone carne de porc. Activitatea de reproducție a fost grav perturbată, s-au ucis peste 40.000 de scroafe din focarele de PPA și multe ferme de reproducție au fost închise. Restricțiile impuse de evoluția COVID-19 vin să adâncească criza filierei porcului în România, în contextul în care importăm 60% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern.

„Estimăm un efect negativ pe termen lung asupra economiei, cu 300.000 de companii lovite de criză și peste 100.000 de angajați care vor rămâne fără locuri de muncă, la care se va adăuga lipsa cărnii de porc pentru consum în stare proaspătă și pentru procesare. Pentru a asigura dreptul primordial al cetățeanului la hrană și prețuri accesibile, în contextul creșterii prețurilor la materiile prime, la furaje și la purceii pentru îngrășare și având în vedere că fermele de îngrășare sunt dependente de importul de purcei din țările membre UE, solicităm Guvernului și ministrului Agriculturii promovarea și aprobarea, în regim de urgență, a unor măsuri care să salveze de la faliment întreaga industrie a porcului din România. Considerăm că este absolut necesar să acordați sectorului de producție a cărnii de porc statutul de sector de importanță națională și să aprobați solicitările noastre care pot contribui la asigurarea securității alimentare naționale”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de patru organizații profesionale, respectiv Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – AFISS (președinte Larisa Ene); Asociația Medicilor Veterinari pentru Suine - AMVS (președinte Adrian Balaban); Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine – ACEBOP (președinte Mary Pană) și Asociația Fermierilor din România – AFR (președinte Adrian Rădulescu).

Solicitări:

• Reeșalonarea ratelor bancare fără a se percepe dobânzi suplimentare pe o perioadă de 12 luni. Perceperea pe o perioadă de 12 luni doar a comisioanelor ROBOR sau Euribor, în contextul în care multe dintre fermele din România sunt realizate cu credite de investiții și dobânzile sunt cel puțin duble față de restul Europei.

• Plafonarea costurilor cu comisioanele datorate către fondurile de garantare la un minim utilizat pentru PNDR de 0,2-0,5% maxim.

• Realocarea sumelor pe Măsura 5.2 – „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale” cu sumele aferente Măsurilor M 2, sM 3.1, sM 3.2, sM 6.1 și sM 19.3 – achiziționarea de animale de reproducție sau rambursarea parțială a facturii acolo unde au fost achiziționate. Solicităm derogări și realocări de fonduri din alte măsuri ale PNDR 2014-2020, fiind perfect conștienți că legislația europeană în condiții normale nu permite acest lucru. Având în vedere contextul excepțional, considerăm că România trebuie să solicite modificări care să permită să își refacă și să protejeze efectivele de reproducție.

• Aplicarea, în regim de urgență, a Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Solicităm o alocare bugetară care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementată. Vă reamintim că se lucrează la procedurile de implementare ale legii de cel puțin 12 luni, fără un succes vizibil. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura bunul mers al aprovizionărilor cu purcei pentru îngrășare, cu carne pentru consum, cât și pentru susținerea pe termen lung a societăților și a economiei.

• Deschiderea Măsurii 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”, verificarea, evaluarea și contractarea proiectelor care vor fi depuse cu un termen de 30 de zile, respectiv la sfârșitul fiecarei luni de depunere. Pentru cele contractate în sesiunea anterioară, solicităm proceduri de achiziție modificate prin acceptarea utilajelor cu caracteristici modificate față de cele depuse în SF. Din cauza situației actuale, beneficiarii nu reușesc să achiziționeze utilajele propuse și solicitările de modificare a parametrilor tehnici au timpi de aprobare extrem de lungi.

• Consultarea asociațiilor de profil pentru ca România să reușească să producă, în viitor, soia modificată genetic. În acest moment, fermierii se află în imposibilitatea de a se aproviziona din țară cu această materie primă necesară în furajarea animalelor și sunt dependenți de import. Sectorul de creșterea suinelor se confruntă cu o criză acută de șrot de soia din import, materie primă la care prețul a crescut cu 35% de la începutul anului.

• Ridicarea restricțiilor impuse de situația PPA la 21 de zile. Fermele aflate în zonele de supraveghere nu reușesc să livreze animale la greutate sau să repopuleze, din cauza faptului că, în condițiile actuale, medicii veterinari de stat nu se deplasează să recolteze probe de sânge. Propunem ca recoltarea probelor în fermă și trimiterea la laboratoare autorizate pentru testare să fie făcută de personalul sanitar-veterinar din ferme, ceea ce va reduce substanțial timpii de așteptare și fermele vor putea funcționa normal, fără blocaje tehnologice și financiare.

• Asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă în vederea asigurării unui procent cât mai ridicat din consumul intern. Fermierii se confruntă de 5 ani cu probleme legate de preț, PPA, dobânzi și mulți dintre ei sunt în pragul falimentului sau în faliment. Este necesar să se reia producția în toate unitățile disponibile.

• Oprirea exporturilor de materii prime (grâu, porumb, orz) și comercializarea acestora pe piața internă. Livrarea la export a materiilor prime (grâu, porumb, orz) să se facă numai pentru cantitățile ce depășesc necesarul de consum național.

• Stimularea comercializării producției interne de carne de porc, în condițiile în care se estimează o criză economică și, implicit, diminuarea puterii de cumpărare.

• Includerea fermelor de porci, a abatoarelor și unităților de procesare în lista sectoarelor critice. În această perioadă se manifestă o lipsă acută de comenzi și multe contracte încheiate sunt anulate, ceea ce poate determina și o criză a cărnii de porc provocată de reticența exagerată a comercianților.

• Plata facturilor pentru porcii livrați și pentru carnea proaspătă de porc să se facă în maximum 3 zile de la facturare.

Sprijin financiar pentru reproducție și pentru porcul livrat la abator

Miron Dascălu, fermier membru AFISS, deține, în județul Buzău, un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță”, având fermă de scroafe, maternitate, porci la îngrășat, abator, procesare, fiind și producător de produse tradiționale. Lucrează aproximativ 300 de hectare de teren, investițiile în vegetal și zootehnie fiind considerabile. „Lupta cu pesta porcină africană încă nu s-a încheiat, iar apariția noului coronavirus a adâncit criza filierei porcului la noi în țară. Din acest motiv, pentru continuarea și dezvoltarea activității industriei porcine în România avem nevoie de sprijin concret și urgent din partea statului”, ne-a spus Miron Dascălu. El completează doleanțele celor patru organizații profesionale cu următoarele: ajutor de 500 de euro pentru fiecare scroafă aflată în fermă; ajutor de 500 de euro pentru fiecare scrofiță selecționată în fermele de reproducție sau achiziționată; 50 de euro pentru fiecare porc livrat la abator; să se asigure input-uri, cereale din rezervele statului pentru FNC-urile fermelor de porci; producția zootehnică românească să devină prioritate, prin achiziționarea de către procesatorii români și comercializarea pe lanț în magazinele alimentare și hipermarketuri; magazinele alimentare și hipermarketurile să cumpere cu prioritate de la producătorii români, iar diferența să fie completată din importuri; sancționarea celor care nu achiziționează toate produsele și preparatele din carne cu prioritate de la producătorii români; securizarea prin legi a produselor românești și a producătorilor români; pentru situațiile în care, din cauza identificării pozitive cu COVID-19 a unuia dintre salariați, autoritățile publice locale să asigure cu personal activitatea curentă a fermei sau a capacităților de producție industriale din rândul asistaților social; măsuri de finanțare a fermelor afectate de PPA, cu garanția statului.

Analiștii Comisiei Europene (CE) au ajuns, recent, la concluzia că epidemia de pestă porcină africană (PPA) din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia.

Într-un raport publicat marţi, 10 decembrie 2019, Executivul european susţine că exporturile anuale de carne de porc din blocul comunitar ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone, în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane de tone, anul trecut. Ulterior, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane de tone, în anul 2030, dar, chiar şi aşa, va fi vorba de un volum superior celui înregistrat înainte de epidemia de PPA care a făcut ravagii în populația de suine din China.

„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat, până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc, în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat CE, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.

Executivul comunitar atrăgea atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, pe primele poziții fiind Bulgaria şi România.

Conform sursei citate, orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.

Va crește suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE

Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase, în Uniunea Europeană, ar urma să se extindă până la 2,5 milioane de hectare, în 2030, comparativ cu 1,5 milioane de hectare, în acest an, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane de hectare de la un milion de hectare.

Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de la animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.

Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea utilizării sale în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.

Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).

Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.

Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.

Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.

Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.

În anul 2019, doar 5% din producţia naţională de carne de porc s-au mai folosit în procesare, ca urmare a efectelor nedorite generate de pesta porcină africană, restul fiind asigurat din schimburi intracomunitare, a afirmat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.

„Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă, şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a declarat Dana Tănase în cadrul conferinţei „Pactul Pro Porc”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435 834 de tone în 2016, la 461 149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206 468 de tone.

Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de două miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a trei miliarde lei. În semestrul I al acestui an, valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.

Din punctul de vedere al producţiei industriale de produse din carne de porc, aceasta a crescut în 2017 la 356 043 tone, faţă de 345 000 de tone în 2016, dar a scăzut la 324 175 de tone anul trecut, cantitate care s-ar putea obţine şi în acest an, în condiţiile în care în primul semestru s-au obţinut 175 946 de tone, a susţinut reprezentantul ARC.

Valoric, piaţa produselor din carne de porc a crescut de la patru miliarde de lei, în 2016, în jurul a cinci miliarde de lei, în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la trei miliarde de lei.

Conform datelor INS privind importurile de carne de porc, în 2016 schimburile intracomunitare au fost de 162 179 tone, în 2017 au depăşit 306 640 de tone, în 2018 - 458 766 tone, iar în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja 220 446 tone.

În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23 680 de tone de carne de porc, în 2017 - 41 637 tone, această cantitate a înregistrat anul trecut un recul până la 24 220 de tone, pentru ca, în primul semestru din 2019, să ajungă la numai 5 682 de tone.

Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, ca în 2018 să scadă semnificativ, la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro, în prima jumătate a acestui an.

Potrivit datelor INS, în 2017, importul de produse de carne de porc a fost de 45 833 tone, iar exportul de 48 504 tone. În 2018, s-au importat 52 014 tone produse carne de porc şi s-au exportat 52 242 de tone, iar în prima jumătate a lui 2019, cifrele INS arată 26 510 tone la import şi 26 326 tone la export. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 de milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 de milioane de euro. În primul semestru, s-a consemnat la import o valoare de 84 de milioane de euro, în timp ce la export s-au obţinut 98 de milioane de euro pe produse din carne de porc.

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Implicarea autorităţilor române responsabile cu stoparea evoluţiei Pestei Porcine Africane (PPA) în România este insuficientă şi ineficientă, ca atare Comisia Europeană (CE) nu va relaxa restricţiile privind comerţul cu carne de porc în ţara noastră, trag un semnal de alarmă reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Potrivit vocilor sale autorizate, organizația s-a adresat oficialilor din domeniul sănătăţii animale de la Comisia Europeană şi a solicitat analiza situaţiei fermelor comerciale de creştere a porcilor şi adoptarea de măsuri de relaxare a interdicţiilor de mişcare a porcilor şi a cărnii de porc, aplicate în mod excesiv în România şi care afectează grav piaţa naţională.

Potrivit unui comunicat al asociaţiei transmis, miercuri, 26 iunie 2019, în răspunsul forului european se menţionează foarte clar că misiunile de audit, desfăşurate în perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din România către alte state membre ale Uniunii Europene (UE), din cauza măsurilor insuficiente şi ineficiente luate de către autorităţi pentru exploataţiile non-comerciale şi gospodăriile populaţiei.

Măsurile la care fac referire oficialii europeni vizează: identificarea, înregistrarea şi evidenţa animalelor şi a produselor din carne de porc, controlul mişcărilor de animale şi al produselor din carne de porc, al mijloacelor de transport şi al persoanelor, măsurile scăzute de biosecuritate, precum şi lipsa unui plan de acţiune cu termene concrete privind prevenirea, eradicarea şi controlul PPA în conformitate cu legislaţia europeană şi cu recomandările misiunilor de audit, în special noi proiecte legislative naţionale de clasificare a fermelor, biosecuritate şi controlul circulaţiei porcinelor.

Statisticile APCPR arată că producţia de carne de porc din România a scăzut cu 7%, în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018. În schimb, importurile de carne de porc au crescut cu 17%, raportat la aceeaşi perioadă.

Virusul pestei porcine africane a decimat, până în prezent, în România, 365.595 de animale, cele mai multe (peste 82%), în exploataţiile comerciale.

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

Conform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Primul hipermarket din județul Ilfov al retailerului Kaufland (și numărul 122 la nivel de țară), deschis în orașul Bragadiru, vine la pachet cu un acoperiș acoperit în întregime de spațiu verde, o instalație de climatizare ecologică, dar și cu promisiunea desfacerii unui sortiment de produse de proveniență locală de minimum 50 la sută.

Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, directorul de Comunicare & Corporate Affairs al retailerului german, investiția într-un acoperiș „verde” pentru noua locație nu a fost mare în comparație cu beneficiile, în condițiile în care Kaufland se implică în mod constant în protecția mediului.

„Teoretic vorbind, nu cred că este importantă investiția, neapărat, pentru o astfel de companie, ci mai degrabă intenția de a veni și de a fi aproape de comunitate și de mediu. Este important pentru noi să rămânem în continuare responsabili și să dezvoltăm finanțări în această direcție, direcții pe care le-am identificat a fi necesare, respectiv implicarea în mediile sociale și în protecția mediului”, a declarat Hancaș.

De asemenea, noul magazin din Bragadiru deține o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice și care permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

„Iarna, magazinul este încălzit, iar vara, instalația inversează procesul, pentru a crea în hipermarket temperaturi ambientale plăcute, în concordanță cu standardele de sănătate publică. Sistemul de frig din magazin este fără freon și utilizează numai CO₂, protejând astfel mediul înconjurător, fără să folosească pentru încălzire lemne, gaze sau petrol”, se menționează într-un document de presă remis la redacție.

Produse locale, peste 50 la sută

„Peste 50 la sută din sortimentul pe care îl avem în magazin este de proveniență locală”, a spus la rândul său Costin Ion, managerul magazinului, adăugând că această abordare este parte din politica retailerului german din fiecare țară în care acesta este prezent. Reprezentantul hipermarketului nu a precizat însă care sunt acele produse de proveniență locală, cel mai probabil fiind cele de origine agroalimentară.

În acest context, întrebat fiind de presă care mai este stadiul în care se află programul național pentru carne de porc 100% românească, demarat în 22 noiembrie 2017, de compania pe care o reprezintă, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Valer Hancaș a precizat: „(...) Este în dezvoltare, este aproape la capacitatea maximă. Vorbim de aproximativ 800 de porci pe zi, la nivel de țară, urmând a veni în completarea acestui proiect cu unul nou, pe care îl vom configura și dezvolta în următoarele săptămâni”.

Totodată, el a adăugat că pentru a avea un aflux de produse românești în hipermarketurile din România, retailerul, producătorul și guvernul trebuie să dezvolte „aceeași intenție, aceeași cooperare și, în primul rând dialog”, astfel încât să existe „rezultate în această direcție”.

Grădinescu... crește

Rămânând în zona produselor agroalimentare, Hancaș a răspuns în continuare întrebărilor jurnaliștilor despre platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care Kaufland oferă granturi în valoare totală de peste 130.000 de euro pentru dezvoltarea grădinilor sau a fermelor urbane în România.

El a mai mărturisit că, până la aprobarea unui astfel de proiect finanțat prin platforma menționată, procedurile nu ar trebui să dureze foarte mult, ci „în principiu șase săptămâni”.

„Grădinescu continuă în 2019 pornind de la locațiile actuale, în număr de nouă, între care trei școli din Capitală. Am deschis în luna decembrie, la finalul anului 2018, o locație în Cetatea, la Alba Iulia, asta, oarecum, în sprijinul celebrării Centenarului României. Proiectul continuă. În momentul de față, a fost înființat un grant care a fost pus la dispoziția proiectului (...), astfel încât să încurajăm și în alte județe, orașe inițiative care vin să dezvolte comunitatea și mediul (...), în direcția în care, până în momentul de față, ne-am deplasat”, a continuat Hancaș.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 122 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.

Cauza principală a scăderii efectivului total de suine înregistrată în ultimii ani de România nu este nici pe departe pesta porcină africană (PPA), ci volumul mare al abatorizării, respectiv înlocuirea mică a efectivelor, conform spuselor președintei Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Mary Pană, cu ocazia conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Cărnii, miercuri, 10 aprilie 2019.

„Variația de capete, comparativ - 2018-2017, la nivel european, ne-am axat în special pe ce ne interesează, pe scroafe de reproducție și suine total. Bulgaria, din câte știm noi, este singura care și-a mărit efectivul de scroafe de reproducție, Spania și-a mărit numărul total de suine, iar România a ajuns la -8,7 la sută efectiv total”, a mărturisit Pană în deschiderea conferinței. „Efectivele de suine din România au scăzut constant, de la 4,708 milioane capete în 2016, am ajuns în 2018 la 4,024 milioane capete și din toate analizele pe care le-am studiat, scăderea este generată în primul rând de abatorizarea în număr mare, cu înlocuire mică a efectivelor. Ca abatorizare aveam locul II în Uniunea Europeană, după Bulgaria”.

În viziunea șefei ACEBOP, un al doilea motiv pentru care industria porcului din România este în declin este reprezentat de majorarea semnificativă a prețului purceilor, în condițiile în care cererea de porc din partea Chinei a explodat, pe fondul problemelor generate de PPA.

„Marile state ale Uniunii Europene, producătoare de purcei, s-au reorientat. Acestea nu mai vând, deși avem contracte ferme și s-au reorientat spre îngrășarea porcului, abatorizare și vânzare către China în cantități masive. Prețul purceilor este în creștere explozivă, majorându-se cu 25-30 la sută în ultima lună. (...) Avem ferme în conservare care așteaptă să înceapă derularea Legii Reproducției. România este dependentă în continuare de achiziția purceilor din UE”, a mai precizat Mary Pană. Avem nevoie urgentă (...) de Legea Reproducției. O avem deja, dar nu ni se pare deocamdată că este funcțională. (...) De abia pe locul III avem PPA”.

25 la sută, majorare de preț la carcasele de porc

Aceeași Mary Pană a precizat în cadrul conferinței organizate de Industria Carnii.ro că prețurile la carcasa de porc au crescut în ultimele trei săptămâni cu aproximativ 25 la sută și se întrevede o creștere cu 40 la sută după ce, la nivel global, din cauza PPA din Asia, au fost ucise 12 milioane de scroafe.

Ea spune totodată că s-a majorat și prețul la kilogramul de carne de porc în viu la producătorii români, una însă artificială, cauzată de lipsa de piglets (n.r. purcei).

„La fermierul din România, creșterea explozivă a prețului pe kilogram în porc viu, astăzi, a ajuns la 6 lei pe kilogram, de la un dezastru, din luna februarie (n.r. - 2019) când ajunsesem să vindem din zonele fără PPA la 3-3,5 lei pe kilogram. Este o creștere explozivă, dar nu va ține mult pentru că este, practic, o creștere artificială, pe fondul lipsei de purcei. Țările membre s-au reorientat, nu mai vând purcei sau vând în număr mic și la prețuri enorme. Nu avem disponibilitate de piglets și cât de curând, dacă nu ne reorientăm la timp pe reproducție, nu vom mai putea crește porc”, a conchis șefa ACEBOP.

Potrivit statisticilor asociației, țara noastră ocupa locul XV mondial la importul de carne de porc, înainte de criza PPA, sau 1,8 la sută din cantitatea totală la nivel global.

Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.

ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 de locuri de muncă în sector.

În ceea ce privește modalitatea de creștere a suinelor în România, potrivit lui Sorin Minea, președintele Romalimenta, autorităţile trebuie să se hotărască dacă țara noastră vrea să susțină marile exploatații, pentru a face comerţ intracomunitar, sau creșterea porcilor în gospodăriile individuale, „ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun”.

„România trebuie să ia o decizie şi este treaba autorităţilor, dacă vrea să crească porci ca să facă comerţ intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare, cereale pentru îmbogăţire în zootehnie şi pentru comerţ intracomunitar sau doreşte să creştem porci fiecare pe unde apucă, câţi apucă, ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluţii. Dacă se doreşte să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar să le spunem celor care au ferme mari să renunţe, pentru că şansele lor de revenire (n.r. - în urma apariţiei virusului pestei porcine africane) sunt sub zero”, a precizat Minea.

Potrivit datelor oficiale vehiculate de oficialul Romalimenta, 72 la sută din suinele crescute în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, deşi datele pe care le-a constatat în teren ridică acest procentaj la 90%.

„România, la ora actuală, este un caz paradoxal. Potrivit datelor oficiale, are 72% din porcii crescuţi în gospodării din întreaga Europă. Spun date oficiale, pentru că avem cam 1,1 milioane de porci în gospodăriile populaţiei, iar pe datele din teren sunt peste 3 milioane, deci creşte pe procent la 90%, iar o parte din aceşti porci, aşa-zişi de subzistenţă, sunt o afacere curată. Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării, ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat”, a punctat șeful Romalimenta.

Minea a precizat că industria alimentară era cel mai mare angajator din România, dar şi la nivel de comunitate europeană, însă în prezent nu mai poate fi, „pentru că nu mai are ce angaja”.

„Deficitul de personal în industria alimentară este în cel mai fericit caz de 30%, dar părerea mea este că am ajuns la aproape 50%. Nimeni nu vine la angajare, iar angajaţii sunt trecuţi de prima tinereţe cu mult, marea majoritate, şi de a doua tinereţe. În fiecare săptămână îmi vin asistaţii social care îmi cer să semnez o hârtie în care să spun că nu am locuri de muncă. Nu-mi vine niciun puşti, mai vin unii cu facultate, dar care au nişte vise... În rest, îmi vin pensionarii. Ce fac? Nu-i angajez? Am nevoie de ei”, a mărturisit administratorul Angst.

Cifrele par a fi îmbucurătoare

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Guvernul Dăncilă a adoptat vineri, 9 noiembrie 2018, o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern, se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel.

Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună.