Afişez elemetele după tag: consum - REVISTA FERMIERULUI

Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).

Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.

Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.

Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.

Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.

Publicat în Zootehnie

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Publicat în Zootehnie

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 11 Septembrie 2019 23:02

Cartofii și citricele s-au scumpit vizibil

Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 16,72%, iar citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit, în august, cu 2,39% faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri, 11 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în august 2019, faţă de luna anterioară, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 5,58%.

Pe de altă parte, comparativ cu finalul anului, cel mai mult s-au ieftinit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,23% şi gazele cu 4,93%.

Conform INS, mărfurile alimentare s-au scumpit în august cu 5,02% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 3,12% faţă de decembrie, însă s-au ieftinit cu 0,29% faţă de iulie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Preţurile de consum, în luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 - august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se menționează într-un comunicat INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României (BNR).

Publicat în Știri interne

Legumele şi fructele din producţia autohtonă, comercializate în pieţele agroalimentare din întreaga ţară, sunt sigure pentru consum, iar analizele realizate pentru depistarea depăşirilor de reziduuri de pesticide nu au relevat depăşiri ale limitelor maxime admise, potrivit informațiilor transmise marţi, 23 iulie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„În cadrul Planului Naţional de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe şi cereale, Autoritatea Naţională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, la nivel naţional, 1 790 de probe, din care au fost analizate 1 696 de probe, în vederea depistării depăşirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele şi fructele din producţia autohtonă îndeplinesc standardele de calitate şi nu prezintă risc pentru consumatori”, precizează sursa citată.

MADR şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ) efectuează controale permanente în toate pieţele agroalimentare din Bucureşti şi din celelalte municipii din ţară, punând accent pe indicarea corectă a localităţii de producţie şi a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât şi a ţării de origine pentru produsele provenite din import.

„Acţiunile MADR şi ale DAJ, realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul Bucureşti, precum şi în toate judeţele din ţară, au constat în verificarea tuturor pieţelor agroalimentare, precum şi a majorităţii hypermarket-urilor şi a depozitelor angro de legume şi fructe şi s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenţionale în valoare totală de 91 340 lei, pentru abaterile constatate, şi a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017”, se arată în comunicatul de presă al instituției.

Reprezentanţii MADR colaborează în permanenţă cu administraţiile pieţelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-şi comercializeze producţia în cele mai bune condiţii, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete şi de calitate, la preţuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din pieţele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar; etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar; trasabilitatea loturilor de legume şi fructe provenite din import sau comerţ intracomunitar, prin indicarea corectă pe documentele însoţitoare (facturi fiscale) a ţării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianţii de legume şi fructe cu amănuntul.

Publicat în Ultimele noutati

Ca urmare a diminuării consumului de pâine înregistrat la nivelul Uniunii Europene, implicit al României, consumul de cereale consumate pe cap de locuitor este situat, în prezent, la un nivel de 120-125 kilograme pe cap de locuitor, a declarat Pavel Virgil, vicepreședintele ROMPAN, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 12 iunie 2019, la București.

„Apar produse noi care, până acum, nu erau folosite şi care duc la scăderea consumului de pâine, cum sunt cele de mic dejun sau pastele făinoase. Destul de multă patiserie se consumă la locul de muncă şi atunci, natural, consumul de pâine scade, dar scade, în același timp, și consumul total de cereale pe cap de locuitor. Dacă, în urmă cu 10 ani, eram undeva la 140-145 kg/capita în România, acum cred că suntem undeva la 120-125 kilograme de cereale consumate în România pe cap de locuitor, iar în această cifră sunt incluse toate produsele din cereale, pâine, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, făină folosită în gospodărie”, a precizat oficialul ROMPAN.

El a adăugat că deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de aproximativ 4.000 -5.000 de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care înregistrează, în prezent, în jur de 40.000 - 45.000 de angajaţi.

„Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate însă aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia, de multe ori, lasă de dorit”, a adăugat Virgil.

Investiţiile făcute în sectorul de morărit şi panificaţie din România, în ultimii 30 de ani, au depăşit 750-800 de milioane de euro.

Conform celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană, de 78 kg/locuitor/an.

Publicat în Știri interne

Bursa de peşte electronică poate fi accesată gratuit de către toţi cei interesaţi să desfăşoare activităţi cu specific pescăresc, începând de joi, 25 aprilie 2019, pe site-ul www.bursadepestetulcea.ro, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Prin intermediul acestei platforme online, este licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti, obţinută în special din pescuitul comercial desfăşurat în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională, care să permită asociaţiilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Acest sistem este pus la dispoziţia comercianţilor fără perceperea vreunei taxe.

Potrivit sursei citate, noutatea o constituie intervenţia Casei de Comerţ Unirea care va achiziţiona peştele rămas după finalizarea procedurii de licitaţie prin negociere directă şi îl va introduce într-un circuit rentabil de fabricaţie sau de valorificare.

Astfel, pescarii pot să îşi expună oferta zilnică de peşte proaspăt ce va putea fi licitat de către cumpărătorii ce se vor autentifica în sistem.

Totodată, publicul larg poate regăsi informaţii despre cele mai răspândite specii de peşti din Delta Dunării şi Marea Neagră, precum novacul, bibanul, guvidul, calcanul, crapul sau ştiuca.

Potrivit datelor Asociaţiei Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România - Ro-Fish, românii consumă anual în jur de 6 kilograme de peşte, de aproape patru ori mai puţin decât media Uniunii Europene, însă în zilele cu dezlegare la peşte, cum a fost Duminica Floriilor, consumul aproape se dublează.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor, însă România avea o flotă de pescuit, iar peştele era mult mai accesibil la preţ.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai multe peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme pe an.

Datele asociaţiei mai arată că România acoperă din producţia internă de peşte doar 18% din consum, iar diferenţa de 82% provine din import. Cele mai căutate specii în România sunt cele marine, precum macroul, şprotul şi codul, dar şi speciile de apă dulce, păstrăvul, crapul şi carasul.

România produce anual 18.000 de tone de peşte, inclusiv din acvacultură, din care 2.000 de tone sunt de păstrăv, iar până la 9.000 de tone sunt cele din specia ciprinide, respectiv crap, caras etc., diferenţa provenind din pescuit.

Publicat în Știri interne

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

Cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent (conform HG 108/2019) reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, fiind un procent insuficient pentru susținerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform propunerii de modificare a art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului (HG) 108/2019, producătorii agricoli s-au adresat ministerului de resort pentru găsirea unor soluții de creștere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziția de semințe, forța de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

„În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat și formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize și calcule privind cheltuielile și veniturile rezultate din această cultură, reieșind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creșterii cuantumului de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha reprezentând contravaloarea în lei de 13.950 lei/ha, noul sprijin venind în susținerea și menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se mai menționează în documentul citat anterior.

Ca atare, sprijinul acordat fermierilor pentru cultura usturoiului urmează să fie majorat de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha.

La sfârșitul lunii februarie, Guvernul Dăncilă acorda un sprijin de 1.000 de euro/ha pentru cultura usturoiului, în limita unui buget de două milioane de euro.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris aproximativ 159 de beneficiari, cu o suprafață de aproximativ 119 ha, iar prin HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control a acesteia, se preconiza înscrierea a aproximativ 2.000 de beneficiari cu o suprafață totală de aproximativ 2.000 ha, constatându-se că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit.

În România, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 de hectare, obținându-se o producție de 55.673 tone.

Majoritatea suprafețelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiți în ferme de familie.

În perioada 2010-2017, trendul general al producției a fost descrescător. În anii 2016 și 2017, producția de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producția de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone.

Județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu usturoi sunt: Botoșani, Dolj, Iași, Mehedinti, Suceava, Teleorman, Timiș.

În urma analizei datelor comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, a rezultat o suprafață medie a exploatației de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploatațiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 ha și 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezinta 2,2 kg, respectiv 1,41 % din consumul total de legume.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a definitivării de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeș a procedurii de achiziție privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţ, acorduri-cadru în valoare totală aproximativă de șase milioane de lei, preșcolarii și școlarii vor primi mere de două ori pe săptămână, marfă provenită de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni.

„Începând de marţi, 26 martie, 59.773 de preşcolari şi elevi din judeţul Argeş vor primi mere, de două ori pe săptămână, în cadrul Programului pentru Şcoli al României, parte a Programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli. Consiliul Judeţean Argeş a definitivat procedura de achiziţie privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţul Argeş, semnând acordul-cadru nr. 3971/20.03.2019, pentru Lotul 1- Zona de Sud cu valoarea maximă de 2.846.169,36 lei fără TVA, furnizor SC Matra SRL, respectiv acordul-cadru nr. 3970/20.03.2019, pentru Lotul 2- Zona Nord, cu valoarea maximă de 2.930.828,40 lei, furnizor SC Matra SRL”, se precizează într-un comunicat al CJ Argeş.

Potrivit documentului citat, durata contractului este de trei ani, până în iunie 2021, iar preţul licitat per bucată măr este de 0,54 lei fără TVA.

„Plata produselor se va face în funcţie de cantităţile efectiv livrate şi confirmate de către şcoli şi grădiniţe. Conform ofertei tehnice a furnizorului, merele sunt din soiurile Idared şi Golden, provenind de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni, vor avea un gramaj de minimum 100 de grame şi vor fi distribuite săptămânal şi bisăptămânal, pentru preşcolarii din grădiniţele de stat şi private, cu program normal, de patru ore, şi pentru elevii din clasele 0-VIII”, se mai menționează în documentul de presă al CJ Argeş.

La începutul acestui an, Camera Deputaților (for decizional) vota în favoarea unui proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista