Afişez elemetele după tag: daj - REVISTA FERMIERULUI

Pe lângă formarea Camerelor agricole județene care să înlocuiască instituția Direcțiilor Agricole Județene, respectiv schimbarea șefilor de agenții, o altă „decizie fundamentală” a ministrului propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, este și redimensionarea aparatului central al MADR.

În plus, Oros vrea să auditeze nou înființata Casă de Comerţ Unirea.

„Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum, sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Cameră agricolă care să preia încet-încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (...) La nivel central, sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii. Vom face audit peste tot, inclusiv la Casa de Comerţ Unirea, şi doar în urma unui audit vom putea lua nişte decizii fundamentate, pentru că, altfel, declaraţii aşa războinice, nu”, a precizat parlamentarul PNL, la finalul dezbaterilor din Comisiile de specialitate.

Pe subiectul păstrării sau al înlăturării actualilor şefi ai agenţiilor de plăţi şi de îmbunătăţiri funciare (APIA, AFIR şi ANIF), Oros a mărturisit că nu se poate exprima deocamdată, în condițiile în care nu știe ce perfomanţe au aceștia.

„La APIA pare a fi o activitate performantă, pentru că plăţile au fost făcute la timp (...), activitatea la APIA este relativ mulţumitoare, cel puţin aşa îmi spun fermierii cu care am luat eu contact. La AFIR merg mai greu lucrurile, gradul de absorbţie nu este cel aşteptat. La ANIF, am pus foarte multe întrebări la MADR şi ministrului, dar nu am primit răspuns pentru această zonă. Am primit doar de la ADS. M-a interesat dacă tot Guvernul PSD sprijină tânărul fermier, câte hectare concesionate sau arendate de ADS au fost către tinerii fermieri şi am primit un răspuns: zero hectare. Toate cele peste 200 000 de hectare sunt date altor fermieri care nu au legătură cu tânărul fermier. Mai mult, nu au reuşit să cadastreze decât o treime din suprafaţa deţinută, undeva la 111 000 de hectare”, a adăugat ministeriabilul.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii au validat nominalizarea lui Oros pentru portofoliul Agriculturii cu 17 voturi pentru, 7 împotrivă şi nicio abţinere.

Comisiile de specialitate sunt formate din 35 de parlamentari, 24 deputaţi şi 11 senatori.

Publicat în Știri interne

Producția de porumb și cea de mere din Bistrița Năsăud au fost afectate cel mai mult în această toamnă, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile.

Conform declarațiilor vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), suprafaţa cultivată cu porumb a totalizat 22 160 de hectare, din care, până la această oră, s-a recoltat de pe 10 159 de hectare (46%), fiind obţinută o producţie medie de 5 511 kilograme/hectar, cu circa 100 kilograme/hectar mai puţin decât în anul precedent.

Datele DAJ Bistrița-Năsăud confirmă că s-au încheiat recoltările la floarea-soarelui şi soia boabe, în primă instanță fiind obţinută o producţie medie de 2 499 de kilograme/hectare de pe cele 740 de hectare cultivate, în timp ce la soia producţia a fost de 2 210 kilograme/hectar, fiind cultivate 289 de hectare.

Pe de altă parte, căderile de grindină din mai şi iunie au afectat pomicultura. Concret, producţiile medii din acest an au fost de zece tone la hectar la măr, opt tone la hectar la prun, cinci tone la hectar la păr şi două tone la hectar la cireş.

Societăţile care deţin cele mai mari trei suprafeţe de livezi de meri din judeţ, însumând peste 180 de hectare, au reuşit să obţină producţii peste medie, între 15 şi 18 tone la hectar.

În ceea ce priveşte viţa-de-vie, până în prezent au fost recoltaţi strugurii de pe 344 de hectare din totalul de 424 de hectare, fiind obţinută o producţie medie de 7,35 tone la hectar, cele mai bune rezultate aparţinând podgoriilor din zona viticolă Lechinţa.

Publicat în Piata agricola

Producătorii agricoli hunedoreni au definitivat însămânţările de toamnă în proporţie de 30%, prioritățile fiind reprezentate de orz, grâu, triticale şi orzoaică.

Potrivit vocilor autorizate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură (DAJ) Hunedoara, în prezent este vizibil deficitul de apă cauzat de lipsa precipitaţiilor, specific unui început de secetă pedologică.

Șefia DAJ precizează că, în cazul semănatului de toamnă, sunt programate circa 10 000 de hectare.

În ceea ce priveşte arăturile de toamnă, fermierii execută aceste operaţiuni imediat ce eliberează terenurile de resturile de la cultura de porumb.

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 18 Septembrie 2019 16:38

An agricol de excepție pentru fermierii timișeni

Șefia Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș raportează că producătorii agricoli au obținut, în acest an, recolte de invidiat, la porumb înregistrându-se aproape 10 tone la hectar, iar la culturile viticole, aproximativ nouă tone la hectar, în timp ce la floarea-soarelui se estimează producţii de 3,5 tone la hectar.

Vocile autorizate ale DAJ Timiș au declarat presei că, dacă timpul va fi de partea fermierilor, în acest an, vor fi obținute producții însemnate, „spre 10 tone la hectar”, pe cele 180 000 de hectare însămânțate cu porumb.

„Am fost, zilele trecute, în câmp, la un fermier care are peste 400 de hectare cu porumb şi am văzut performanţa aceasta de recoltă în buncăr. La floarea-soarelui avem circa 80 de mii de hectare şi se aşteaptă o producţie de circa 3,5 tone la hectar. Sunt şi parcele cu productivitate mai mică, dar au fost lăsate la urmă cu recoltatul, oamenii au recoltat prima dată recolta bună”, a afirmat Doru Petanec, directorul DAJ Timiș

Potrivit sursei citate, la culturile viticole de la Recaş şi Buziaş se recoltează cu combina, procesul fiind în plină desfăşurare. Suprafaţa viticolă totală din Timiş, cu şi fără rod, este de 3 800 de hectare, cu tot cu fermele mici, din care peste 1 000 de hectare sunt ocupate de marile podgorii de la Recaş şi Buziaş. La struguri de masă, randamentul este în medie de 9 tone la hectar.

Şi în cazul pomilor fructiferi, care ocupă 8 500 de hectare, recolta este bună, acum fiind în toi culesul la măr, prună şi piersică. Probleme au fost doar la cireş, în primăvară, din cauza ploilor abundente.

Grâul însămânțat pe 130 000 de mii de hectare a ajuns deja în hambare, cu o producţie de 6,5 tone la hectar, în timp ce jumătate din cele 20 000 de hectare semănate cu rapiţă au fost distruse de gerul din iarnă, suprafaţa fiind resemănată cu culturi de porumb şi floarea-soarelui.

„Semănatul de toamnă se face acum în condiţii foarte grele, pentru că pământul este uscat. Rapiţa se seamănă acum şi este riscul să răsară neuniform sau chiar deloc. Aşteptăm o ploaie. Spre finele lunii septembrie începe semănatul la grâu”, a mai adăugat şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş este de 700 000 de hectare, din care cea arabilă este de 530 000 de hectare.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Publicat în Horticultura

Producția de struguri a județului Arad pare să aibă de suferit în acest an, în condițiile în care viticultorii arădeni reclamă că aceasta ar fi compromisă, în mare parte, de porcii mistreţi, care s-ar fi înmulţit excesiv şi ar ataca în turme culturile, sesizări fiind depuse şi la autorităţi.

În Podgoria Aradului, care cuprinde mai multe localităţi şi are în centru zona viticolă Miniş, există sute de cultivatori, pe o suprafaţă de peste 3 600 de hectare, iar mulţi dintre ei acuză că porcii mistreţi le provoacă mari distrugeri, în acest an.

Distrugerea ar fi generalizată, susține unul dintre producători. El afirmă că porcii vin în turme și că niciodată nu s-a confruntat cu un atac al mistreţilor ca acum. Nicu Cojocaru a declarat, pentru presa centrală, că a angajat inclusiv paznici care fac zgomot pentru a alunga animalele, însă fără sorți de izbândă.

Pagubele sunt imense, mai precizează Cojocaru.

„Eu am pierderi majore din cauza mistreţilor. Doar în stropirea culturilor am investit 30 000 de lei în acest an, dar nu cred că voi reuşi să fac în total nici 3 000 de litri de vin. Cel puţin 40 de tone de struguri mi-au fost distruse de mistreţi, însă am vecini cu pierderi şi mai mari. Un italian, care are peste o sută de hectare, aproape că nu mai are ce recolta”, s-a plâns viticultorul.

Producătorii de struguri din Arad ar fi adresat inclusiv plângeri către autorităţi şi cer împuşcarea tuturor mistreţilor din zonă.

La Direcţia Agricolă Arad au fost înregistrate primele sesizări ale viticultorilor, iar în această perioadă se fac evaluări privind pagubele provocate de mistreţi, dar şi de căprioare.

Potrivit precizărilor făcute de șeful DAJ Arad, Ioan Martin, angajații instituției s-ar fi deplasat pe teren în zona Pâncota, de unde au primit primele reclamaţii.

„În cazul unui cultivator de acolo, s-au constatat distrugeri de 15 la sută, pe o suprafaţă de 24 de hectare de viţă-de-vie. Vom verifica situaţia şi la Şiria, unde se reclamă pierderi mai mari. Noi, conform legii, facem parte din comisia care stabileşte pagubele produse de animale sălbatice, iar pe baza documentelor întocmite, cultivatorii pot face demersuri pentru a obţine despăgubiri”, a menționat oficialul DAJ Arad.

sursa: Agerpres

Publicat în Horticultura

Potrivit anunțului făcut marți, 10 septembrie 2019, de șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus, pentru al treilea an consecutiv, fermierii mureșeni au înregistrat cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar previziunile în cazul culturilor de toamnă, cum sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii județene.

Conform precizărilor directorului DAJ Mureș, fermierii mureșeni au înregistrat cea mai mare producţie de grâu, cu o medie pe hectar de 5 109 kilograme, dar și că au existat producători care au atins şi peste 7 300 kilograme la hectar. El a adăugat că au existat și producţii bune la rapiţă, peste 3 000 kg/ha și preconizează randamente la porumb de peste 7 500-8 000 kg/ha.

Potrivit datelor puse la dispoziția presei de DAJ Mureş, de pe cele 29 813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152 326 de tone, cu o medie de 5 109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7 000 -7 300 de kilograme la hectar, la rapiţă, pentru ulei de pe cele 7 541 hectare s-a obţinut o producţie de 22 662 de tone, cu o medie de 3 005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3 000 şi 4 000 de kilograme la hectar.

La secară, de pe 252 hectare s-a obţinut o producţie de 668 de tone, la triticale, de pe 2 613 hectare s-au obţinut 13 569 tone, iar la orz, de pe 3 055 hectare,  s-au obţinut 16 115 tone etc.

Ioan Rus a arătat că, în ciuda vremii secetoase din ultimele luni, se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecut. La floarea-soarelui se estimează o producţie de peste 4 000 de kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70 000 şi 77 000 de kilograme la hectar.

Publicat în Piata agricola

În cadrul unei videoconferințe convocat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu directorii structurilor județene din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cu conducerea Direcțiilor Agricole Județene (DAJ), acesta le-a reamintit directorilor structurilor județene din cadrul APIA că este foarte important să se respecte etapele prevăzute în OMADR 69/2019, referindu-se la faptul că până la data de 1 iulie 2019 trebuie să fie efectuat controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor.

„Ulterior, între 2 iulie și 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor”, a mai precizat oficialul guvernamental.

De asemenea, ministrul Petre Daea a atras atenția asupra impactului pe care ajutoarele de minimis îl au asupra fermierilor, acestea fiind derulate prin programele de susținere a produsului tomate în spații protejate, susținerea producției de usturoi și susținerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

„Plățile către beneficiarii programului de tomate trebuie să fie făcute imediat ce banii intră în conturile direcțiilor agricole. (...) Fermierii trebuie să primească informații utile care să le ușureze munca. Un exemplu în acest sens este eliberarea adeverințelor pentru beneficiarii schemelor de plată, începând cu data de 24 iunie 2019, pentru cei care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA”, s-a precizat într-un comunicat de presă remis la redacție.

Nu în ultimul rând, a fost prezentată lista liceelor agricole pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le va coordona și finanța începând cu anul școlar 2019-2020, în așa fel încât șefii Direcțiilor agricole județene să ia legătura cu conducerea acestora în vederea unei prime analize privind măsurile ce se impun.

Luni, 24 iunie 2019, a fost convocată de către ministrul Petre Daea o videoconferință cu directorii structurilor județene din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cu conducerea Direcțiilor Agricole Județene (DAJ).

Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu și Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, precum și directori și experți din cadrul APIA și MADR.

Publicat în Finantari

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură (DAJ) Dolj spun că, în acest an, în județul amintit s-au cultivat circa 3.000 de ha cu pepene verde, la nivelul societăţilor comerciale.

Același date ale DAJ Dolj relevă că localităţile cu cea mai mare suprafaţă cultivată sunt Călăraşi - 1.000 ha şi Dăbuleni - 800 ha. Alte localităţi din Dolj unde s-au cultivat, anul acesta, suprafeţe mai mari cu pepene verde sunt în zona nisipoasă a judeţului: Sadova - 350 ha, Dăneţi -150 ha, Bechet -120 ha, Rojişte - 100 ha, Ostroveni - 80 ha, Amărăştii de Jos - 50 ha, Moţăţei - 40 ha. În rest, sunt localităţi cu suprafeţe cultivate sub 50 ha, iar recoltarea va începe la sfârşitul lunii iunie.

În cazul culturii de pepene galben, suprafaţă totală cultivată la nivelul judeţului Dolj este de 642,49 ha. Printre localităţile cu suprafeţe mari de pepene galben se numără Dăbuleni - 200 ha, Sadova - 100 ha, Călăraşi - 100 ha, Ostroveni - 35 ha, Daneţi - 50 ha, Moţăţei - 27 ha, Bechet - 20 ha, iar în alte localităţi suprafeţele cultivate sunt mai mici.

Potrivit anunţurilor postate pe reţelele de socializare de către producătorii din Dăbuleni, recoltarea pepenilor galbeni a început, iar aceştia vor fi comercializaţi din această săptămână în pieţe din Bucureşti.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista