Afişez elemetele după tag: cooperare - REVISTA FERMIERULUI

Cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții, anunță presa de intelligence.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este, în prezent, în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară, în 2018, trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

Publicat în Finantari

În condițiile în care proiectele depuse pe subMăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014-2020 (PNDR 2020) de cooperare între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol sunt complexe, conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a decis prelungirea perioadei de primire a cererilor de finanțare.

„Ca urmare a solicitărilor mai multor potențiali beneficiari, am decis să prelungim perioada de primire a cererilor de finanțare până la 30 iunie 2019, având în vedere faptul că proiectele sunt complexe și necesită mai mult timp pentru pregătirea documentației în vederea depunerii. Aceste linii de finanțare contribuie la consolidarea legăturilor dintre agricultură și producția alimentară. De asemenea, susținem asocierea între fermierii români care vor avea o forță mai mare pentru valorificarea producției. Obiectivul acestor subMăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării prin piețele locale a produselor agricole și pomicole prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, într-un comunicat de presă remis la redacție joi, 9 mai 2019.

Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (subMăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul pomicol (subMăsura 16.4a).

Valoarea sprijinului acordat în cadrul subMăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau de achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*).

De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau ale colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

Opt parteneriate

Conform sursei citate, în această sesiune de depunere, AFIR a primit, până în prezent, solicitări de finanțare a opt parteneriate, în valoare totală de 728.019 de euro, din care unul, în valoare de 100.000 de euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 de euro și maximul de 100.000 de euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect, din Hunedoara, solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, pentru dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului, respectiv, pentru înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale.

Un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin subMăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată subMăsurilor 16.4 și 16.4a.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DGDR-AM PNDR, anunţă prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte-pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16:00.

În acest moment se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă subMăsurii 16.1a „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte-pilot, noi produse în sectorul pomicol”, demers care contribuie la promovarea inovării şi cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot şi de noi produse, practici şi tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potenţialilor beneficiari, fiind depuse un număr 73 CEI aferente submăsurii 16.1a.

Cu privire la dezvoltarea fermierilor români pe zona de inovare și de excelență în producție, în 2018, șeful AFIR declara: „Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, preciza directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

După finalizarea procesului de evaluare şi selecţie aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 potenţiale Grupuri Operaţionale.

Publicat în Finantari

Pentru a recompensa „calitățile sale profesionale deosebite și serviciile aduse lumii agricole și cooperării franco-române în acest sector”, Michèle Ramis, Excelența Sa, ambasadoarea Franței în România, i-a înmânat Ordinul Meritului Agricol în grad de Ofițer secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, în cadrul unei ceremonii care a avut loc joi, 28 iunie 2018, la reședința Franței.

În discursul său de decernare a medaliei, Michèle Ramis a precizat că francofonia și francofilia oficialului guvernamental român i-au permis să poarte discuții importante cu ministrul francez al Agriculturii și Alimentației, Stéphane Travert, ocazie cu care a susținut pozițiile României, confirmând astfel dinamica dintre cele două țări.

La rândul său, Botănoiu a evidențiat faptul că această decorație „fundamentează relațiile de colaborare excepțională”, avute de-a lungul timpului, cu reprezentanții agriculturii franceze, cu fermierii francezi și cu reprezentanții Republicii Franceze.

„Relația cu Franța este pentru mine una specială. Dincolo de ceea ce facem în viața profesională, rămâne ceea ce ne-a creat și ne-a cizelat, ne-a educat. Astfel, dacă României îi datorez faptul că m-am născut în această patrie, am învățat, trăiesc și profesez aici, Franței îi datorez faptul că mi-a oferit șansa specializării, a învățării printre cei mai buni, a consecvenței și a profesionalismului”, a mai precizat Dumitru Daniel Botănoiu.

Ordinul Meritului Agricol, înființat în 1883, are vocația să recompenseze persoanele care au oferit servicii excepționale fie agriculturii, fie în practica agriculturii sau în industriile conexe, fie în funcții publice, prin activități științifice sau publicații agricole.

Publicat în Știri interne

De joi, 15 decembrie 2016, ora 09:00 și până la data de 15 mai 2017, ora 16:00, AFIR primește cereri de finanţare în cadrul schemei pentru micii fermieri (submăsura 6.5), se arată într-un comunicat de presă, această submăsură fiind lansată pentru prima oară în perioadă actuală de finanţare.

Tot de astăzi, ora 9:00, dar până la 28 februarie 2017, ora 16:00 de această dată, solicitanţii de finanţare europeană nerambursabilă pot depune proiecte pentru investiţii în exploataţii agricole din sectorul vegetal şi din cel zootehnic (prin submăsura 4.1).

Totodată, în intervalul 16 decembrie 2016, ora 9:00 - 28 februarie 2017, ora 16:00, se pot depune proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol (prin submăsurile 16.4 şi 16.4a).

„Alocarea disponibilă aferentă acestei noi sesiuni de depunere pentru toate submăsurile lansate este de peste 266 milioane de euro, împărțită astfel: pentru sM 4.1 alocarea bugetară stabilită este de 150 milioane de euro, din care vegetal – 75 milioane de euro și zootehnic – 75 milioane de euro ), pentru sM 6.5 alocarea bugetară stabilită este de 112,33 milioane de euro, iar pentru sM 16.4 și sM 16.4a alocarea bugetară stabilită este de 4 milioane de euro (2 milioane pe fiecare submăsură)”, se precizează în comunicat.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info, pentru toate cele patru submăsuri precizate anterior. Pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii au la dispoziţie Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenţiei, la secţiunea "Investiţii PNDR", în pagina dedicată fiecărei submăsuri de finanţare în parte.

Potrivit AFIR, în cazul submăsurii sM 4.1, beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale/familiale, societăţile comerciale/agricole, cooperativele agricole şi grupurile de producători, dar şi institutele de cercetare. Sprijinul public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, dar se poate majora până la 90%, în funcţie de dimensiunea fermei şi de tipul de beneficiar, fără a depăşi acest procentaj în cazul fermelor mici şi medii (cu dimensiunea până la 250.000, coeficient standard de producţie SO - Standard Output, inclusiv), respectiv 70% în cazul fermelor având între 250.000 şi 500.000, SO inclusiv.

Totodată, investiţii eligibile în cadrul sM 4.1 pot fi: construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea construcţiilor din cadrul fermei, amenajarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare, precum şi alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanţ alimentar integrat.Valoarea sprijinului poate atinge două milioane de euro pe proiect în cazul lanţurilor alimentare integrate.

Prin intermediul sM 16.4 şi 16.4a, valoarea sprijinului este de maximum 100.000 de euro pentru ambele submăsuri, iar intensitatea sprijinului este de 100%. Beneficiari eligibili sunt reprezentaţi de parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puţin un partener din categoriile (fermieri, microîntreprinderi şi întreprinderi mici, organizaţii neguvernamentale, consilii locale, unităţi şcolare - inclusiv universităţile de profil, unităţile sanitare, de agrement şi de alimentaţie publică) şi cel puţin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol/pomicol, în funcţie de submăsură.

În cadrul sM 6.5, beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanţare acordată prin PNDR 2020 sunt eligibili micii fermieri care au aplicat cel puţin un an Schema simplificată pentru micii fermieri din Pilonul I (implementată prin APIA), conform Titlului V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Sprijinul public nerambursabil se acordă anual, începând cu data transferului şi până la data de 31 decembrie 2020 şi reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (maximum 1.500 de euro/an, reprezentând 120% din suma maximă anuală calculată a sprijinului pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I).

Publicat în Finantari

Până la închiderea sesiunii anuale, valoarea fondurilor disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 depăşeşte 317 milioane de euro şi poate fi accesată până la 31 octombrie 2016, data-limită de depunere pentru majoritatea sesiunilor active sau până la epuizarea fondurilor alocate, a anunţat nu demult Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pentru 2016, au mai rămas fonduri disponibile destinate finanțării fermelor de familie pentru sectorul pomicol, pentru procesarea produselor agricole şi pomicole, pentru dezvoltarea fermelor mici, pentru infrastructura la scară mică, dar şi pentru înfiinţarea grupurilor de producători din sectorul agricol şi din cel pomicol.

Conform AFIR, în cadrul submăsurii 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, până la 31 octombrie, ora 16:00, mai pot fi accesate 3,57 milioane de euro pentru fermele de familie. De asemenea, sectorul pomicol dispune de fonduri pentru finanţarea proiectelor de investiţii, prin intermediul submăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”. Valoarea totală nerambursabilă a fondurilor neutilizate este de 43,57 milioane de euro.

Mai mult, tinerii fermieri pot depune online, până la 31 octombrie, ora 16:00, proiecte pentru zona montană prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Fondurile rămase până acest caz sunt de 12,64 milioane de euro.

Solicitanţii interesaţi de finanţare pentru procesarea produselor agricole, au la dispoziţie fonduri în valoare de 71,53 milioane de euro prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole”. Pentru procesarea produselor pomicole, fondurile disponibile prin sM 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” sunt de 7,37 milioane de euro.

AFIR mai notează că proiectele de dezvoltare a fermelor mici prin submăsura 6.3 «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici» pot beneficia de investiţii în valoare de aproximativ 79,5 de milioane de euro, valoare rămasă disponibilă până la închiderea sesiunii, respectiv 31 octombrie 2016, ora 16:00. În cadrul submăsurii 7.2 «Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică» mai sunt fonduri disponibile pentru proiecte în infrastructura de apă/ apă uzată. Valoarea fondurilor disponibile este de 63,26 milioane de euro. Data limită până la care se pot depune online proiecte este 31 octombrie 2016, ora 16:00.

Totodată, se pot depune Cereri de Finanţare pentru înfiinţarea şi dezvoltarea grupurilor de producători, din sectorul agricol şi din cel pomicol, prin submăsurile 9.1 şi 9.1a. Valoarea cumulată a fondurilor disponibile pentru grupuri de producători este de 7,1 milioane de euro. Sesiunea de primire a proiectelor pentru sM 9.1 şi sM 9.1a se încheie pe 11 octombrie 2016, ora 16:00.

Pe lângă sesiunile active aferente submăsurilor menţionate anterior, se pot depune Cereri de Finanţare pentru crearea sau modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi pomicole. Aceste fonduri sunt disponibile prin intermediul Schemei GBER şi de minimis pentru sM 4.2. Valoarea disponibilă este de circa 24,5 milioane de euro. Totodată, pentru sectorul pomicol, prin intermediul Schemei GBER şi de minimis pentru sM 4.2a se pot obţine finanţări în limita a 3,98 milioane de euro. Data până la care se pot depune proiecte în cadrul acestor scheme este 30 decembrie 2016, ora 16:00.

Eugen Popescu, AFIR: „Eșec - din actualul PNDR 2014-2020 sunt rezervate circa 460 de milioane de euro pentru implementarea întârziată a unor proiecte din perioada de programare 2007-2013”

Șeful AFIR, David Eugen Popescu, consideră ca fiind o reușită negocierea cu Comisia Europeană (CE) pentru „salvarea” unor proiecte preluate din perioada de programare 2007-2013, aflate în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi generat probleme majore, dar și un eșec, în condițiile în care din actualul PNDR 2014-2020 sunt rezervate circa 460 de milioane de euro pentru implementarea lor întârziată.

„Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a debutat prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din vechea perioadă de programare. Din punctul nostru de vedere reprezintă o reușită faptul că am izbutit să negociem cu Comisia Europeană (CE), să salvăm aceste proiecte. Este vorba de proiecte care se aflau la vremea respectivă în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi însemnat cu siguranță un eșec atât pentru noi, dar probabil o catastrofă pentru cei care implementau proiectele respective. Este totodată un eșec, eșecul fiind acela că nu am reușit să finanțăm, să finalizăm aceste proiecte în contextul programului trecut și faptul că suntem nevoiți să alocăm, să rezervăm o sumă consistentă de aproximativ 460 de milioane de euro doar pentru salvarea acestor proiecte. Ritmul lor de implementare nefiind cel pe care l-am dorit, este în sine un indicator și, de asemenea, un punct de plecare pentru măsuri corective pe care ar trebui să le avem în vedere pentru actuala perioadă de programare”, a spus directorul general AFIR în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.

El a spus că proiectele depuse în cadrul sesiunilor din anul acesta, prin PNDR 2014-2020, nu sunt încă în etapele de selecție, gradul de absorbție estimat de către oficialul AFIR situându-se undeva la nivelul de 5,3 procente, puțin peste 50 la sută din ținta propusă pentru 2016. Deja, mai spune el, România a solicitat CE aproape 290 de milioane de euro.

Pentru anul trecut însă, valoarea proiectelor selectate este de peste 889 milioane euro.

„Pentru sesiunile din 2015 avem 18.172 de proiecte depuse. Valoarea proiectelor selectate este de 889,87 milioane euro, iar numărul acestora este de 4.345. Cu proiectele din 2016 nu am ajuns încă în etapele de selecție. Suntem foarte aproape și, în perioada imediat următoare, vor apărea și primele rapoarte, unele destul de bune spunem noi, pentru că timpii de evaluare s-au scurtat considerabil. Avem totodată plăți autorizate de 430 de milioane de euro. Sunt plăți efective pe care noi le-am autorizat, însemnând un grad de absorbție în termeni de plată de 5,3 la sută, care ne dă speranțe vizavi de atingerea țintei pe care ne-am propus-o în acest an, de 10% din fondurile comunitare puse la dispoziție. Am cerut deja CE aproximativ 290 de milioane de euro în două solicitări de fonduri, trimestrial cum prevede regulamentul european”, a mai precizat Popescu.

Până la momentul de față au fost recepționate 10.634 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,34 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 98% din valoarea totală a alocării PNDR în anul 2016 pentru submăsurile deschise până la ora actuală.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista