culturi de toamna - REVISTA FERMIERULUI

În noaptea de 15 spre 16 martie a acestui an, s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sud-estul țării, acolo unde minimele înregistrate au  ajuns și la minus 9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care s-au înregistrat temperaturi chiar și de peste 20°C. Aceste variații extreme au fost pe deplin resimțite de culturile agricole aflate pe câmp – grâu, orz și rapiță.

Astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute (20-22 martie 2020), am vizitat câteva câmpuri din județele Brăila, Tulcea și Constanța, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au înregistrat temperaturi cuprinse între minus 7°C și minus 9°C.

Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferența: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă și precipitații foarte reduse.

În județul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiță sunt aproape de compromitere. Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetație, iar în momentul înghețului aveau tija floriferă de circa 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, singura șansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar și în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitații, cultura va trebui întoarsă.

În aceeași zonă, am vizitat un fermier care, pentru a-și asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamnă. În acest caz, cultura de rapiță a fost foarte puțin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci și lipsa apei.

La culturile de grâu și orz sunt probleme în tot sudul și estul țării, deoarece seceta pronunțată va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse.

Așadar, în primul rând este nevoie de precipitații care, prin unele zone au și venit, dar în cantități reduse, de 15-20 litri/mp. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitațiilor, culturile nu au cu ce să își refacă foliajul afectat.

Ce putem noi face:

                  - Până nu își revine cultura, nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresăm și noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluții flexibile disponibile care se pot aplica până la apariția frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.

                  - Când apar creșterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepție.

                  - Fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă este necesar azotul care are un rol esențial în procesul de creștere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha care, la primirea a cel puțin 15 litri de apă, ajunge în zona radiculară și ajută foarte mult planta.

Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenție și precipitațiile necesare putem trece peste toate!

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & REPUBLICA MOLDOVA

Publicat în Cultura mare

Având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a decis să restricționeze accesul în instituție tuturor persoanele străine. În toată această perioadă, comunicarea între unitatea centrală, filialele teritoriale și colaboratorii săi se va face strict prin mijloace electronice: e-mail și telefon. De asemenea, nu vor mai avea loc în toată această perioadă audiențe la conducerea ANIF. Agenția transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an.  

Până la ieșirea din starea de urgență, Consiliul Tehnico-Economic al ANIF își suspendă activitatea. „De asemenea, solicităm inclusiv suspendarea lucrărilor Comisiei de atestare a persoanelor fizice și juridice care își manifestă intenția de a desfășura, pe terenuri din domeniul agricol, activități de îmbunătățiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări și servicii și/sau de fabricare a instalațiilor de irigat, organizată și coordonată de direcția de specialitate care răspunde de sectorul de îmbunătățiri funciare din MADR”, precizează un comunicat de presă ANIF.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, începând cu data de 12 martie 2020, a luat o serie de măsuri pentru a preîntâmpina răspândirea noului coronavirus (COVID – 19).  Astfel, în perioada 12-31 martie 2020, perioadă care se poate prelungi ca urmare a stării de urgență, programul de lucru la Unitatea Centrală se va desfășura în două intervale orare: luni – joi, 08.00 – 16.30, vineri: 08.00 – 14.00 și luni – joi: 10.00 – 18.30,  vineri: 10.00 – 16.00. Activitatea se va desfășura în așa fel încât să se asigure prezența a 50% din personalul fiecărui compartiment pentru fiecare interval de program. Conducerea Filialelor Teritoriale va trebui, la rândul său, să stabilească un program de lucru pentru salariați menit să prevină răspândirea noului coronavirus.

Pe durata programului de lucru, personalul ANIF are obligația să nu părăsească sediul unde își desfășoară activitatea fără acordul conducerii. Părăsirea sediului instituției se va face cu acordul șefului și se va trece în registrul de la intrarea in instituție în care se va evidenția locul deplasării, ora de ieșire și ora de întoarcere.

Personalul agenției care prezintă semne de înrăutățire a stării de sănătate va rămâne acasă, va contacta medicul de familie telefonic și își va înștiința șeful ierarhic.

În cadrul instituției, se va evita pe cât posibil contactul între salariații compartimentelor funcționale. În situația în care personalul agenției nu poate să fie prezent la locul de muncă sau vor exista restricții de circulație, se va primi acordul de a accesa, și de la domiciliu, e-mailul de serviciu.

Continuă încheierea contractelor pentru livrarea apei, aceasta fiind furnizată gratuit

ANIF transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an. Aceștia sunt încurajați să semneze, în continuare, contracte multianuale și sezoniere pentru livrarea apei. Prin urmare, în această perioadă, încheierea contractelor nu se sistează, dar contractele se vor transmite numai în format electronic, pentru evitarea contactului direct. De asemenea, lucrările de întreținere și reparații și lucrările din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (PNI) se vor desfășura într-un ritm normal, conform contractelor.

Punctăm că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, arată reprezentanții ANIF.

Până la ora actuală, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a încheiat cu fermierii contracte multianuale și sezoniere de irigații pentru o suprafață de 827.242 ha. Suprafață totală pe care ANIF o are pregătită pentru contractare și irigare este de 1.045.183 ha. „Încurajăm toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să facă pașii necesari pentru acest lucru. Perioada de încheiere a contractelor este în plină desfășurare, așa că putem ajunge să acoperim 100% din suprafață”, a specificat directorul general ANIF, Ștefan Constantin. Acesta a adăugat că, din cauza lipsei de precipitații, campania de irigații a demarat deja în acest an în județe precum Botoșani și Galați. „Potrivit informațiilor transmise din teritoriu, sunt premise ca, și în alte județe, campania de irigații să înceapă mai devreme”, a menționat Ștefan Constantin.

Până în prezent, ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, 742 contracte, din care 617 multianuale și 125 sezoniere. Suprafața cea mai mare pentru care s-au încheiat contracte este la Filiala Teritorială Brăila, cu 216.328 ha și 314 contracte, urmată de Filiala Teritoriala Galați, cu 101.154 ha și 26 de contracte, și Filiala Teritorială Ialomița, cu 63.507 ha și 22 contracte.  

În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, din care 283.644 ha udarea I, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Pentru campania de irigații din acest an, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a alocat  39 de milioane de lei pentru lucrările de întreținere și reparații aferente infrastructurii principale de irigații aparținând ANIF, precum și 30 de milioane lei pentru energia electrică necesară funcționării stațiilor electrice de pompare de bază și repompare și trei milioane de lei pentru apa preluată din sursă (Dunăre și râuri interioare).

Publicat în Știri interne
Marți, 10 Martie 2020 10:31

Secetă și nu prea…

S-a creat o adevărată psihoză, legat de o secetă excesivă, care anul acesta pustiește culturile și seacă fântânile. Desigur că finalul poveștii despre secetă ar fi însemnat, undeva prin toamnă, o creștere a prețurilor, pe fondul unei crize alimentare, generată desigur de o recoltă slabă. Problema a fost „rezolvată”, se pare, mult mai repede, de isteria creată de noul coronavirus, care a scumpit deja măștile de protecție de o sută de ori și a început să golească rafturile magazinelor, așa că scenariul cu seceta nu mai este de actualitate, mai ales că, în timp ce scriu acest articol, în mod ironic, a început iar să plouă.

Aproape seară de seară, jurnalele de știri au prezentat culturi anemiate de frig, de lipsa apei și poate de carențe tehnologice. Pentru cei avizați, e greu de asimilat astfel de informații, în condițiile în care zona de vest a țării s-a bucurat de precipitații constante atât în lunile de toamnă, cât și în cele de iarnă, asigurându-se astfel un nivel de apă mulțumitor pentru culturile înființate în toamnă. Chiar dacă mai este nevoie de până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se atinge optimul, plantele s-au dezvoltat mult mai bine decât în perioada similară a anului trecut, ne-a spus prof. dr. ing. Doru Ioan Petanec, șeful Direcției pentru Agricultură a județului Timiș. „La ora actuală, solul este alimentat cu apă, poate nu cât ar trebui, cu o rezervă pentru începutul de vară, dar avem în față primăvara care ar mai putea aduce precipitații. Am mai avea nevoie de o săptămână de ploaie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri pe metrul pătrat, ca să avem rezerve. Să nu uităm că zăpada avea rolul ei, dublu, de protecție împotriva înghețului, și, din fericire, n-a fost cazul în această iarnă, dar și de a asigura o cantitate de apă în sol prin topirea lentă. Din fericire, am avut ploi care n-au căzut în cantități mari, în perioade scurte, astfel încât au fost înmagazinate în totalitate în sol. Trebuie totuși tratată cu atenție problema apei, pentru că, să nu uităm, am avut coduri galbene și portocalii chiar de vânt, or, acest ventilator natural, suprapus temperaturilor mari din luna februarie, elimină foarte ușor apa din stratul superficial. Statistic vorbind, în Timiș avem 138.000 de hectare cu grâu înfrățit, care arată bine și foarte bine, și cam aceeași situație la rapiță, pe cele 20.000 de hectare semănate în toamna anului 2019”, a arătat directorul DAJ Timiș.

2020, un an care promite

La Mănăștur, în județul Arad, nivelul de alimentare cu apă în sol este mulțumitor, susține tânărul fermier Cosmin Micu, care lucrează în jur de 1.100 de hectare. „În luna ianuarie am avut cam 30-40 l/mp, cantitate mulțumitoare pentru moment. Cu ce a mai plouat în februarie și ce mai așteptăm în martie, cred că nu vom avea probleme în primăvară. De altfel, culturile de toamnă arată foarte bine, incomparabil cu ce am avut cu un an în urmă în această perioadă. Aproape în tot vestul țării, grâul a răsărit prin noiembrie, când am avut și ploi, dar și temperaturi destul de ridicate. Grâul este înfrățit, orzul, de asemenea, iar rapița arată foarte bine. Anul trecut, în luna februarie, grâul era doar la faza de coleoptil, doar prima frunză era formată”, precizează Cosmin Micu.

Situația este și mai bine ilustrată de arădeanul Dan Herțeg de la Semlac, un fermier cu mare experiență și rezultate notabile de-a lungul vremii, care ne spune că până acum anul agricol este incomparabil mai bun comparativ cu cel precedent. Dan Herțeg exploatează peste 2.600 de hectare. „În toamnă am semănat 1.100 de hectare cu rapiță, din care nu am întors niciun hectar. Am avut șansă cu o ploicică-două la vreme și a răsărit toată cultura. Mai avem pe rădăcină și cam 1.000 de hectare de grâu. Venim însă după un an extrem de greu, în care producțiile la grâu au „depășit în sens negativ orice așteptări. Am avut parcele în care am făcut 1.700 kg/ha, anul trecut. Niciodată n-am obținut atât de puțin la grâu. Cele mai slabe producții le-am avut prin `93-`94, când m-am apucat de agricultură, dar și-atunci am obținut 3.700 kg/ha. Din toamna lui 2018, de la semănat, și până în 26 aprilie anul trecut, când au început ploile, am avut în total 42 l/mp. Grâul a înfrățit după o ploaie de 7-8 litri/mp, după care o lună și jumătate n-a mai plouat și și-a eliminat frații. La rapiță, situația a fost la fel de dramatică în anul agricol 2018-2019, din peste 800 de hectare semănate am întors 532 de hectare. Am făcut o producție de 2.406 kg/ha. Anul acesta agricol, 2019-2020, am avut ploi încă din septembrie, a fost o toamnă foarte lungă, până în decembrie, cu temperaturi ridicate care au permis plantelor să se dezvolte foarte bine, iar acum, în februarie, culturile arată foarte bine. E un an care promite”, ne-a povestit Dan Herțeg.

Așadar, secetă și nu prea anul acesta în vestul României. Este fundamentată această idee care se inoculează populației seară de seară la jurnalele TV? O întrebare la care încearcă să răspundă directorul DAJ Timiș. „Eu nu sunt de acord cu ideea de secetă. Cred că se profită de schimbările climatice. Nu vreau să cred că în aceste condiții se profită pentru a se aduce fructe și legume din alte țări sau alte produse alimentare. Avem producători pe partea de legume-fructe care folosesc sisteme de irigare prin picurare, iar la cultura mare n-a fost deocamdată nevoie de apă din irigații. Sunt țări care suferă mai mult decât noi din cauza intemperiilor, din cauza temperaturilor și a lipsei de umiditate, ați văzut ce incendii de vegetație au fost în Australia. În condițiile acestea, nu cred ca trebuie să ne îngrijorăm”, conchide Doru Ioan Petanec.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Publicat în Cultura mare

Valul de frig va persista în zilele următoare, pe 1 şi 2 martie urmând să se înregistreze valori de minus 22 de grade Celsius, inclusiv în Capitală unde vor fi minus 17 - minus 18 grade Celsius, iar miercuri dimineaţă, la scara întregii ţări, se vor înregistra temperaturi cuprinse între minus 21 grade - minus 11 grade Celsius, precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Comandamentul de iarnă pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase organizat la sediul MAI.

„Situaţia rămâne, să spunem, în continuare, sub incidenţa mesajelor emise, atât pentru persistenţa valului de frig, acestea rămân în vigoare până în data de 1 martie la ora 10:00, în continuare, atât nopţile, cât şi dimineţile chiar şi temperaturile maxime înregistrate pe parcursul zilelor vor fi deosebit de coborâte. Ne aşteptăm ca mâine-dimineaţă să avem minime cuprinse între minus 18 - minus 8 grade, minus 20 de grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Moldova. Miercuri dimineaţă, de asemenea, minus 21 grade - minus 11 grade la scara întregii ţări. De asemenea, şi pentru ziua de 1 martie şi 2 martie în continuare se vor înregistra cele mai coborâte valori, chiar mai mult, minus 22 de grade, inclusiv la Bucureşti minus 17 - minus 18 grade. De aceea, luăm în analiză posibilitatea ca miercuri dimineaţă să prelungim avertizarea pentru valul de frig persistent, incluzând şi ziua de 2 martie, pentru că şi pe parcursul nopţii de miercuri spre joi şi joi spre vineri ne aşteptăm ca valul de frig să continue şi să se manifeste îndeosebi în regiunile extracarpatice, incluzând aici Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia”, a precizat Elena Mateescu.

Informația succede prognoza ANM valabilă pentru perioada 26 februarie – 11 martie 2018 potrivit căreia vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit, sub limita de ger, până pe 8 martie, în special noaptea şi dimineaţa, în timp ce probabilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu mici intermitenţe la nivel local.

În Banat, în perioada 26 februarie - 1 martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai mici decât cele climatologic specifice perioadei, sub limita de ger în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 26, 27, 28 februarie şi 1 martie, când minimele vor coborî spre -14 grade, iar media maximelor se va situa în jurul a minus 5 grade Celsius. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire astfel că temperaturile maxime vor creşte până spre medii de 12 grade în 7 martie, apoi până la finalul celei de-a doua săptămâni, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi semnificative, media pe regiune situându-se în jurul a 10 grade Celsius. Şi minimele vor creşte, de la medii de -14 grade Celsius în data de 1 martie, spre medii de 3 - 4 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, apoi, până în 11 martie, se vor situa în jurul a 2 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi relativ ridicată, pe întregul interval de prognoză.

În Crişana, vremea va fi deosebit de rece, geroasă pe parcursul dimineţilor şi al nopţilor în perioada 26 februarie - 1 martie. Media maximelor va coborî spre -5 grade, în timp ce minimele vor scădea spre valori medii în jurul a -14 grade Celsius la mijlocul primei săptămâni. Apoi vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturii diurne să crească până spre 11 - 12 grade Celsius în zilele de 6 şi 7 martie, apoi până spre sfârşitul intervalului de prognoza variaţiile sa fie nesemnificative. Minimele vor urma un parcurs similar cu cel al maximelor şi vor creşte spre 2 - 3 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, pentru ca ulterior aceste valori să nu se modifice semnificativ. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în prima decadă a lunii martie.

În Transilvania, în ultimele zile ale lunii februarie şi la început de martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Astfel, media temperaturilor diurne, uşor variabilă de la o zi la alta, se va încadra între -9 şi -7 grade Celsius, iar cea a minimelor între -13 şi -16 grade Celsius. O încălzire a vremii va avea loc în 7-8 martie, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 10 grade, apoi, până la sfârşitul intervalului de prognoză, acestea se vor situa în jurul a 8 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs similar, fiind în creştere, de la o medie de -16 grade Ceksius în 2 martie, spre -1 - 0 grade Celsius în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 27 februarie şi din nou în intervalul 2 -11 martie.

În Maramureş, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, în intervalul 26 februarie -1 martie când temperaturile maxime, fără variaţii semnificative de la o zi la alta, vor avea o medie de aproximativ -7 grade. Apoi acestea vor creşte treptat şi vor ajunge la valori medii de 9 - 10 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie şi, până la sfârşitul intervalului, respectiv 11 martie, nu vor avea variaţii importante. Minimele vor fi în creştere de la valori medii în jur de -15 grade în perioada 26 februarie - 1 martie, spre medii de 1 - 2 grade Celsius, în intervalul 7-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicata începând cu data de 2 martie.

În Moldova, în intervalul 26 februarie - 1 martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, iar în jumătatea nordică a regiunii şi pe timpul zilei. Media temperaturilor maxime va fi de minus 12 grade – minus 11 grade Celsius, iar a minimelor de la -14 grade Celsius la începutul intervalului, până la minus 19 – minus 18 grade Celsius în dimineaţa zilei de 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că mediile temperaturilor diurne vor creşte spre 8 grade în data de 7 martie, apoi nu vor fi variaţii notabile. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, acestea crescând de la o zi la alta, spre medii în jur de 0 grade în data de 7 martie, apoi nu vor varia semnificativ, situându-se până la sfârşitul intervalului de prognoză în jurul a -1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în primele zile şi în creştere în perioadele 3- 5 martie şi 7 - 11 martie.

În Dobrogea, până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Mediile maximelor nu vor varia semnificativ în perioada 26 februarie - 1 martie, acestea urmând a coborî de la valori de -5 grade în 27 februarie, spre minus 8 – minus 7 grade Celsius în zilele de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior acestei perioade, maximele vor creşte de la o zi la alta, ajungând spre medii de 4 - 5 grade Celsius în zilele de 5-6 martie, apoi în jurul a 9 grade Celsius, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile minime vor scădea de la valori medii în jurul a - 8 grade Celsius în 27 februarie, spre minus 13 – minus 12 grade Celsius în 2 martie, apoi vor creşte de la o zi la alta până spre medii de 1 - 2 grade Celsius în data de 6 martie şi în jurul a 4 grade Celsius până în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, intensitatea mai mare a acestora urmând a se înregistra în perioada 26 - 28 februarie.

În Muntenia, primele zile din intervalul de referinţă vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, urmând ca media temperaturilor maxime să se situeze în jurul a -8 grade Celsius, iar cea a minimelor să fie de -9 grade Celsius în prima zi a intervalului şi în jur de -15 grade Celsius, în 2 martie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar maximele vor fi cuprinse între -4 şi 11 grade Celsius, cele mai ridicate valori urmând a se consemna în perioada 7-11 martie. Mediile temperaturilor minime vor creşte spre -2 grade în data de 6 martie, apoi spre 1 - 2 grade Celsius în perioada 9-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 28 februarie şi după data de 2 martie.

În Oltenia, în ultimele zile de februarie şi începutul lunii martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult sub mediile multianuale, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger. Astfel, mediile maximelor vor fi de -7 şi -6 grade Celsius, iar ale minimelor între -8 şi -15 grade Celsius, cele mai coborâte valori urmând a se înregistra în dimineţile de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturilor diurne sa crească spre 8 - 10 grade Celsius în perioada 7-11 martie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, acestea vor creşte spre medii de 1 - 2 grade Celsius până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată, pe întregul intervalul de prognoză.

La munte, în primele zile, vremea va fi geroasă în majoritatea masivelor montane. În perioada 26 februarie - 1 martie, mediile maximelor se vor încadra între -14 şi -12 grade Celsius, iar ale minimelor între -21 şi -18 grade Celsius. Din 2 martie, temperaturile vor fi, în general, în creştere, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte spre medii de 3 - 4 grade Celsius, în data de 9 martie, apoi vor scădea uşor spre valori în jurul a 1 grad Celsius în zilele de 10 şi 11 martie. Minimele vor creşte spre medii de -2 grade Celsius, în dimineaţa zilei de 8 martie, apoi vor scădea, spre minus 4 – minus 2 grade Celsius, la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26-27 februarie şi în intervalul 2-11 martie.

Prognoza agrometeorologică, deloc pozitivă: se preconizează apariția îngălbenirii şi uscării frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 27 februarie – 5 martie 2018, speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, precum şi cele pomi-viticole se vor afla în starea de repaus biologic în toate zonele de cultură.

Temperaturile minime din aer şi sol scăzute din intervalele cele mai reci, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (minus 10 – minus 15 grade Celsius), precum şi absenţa stratului protector de zăpadă sau a unui strat superficial (sub 10 cm), vor determina îngălbenirea şi uscarea frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv.

În această perioadă va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între minus 18 și 3 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de 1 și 16 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -15 și 4 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -20 și 2 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Se prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare la nivelul întregii țări, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului local cu aspect de viscol, îndeosebi în regiunile sudice și sud- estice. De asemenea, în prima parte a intervalului vor fi posibile cantități de apă mai însemnate.

Publicat în Agrometeo

În ciuda unor pierderi de recoltă care se prefigurează a se înregistra în Scandinavia, Germania, Spania, Ungaria, cât și în regiunea Mării Negre, Comisia Europeană (CE) afirmă prin vocile sale autorizate că pagubele cauzate de înghețul de peste iarnă vor rămâne „limitate”, în timp ce prognoza agrometeorologică pentru România (22-28 februarie 2017) arată promițător.

Concret, sunt însă temeri că în Ucraina, ca urmare a persistenței pe suprafețele arabile a unor straturi groase de zăpadă, care au protejat până la un anumit punct grâul de toamnă, acestea s-ar putea transforma în perioada următoare într-un potențial pericol pentru culturile agricole.

Mai exact, Comisia Europeană a avertizat că „situația este delicată în zonele centrale și de nord-est ale Ucrainei”, din cauza straturilor de zăpadă care persistă pe suprafețele arabile.

„În aceste regiuni, culturile de toamnă sunt protejate de zăpadă, însă straturile groase și persistente de zăpadă (în anumite zone chiar sigilate de cruste de gheață) pot genera probleme de respirație pentru culturile agricole aflate dedesubt și majora probabilitatea de apariție a mucegaiului de zăpadă”, au mai adăugat specialiștii Comisiei. „Prin urmare, persistența zăpezii ar putea genera pagube însemnate dacă fenomenul continuă și după ultimele zile ale lunii februarie”.

În ceea ce privește situația României, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol din perioada 22-28 februarie 2017, „la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea sudică a ţării”, fapt care ar putea reprezenta un atu pentru cultivatorii români în cursa pe care o au cu omologii lor ucrainieni.

Pagubele generate de îngheț, „limitate”

„Un val consistent de frig a persistat pe întreg parcursul lunii ianuarie 2017 în Europa centrală și de est, inclusiv cu zile în care minima atingea minus 15 grade Celsius, chiar și de minus 20 de grade Celsius în cele mai multe zone”, au mai afirmat specialiștii CE, citați de Agrimoney.

Însă, pagubele generate de îngheț ar fi totuși limitate în ceea ce privește culturile agricole de toamnă, iar pericolul revenirii unor valuri de frig similare, în zonele amintite mai sus, nu se întrevede pentru perioada imediat următoare.

„Pe baza previziunilor agrometeorologice, alte evenimente care ar cauza înghețul plantelor cultură nu se întrevăd înainte de data de 22 februarie 2017”, mai afirmă cei de la Comisia Europeană.

La culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative. Nu vom avea deficit de apă în sol decât în centrul Dobrogei

În cazul țării noastre, anunță agrometeorologii noștri, în intervalul 22-28 februarie 2017, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din centrul Dobrogei, unde se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Potrivit acesteia, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (15- 100%), la nivelul întregii ţări. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, fapt care ar putea prezenta un avantaj pentru țara noastră.

Europa centrală și de nord-est se confruntă însă cu deficitul de apă

Previziunile specialiștilor CE, pe de altă parte, întrevăd pericolul unui deficit de umiditate, care se extinde din Germania și până în Finlanda.

„Un deficit de precipitații, persistent, este înregistrat la scară largă în Europa centrală și de nord-est, care se extinde din Germania și până în Finlanda”, au mai adăugat cei de la departamentul specializat al CE. „Ploaia va fi binevenită în aceste regiuni, în vederea refacerii rezervelor de apă din sol, în condițiile în care primăvara se apropie”.

Însă, mai adaugă specialiștii Comisiei, condițiile actuale „nu reprezintă un pericol imediat pentru culturile agricole”.

Previziuni Strategie Grains, nemodificate. Comisia Europeană susține creșterea producției de grâu

În săptămâna 13-19 februarie 2017, compania de consultanță Strategie Grains prevedea că producția de grâu moale a UE va totaliza la finele sezonului 2017-2018 nu mai puțin de 143,8 milioane tone.

Cifra este mai mare cu șase procente de la an la an, creșterea preconizată fiind bazată pe condițiile normale agrometeo care au survenit după un an mai greu pe care l-a înregistrat Franța, principalul producător de grâu al UE.

„Nimic nu s-a întâmplat între timp, astfel încât să provoace serios previziunea noastră asupra producției de grâu a UE în sezonul 2017-2018”, au conchis cei de la Strategie Grains.

Totodată, ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor vor permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

În 2016, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista