dezvoltare - REVISTA FERMIERULUI

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a deschis luni, 22 iulie 2019, sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici, prin care se oferă fermierilor fonduri nerambursabile de câte 15.000 de euro.

În cadrul submăsurii 6.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), fermierii pot depune solicitările de finanţare online, pe pagina de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, www.afir.info, începând din 22 iulie 2019, ora 9:00, şi până, cel târziu, la data de 31 decembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile, informează AFIR.

Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune de finanţare este de 45 900 000 de euro, din care 13 770 000 de euro sunt alocaţi doar pentru fermele din zona montană.

Finanţarea se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului la momentul finalizării obiectivelor propuse de beneficiar prin Planul de afaceri.

Pragul minim de selecţie a cererilor de finanţare depuse la AFIR prin submăsura 6.3 (pentru teritoriul naţional, inclusiv zona ITI Delta Dunării şi pentru zona montană) este de 15 puncte. Pragurile de calitate lunare sunt următoarele: 85 de puncte (valabil în perioada 22.07 - 31.08.2019), 80 de puncte (valabil în perioada 01.09 - 30.09.2019), 75 de puncte (valabil în perioada 01.10 - 31.10.2019), 70 de puncte (valabil în perioada 01.11 - 30.11.2019), 15 de puncte (valabil în perioada 01.12 - 31.12.2019).

Un număr de 3 060 de mici fermieri vor beneficia de aceste finanţări, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

„Luni, 22 iulie 2019, lansăm o nouă sesiune de primire a cererilor pentru dezvoltarea fermelor mici, pentru care sunt disponibile aproape 46 de milioane de euro, fonduri insuficiente, din păcate, dacă raportăm la nevoia de finanţare a micilor fermieri. Cei 3 060 de mici fermieri care vor beneficia de finanţare prin PNDR în această sesiune vor putea utiliza cei 15 000 de euro pe care îi vor primi pentru îmbunătăţirea managementului fermei, pentru orientarea spre piaţă a producţiei, dar şi pentru creşterea veniturilor de pe urma eficientizării activităţii la nivelul fermei. Ulterior lansării acestor sesiuni, ne vom concentra întregul efort administrativ pe gestionarea modului de implementare a proiectelor depuse şi contractate la nivelul AFIR, astfel încât să nu existe niciun risc de întârziere sau de dezangajare a sumelor”, a explicat directorul general al AFIR.

Fermierii interesaţi în vederea depunerii cererilor de finanţare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente, disponibile pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR, în pagina submăsurii 6.3.

Publicat în Finantari

În propunerea Cadrului Financiar Multianual (CFM), exercițiul 2021-2027, Executivul de la Bruxelles a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale, a precizat, marţi, 4 iunie 2019, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, într-o conferinţă de presă de la finele reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii din statele blocului comunitar.

„Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea Cadrului Financiar Multianual (n.r. - CFM) pe agricultură pentru perioada 2021 - 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (...) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a precizat Hogan.

Comisarul a precizat, totodată, că în următorii 10 ani ar putea fi create circa un milion de locuri de muncă în agricultură.

„Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural. Până în 2030, putem să creăm un milion de locuri de muncă în agricultură, însă agricultura trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Trebuie să joace un rol important în crearea şi reţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 unde am stabilit principiile temei pe care o discutăm astăzi”, a adăugat oficialul Executivului de la Bruxelles.

Prezent și el la eveniment, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro, a precizat că susține în mod ferm majorarea bugetului destinat cercetării.

„Parlamentul European tocmai a fost reales, iar până la începutul lunii iulie va încerca să constituie noile comisii şi Comisia de agricultură. Se lucrează la acest lucru. Aş vrea să subliniez şi eu că este nevoie de cercetare şi inovare. Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă. Deci, facem eforturi în acest sens”, a spus Paolo de Castro.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezidat marţi, 4 iunie, reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul informal), eveniment organizat la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

UE finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde DE euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie.

Publicat în Ultimele noutati

În cursul anului trecut, producţia ramurii agricole a totalizat 78,494 miliarde de lei, cu cele mai mari valori consemnate în dreptul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia (15,071 miliarde lei), urmată de regiunile Sud-Est şi Nord-Est, potrivit informațiilor transmise luni, 15 octombrie 2018, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În contrast, cele mai mici valori s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Vest.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov are o importanţă nesemnificativă din punct de vedere agricol, afirmă statisticienii români.

Cu privire la structura valorii producţiei ramurii agricole din anul 2017, aceasta este asemănătoare cu cea din anul precedent. Astfel, în cazul producției vegetale, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (20,9%), Sud-Est (19,2%) şi Nord-Est (14,3%), iar la producţia animală regiunilor de dezvoltare Nord-Est (18,9%), Sud-Muntenia (15,7%) şi Nord-Vest, respectiv Centru (14,6%).

Conform sursei citate, anul trecut, producţia vegetală a înregistrat creşteri cuprinse între 37,1%, în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, respectiv 7,8%, în regiunea de dezvoltare Centru.

Pe de altă parte, la producţia animală, în 2017 s-au înregistrat creşteri de 4,5% în regiunea Vest şi de 0,4% în regiunea de dezvoltare Sud-Est. Pe de altă parte, scăderi ale producţiei animale s-au consemnat în regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu 3,2%, şi în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, cu 2,1%.

Față de acum doi ani, în 2017, indicele producţiei ramurii agricole a fost 112,5% per total, în timp ce în cazul producției vegetale acesta a fost de 119,5% la producţia vegetală, respectiv de 99,6% la producţia animală.

Cu privire la valoarea serviciilor agricole, în general aceasta a fost nesemnificativă, în anul 2017 contribuind cu numai 1,2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional.

Publicat în Știri interne

Oficialitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) iau în calcul să transmită Comisiei Europene (CE) o cerere de instituire a unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani, în condițiile în care această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR).

Nevoia reînnoirii generaţiilor implicate în agricultură şi cea a transferului echitabil al activităţii agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Regionale dedicate dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), desfăşurată la Brăila, în data de 10 septembrie 2018.

„România propune soluţii pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) şi consider că acesta este un motiv de discriminare şi descurajare tocmai a celor care au început cu greu şi au luptat pentru a-şi menţine viabile exploataţiile, chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER şi utilizarea grupului de acţiune locală reprezintă o soluţie foarte bună pentru o distribuţie teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor şi fermelor mici şi mijlocii”, a declarat secretarul de stat în cadrul MADR, Alexandru Potor, cu ocazia reuniunii.

La rândul său, directorul general adjunct al AFIR, Daniel-Eugeniu Crunţeanu, a precizat că proiectele finanţate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanţa au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susţinerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum şi finanţarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiţii neagricole în mediul rural.

„Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident şi prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de reţele de canalizare şi de alimentare cu apă, precum şi 21 de grădiniţe şi 4 creşe şi unităţi after school. Avem în acest moment câteva linii de finanţare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanţial pentru exploataţiile agricole atât pentru cele vegetale, cât şi pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar şi submăsura 4.2 - procesarea produselor agricole”, a afirmat Daniel Crunţeanu.

La evenimentul de la Brăila au mai participat directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanţi ai APIA, preşedintele-director general al FGCR, Alina Mihaela Toma, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, şi alţii.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est, doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani, iar din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

Publicat în România Agricolă

Mai bine de 600 de tineri interesați de o carieră în agricultura românească sunt așteptați în aceste zile de cadrele didactice din cele 12 instituții de învățământ implicate în programul intitulat „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”.

Oferta educațională este una atractivă și relevantă pentru economia locală, axată pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură, și oferă beneficii tangibile cursanților încă din prima lor zi de liceeni.

În plus față de internat și cantină, beneficii care se regăsesc la marea majoritate a liceelor cu profil agricol, oferta educațională actuală din program include programe educaționale de antreprenoriat, stagii de practică în țări precum Spania, Portugalia, Olanda, Anglia sau Cipru (prin proiecte cu fonduri europene), precum și calificări profesionale cerute pe piața muncii pentru meserii agricole sau asimilate agriculturii, cum sunt: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică.

Cele 12 instituții de învățământ liceal mai oferă educare și îndrumare permanentă, inclusiv pregătire suplimentară gratuită ori de câte ori este necesar, transport gratuit, posibilitatea de a urma o școală profesională sau școlarizare în sistem dual, adică în paralel cu statutul de angajat în societăți care activează în acest domeniu.

În plus, programele guvernamentale care se adresează tuturor elevilor cu venituri mici, pentru toate tipurile de învățământ, permit alocarea unor burse de 180 lei/lună. Pentru școala profesională, se oferă bursă profesională de 200 lei/lună, respectiv 400 lei/lună pentru elevii din sistemul dual (jumătate din sumă fiind susținută de agentul economic).

„De mai bine de patru ani, World Vision România sprijină licee agricole din toate regiunile țării pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor și agenților economici, dar mai ales a nevoilor țării noastre, pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabilă și sustenabilă în mediul rural. Urmărim ca tinerii să înțeleagă oportunitățile de agribusiness din comunitatea lor, să dobândească competențe teoretice și practice solide în domeniul agricol, să dețină competențe generale de antreprenoriat și să înțeleagă modul în care funcționează o fermă și lanțul valoric în agricultură”, a precizat Crenguța Bărbosu, senior program manager, Agricultură și Dezvoltare Economică, World Vision România.

Ofertă educațională individualizată

Potrivit informațiilor World Vision România, cei 635 de elevi care ar putea începe anul școlar 2018-2019 într-una din cele 12 instituții de învățământ liceal din program pot beneficia și de clinică veterinară dotată la standarde europene (deschisă și către populație) unde elevii fac practică, școală de șoferi pentru tractor și auto, ateliere pentru industria alimentară, ateliere pentru agroturism și promovarea tradițiilor, centru documentare cu sistem home-cinema (în cazul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei”, Prejmer), cât și sală de sport ultramodernă omologată pentru competiții internaționale, fermă didactică, atelier gastronomie, cabinete cu calculatoare, sală de festivități modernizată (Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta).

Totodată, instituțiile de învățământ liceal din program oferă club de echitație, trupă de teatru premiată la nivel regional, fermă didactică cu animale și culturi agricole, simulatoare auto și parc de mașini agricole (situația Liceului Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu, Miroslava), stagii de practică la fermele Universității de Agronomie București și la „Ferma Animalelor” Pantelimon, (Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Brănești, jud. Ilfov, Școala Europeană 2017-2020) și cerc de apicultură și stupină proprie, cramă, vinotecă și plantație de viță-de-vie, unde elevii fac practică (Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir, Huși).

Oferta mai include parteneriate de practică cu ferme de excelență, ateliere și laboratoare moderne (Liceul Demostene Botez din Trușești), seră didactică și parc dendrologic, laboratoare și săli cu calculatoare moderne (Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Ciumbrud), participare la târguri, competiții, festivaluri, fermă didactică cu vaci de lapte, respectiv promovabilitate ridicată la examenele finale, internat și cantină de 3 stele (inaugurate în 2018 la Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor).

De asemenea, oferta conține stagii de practică în țară și străinatate (Colegiul Emil Negruțiu, Turda), parc tractoare și mașini și dotări pentru școala de șoferi, microseră, sala de sport, fitness și 2 terenuri de tenis, cabinet medical și cabinet stomatologic (Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Târgu Mureș), promovabilitate ridicată, locație centrală, dotări moderne (Colegiul Agricol Daniil Popovici Barcianu, Sibiu), respectiv atelier lăcătușerie, ferma zoothenică și seră legumicolă (Colegiul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu).

„Având în vedere cele de mai sus, cred că devine evident că vremurile în care liceele agricole erau doar o soluție de avarie pentru tineri promițători sunt demult apuse. În acest moment, oferta liceelor cu profil agricol - și mai ales a celor 12 licee din programul nostru - depășește cu mult părerile preconcepute ale și celor mai sceptici dintre noi”, a adăugat Crenguța Bărbosu - Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania amintită mai sus se adresează în primul rând tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Însă, poate că cel mai important aspect al campaniei este faptul că se adresează totodată și publicului larg.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, a conchis Crenguța Bărbosu.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești
Liceul Tehnologic nr.1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele sa se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare al fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Comunicate

KWS Semințe a lansat noul concept „Climacontrol 3”, grupul de hibrizi de porumb cu toleranță ridicată la secetă și arșiță în cele trei etape importante de dezvoltare ale plantei, anunță compania printr-un comunicat de presă remis la redacție.

„Rigurozitate, consecvență, specializare. Acestea sunt principalele atribute care definesc acțiunile companiei KWS Semințe atunci când se referă la inovarea și elaborarea de instrumente utile fermierului care face agricultură de performanță în România, dar care se confruntă cu situații climatice agresive”, anunță vocile autorizate ale germanilor de la KWS. „De aceea, lansarea noului concept «Climacontrol 3» a venit firesc, ca răspuns la nevoia explicită a fermierului în ceea ce privește utilitatea în fermă a hibrizilor de porumb cu toleranță ridicată la secetă și arșiță în cele trei etape importante de dezvoltare ale plantei: înainte, în timpul și după înflorire”.

În vederea demonstrării performanței pe mai multe niveluri tehnologice ale hibrizilor de porumb KWS, la data de 17 august 2017, în cadrul fermei Ildu din localitatea Vâlcelele, județul Călărași, s-a desfășurat prima secvență a «Taberei de control al secetei», un itinerariu de portofoliu complet parcurs pe cinci etape succesive de grupurile participante formate din peste 200 fermieri.

KVS17«Ne bucură deschiderea pe care o au fermierii față de soluțiile noi cu care venim, față de hibrizii noștri. Să fii fermier este o vocație, nu doar o meserie. De aceea, adaptarea la fenomene extreme dificil de previzonat, cum sunt seceta sau arșița este obligatorie. Este de notorietate faptul că profilul și specialitatea KWS sunt producerea de semințe și ameliorarea materialului genetic, noi fiind o companie independentă, ceea ce ne permite să fim flexibili în a ne adapta și concentra pe cerințele și schimbările din piață, precum și pe nevoile dumneavoastră. Așa încât am venit cu încă o soluție care să asigure profitabilitatea în fermă și în condiții de secetă. Această soluție se numește Climacontrol 3 - Cu trei pași înaintea secetei!» a declarat Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Conform noului concept, mai anunță compania, seceta nu este un inamic cu un moment fix de atac. Incertitudinea predictibilității momentelor de secetă a determinat specialiștii companiei KWS să cerceteze impactul secetei și al arșiței în diverse faze de vegetație și elementele de productivitate implicate în toleranța la secetă. De aceea hibrizii de porumb KWS din componența grupului Climacontrol 3 dovedesc rezultate remarcabile în fiecare din aceste trei etape, justificându-și renumele.

„Noi, KWS, suntem o companie germană, de aceea studiem și analizăm foarte atent și cu maximă rigurozitate comportamentul fiecărui hibrid în diverse areale de cultură, ca să fim siguri că ei sunt perfect adaptați profilului pedo-climatic respectiv. De aceea, în ultimii ani, am acordat o deosebită atenție ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental, în care se află și țara noastră, deoarece România are și va avea un potențial uriaș din punct de vedere agricol” a declarat Ion Voinea, Director Dezvoltare Produse KWS Semințe.

Grupul de hibrizi de porumb cu toleranță ridicată la secetă și arșiță „Climacontrol 3” include cinci hibrizi care au deja un istoric cu toate zonele de cultură din România, respectiv: KWS 2370 - FAO 290 (Apa fuge, superproducția rămâne), Kamparis FAO 390 (Lordul), Kapitolis – FAO 410 (Bulgărele de aur), Balasco – FAO 420 (Verde Împărat), Konfites – FAO 460 (Talentatul Domn Konfites), la care se adaugă un hibrid lansat anul acesta în premieră, hibrid care, cu ocazia evenimentului, și-a demonstrat potențialul excelent de producție în diverse condiții de tehnologie: KWS 4484 – FAO 380 (Câștigă. Indiferent de vreme).

Printre beneficiile hibridului „Câștigă. Indiferent de vreme” se regăsesc grosimea știuletelui (16-18 rânduri de boabe), lungimea (mai mult de 40 boabe pe rând, ajungând și la 50 boabe pe rând în condiții bune), rahis roșu, bobul mare, dentat, cu MMB foarte bun, cu pericarp subțire și cu „dry down” excelent (datorat și orientării știuletelui cu vârful în jos la maturitate). De asemenea, planta este viguroasă, cu talie înaltă și foliaj bogat, cu inserția știuleților înaltă și cu sistem radicular profund, cu „stay green” nemaipomenit.

Conform specialiștilor companiei, KWS 4484 armonizează productivitatea extremă cu toleranța superioară la secetă, formând știuleți cu un număr mai mare de boabe față de alți hibrizi din grupa sa de maturitate. Hibridul excelează în condiții optime de cultură, impresionând prin niveluri record ale producțiilor în condiții bune de sol, climat și tehnologie. Totodată, el maximizează producția în condiții de secetă, dovedind în condiții de stres hidric un potențial de producție peste media hibrizilor concurenți. Nu în ultimul rând, acest hibrid este recomandat pentru toate zonele de cultură a porumbului din România, cu excepția celor extrem de reci.

„«Câte ferme, atâtea soluții» este deviza sub care ne desfășurăm activitatea, pentru că obiectivul nostru principal este ca fermierul să obțină profit. Am considerat întotdeauna că planurile noastre, la KWS, coincid cu planurile dumneavoastră de a face agricultură performantă, acesta este principalul motiv pentru care lansăm astăzi pe piață conceptul CLIMACONTROL3. Hibrizii noștri de porumb vă oferă stabilitatea producției și siguranța profitabilității chiar și în anii mai puțin prielnici. În acest fel și noi, la KWS, ne considerăm împliniți și punem în valoare faptul că suntem specialiștii în semințe pentru fermieri», a conchis Doriana Nițu.

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în primele trei companii din domeniul semințelor din agricultură în România. Compania este activă pe piața locală din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 125 angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De mai bine de 160 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

Publicat în Comunicate

Pentru a putea acoperi integral necesitățile sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare românesc, Guvernul României trebuie să investească la anul circa 200 de milioane de lei, în condițiile în care, în 2016, planul sectorial nu a totalizat decât 25 de milioane de lei, alte 75 de milioane de lei bugetate fiind pierdute din cauza unor prevederi legislative, a precizat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la finele dezbaterilor referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

„Discuțiile pe care le-am avut cu premierul și cu academicienii de la ASAS (...) ar conduce la dublarea bugetului actual. Sigur, anul acesta am avut 25 de milioane de lei pe planul sectorial, la care eu am mai adăugat 75 de milioane în buget. Din păcate, acești bani nu i-am putut acorda efectiv din cauza unor prevederi legislative, dar ca buget, eu aproape am avut suta de milioane. Practic, la anul ar trebui să dublez această sumă ca să acoperim toate necesitățile cercetării. Gradual, probabil că ar trebui să investim mult mai mult, ca în doi-trei ani să se schimbe radical situația investițiilor în cercetare”, a mărturisit Irimescu într-o conferință de presă.

El a adăugat că proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare va fi transmis Parlamentului României cel mai târziu în luna septembrie a acestui an. Deja, producătorii agricoli și reprezentanții stațiunilor de cercetare îl susțin în procent de 100%.

În plus, în urma discuțiilor cu specialiștii s-a ajuns la concluzia că trebuie create institute regionale, astfel încât să nu se creeze situația nedorită când un institut dintr-o zonă a țării coordonează o stațiune dintr-un alt colț al României.

„Dacă va trece proiectul de lege, va fi acceptat. Stațiunile l-au susținut 100%, producătorii la fel. Practic, în luna septembrie (n.r. - 2016) am putea să adoptăm proiectul de act normativ. Am discutat cu Parlamentul. Ar trebui ca în cel mai scurt timp să adoptăm de către Guvern acest proiect de lege și să-l transmitem în septembrie la Parlament. Sper să reușim să ne încadrăm în acest termen”, a mai adăugat ministrul tehnocrat. „Discuția și proiectul de lege prevăd ca să creăm institute de ramură care să regrupeze stațiunile de cercetări. Din discuțiile de dimineață (n.r. - 9 august 2016) pe care le-am avut cu cercetătorii a rezultat o idee interesantă, și anume să facem institute regionale, pentru a nu coordona un institut, de exemplu, din nordul țării, stațiuni din sudul țării”.

Nu în ultimul rând, Achim Irimescu a precizat că cele circa 30.000 ha de teren, cât au mai rămas după retrocedări, aflate în proprietatea ASAS, urmează să fie preluate de către unitățile de cercetare.

„Terenurile sunt actualmente la ASAS și, sigur, propunerea legislativă vizează preluarea acestor terenuri de către stațiunile și institutele de cercetare. Din 110.000 ha care au fost în anii '90 în cercetare, au mai rămas doar 30.000 ha, pentru că legea retrocedării presupunea și acest lucru și, în momentul în care nu s-au găsit în altă parte terenuri, s-au luat de la stațiuni și de la institutele de cercetare. Sperăm ca măcar suprafața rămasă, de 30.000 ha, să nu mai fie afectată în continuare”, a conchis șeful MADR.

Conform Legii 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din agricultură se finanțează din venituri proprii și de la bugetul de stat. Pentru finanțarea unităților de cercetare este necesară reorganizarea acestora prin hotărâri de guvern sau prin parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat conform Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit unui raport al ministerului de resort, în momentul de față, unitățile de cercetare-dezvoltare (UCD) din domeniul agricol au acces restricționat la competițiile de programe și la proiecte de cercetare. Totodată, fondurile administrate nu sunt suficiente pentru plata salariilor personalului angajat, iar specialiștii în domeniu nu sunt motivați să rămână în cadrul sistemului de cercetare. Mai mult, conform analizei MADR, nu este stimulată angajarea personalului tânăr, iar activitatea de cercetare nu este orientată spre găsirea unor soluții de eficientizare a activității producătorilor din domeniul agriculturii. Nu în ultimul rând, activitatea de extensie a unităților de cercetare, atât de necesară fermierilor, este aproape inexistentă.

„Situația economico-financiară total dezechilibrată a unităților de cercetare, ca urmare a datoriilor acumulate se amplifică în timp prin creșterea penalităților, ceea ce reclamă responsabilitatea MADR, în calitate de autoritate de stat centrală, în legătură cu desfășurarea activității de cercetare agricolă, inclusiv gestionarea patrimoniului public al unităților de cercetare”, se arată în documentul intern al Ministerului Agriculturii.

Mai mult, același raport relevă că schimbările gândite de specialiștii MADR sunt regândirea sectorului de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, respectiv eficientizarea activității sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și o mai bună valorificare în mediul privat a produselor cercetării-dezvoltării-inovării. De asemenea, MADR are în vedere asigurarea accesului la surse noi de finanțare, cât și adoptarea unui act normativ pentru înființarea Agenției Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură, în subordinea MADR, având ca obiect realizarea unui management eficient pentru unitățile de cercetare și asigurarea finanțării sectorului de cercetare din domeniul agricol.

Marţi, 9 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu a prezidat dezbaterile referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

În cadrul întâlnirilor de lucru au fost prezentate soluţiile de redresare a sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu – Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Publicat în Știri interne

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș nu va investi niciun leu în cercetarea agricolă atâta timp cât Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șiștești”, care are în subordine stațiunile și institutele de cercetare, continuă să fie o structură de gestiune a unor afaceri și nu una de reprezentare academică, a afirmat premierul în cadrul întâlnirii de lucru cu reprezentanți ai sectorului vegetal, eveniment care face parte din seria „În dialog cu agricultorii și fermierii” și la care recunoaște că „s-a autoinvitat”.

Foto credit: LAPAR

În plus, el a precizat că dacă ar investi bani în sistemul de cercetare actual, banii s-ar duce într-o „gaură neagră”.

Totodată, el a mai spus că producătorii agricoli ar trebui să-și exprime punctul de vedere asupra temelor de cercetare în care banii ar trebui investiți.

„În domeniul cercetării agricole, hai să fim foarte direcți. Eu am mai discutat și cu conducerea Academiei Române, și cu conducerea ASAS. După părerea mea - și pe mine nu mă mai poate convinge nimeni de contrariu - atâta vreme cât stațiunile de cercetare și instituțiile de cercetare sunt în subordinea ASAS, care, ca și oricare altă academie, ar trebui să fie o structură de reprezentare academică și nu de gestiune a unor afaceri, pentru că asta e de fapt cercetarea, eu unul, ca prim-ministru, n-o să pun niciun leu în cercetarea agricolă, pentru că banii respectivi se duc într-o gaură neagră. Trebuie să începem de aici, prin ce măsuri putem eficientiza managementul stațiunilor și instituțiilor de cercetare.

Eu cred că, pe de de-o parte, avem nevoie de finanțare, pentru cercetarea agricolă, o parte din finanțare trebuie să vină de la stat și o să vină de la stat, o mare parte din finanțare trebuie să vină din fonduri europene și poate să vină din fonduri europene pentru că am pus bani pentru asta, și o a treia parte ar trebui să vină, în timp, de la contribuții din partea fermierilor, să-i puneți să lucreze pe teme care vă interesează. Foarte direct o spun: eu cred că ar fi mult mai eficientă o coordonare a temelor de cercetare (ASAS trebuie să aibă o constituție), dar eu cred că, cel puțin la fel de important, fermierii trebuie să aibă un cuvânt de spus pe temele de cercetare pe care trebuie investit”, a mai afirmat premierul joi, 4 august 2016, la Conacul Stolnicului Cantacuzino din Afumați.

Potrivit Legii 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din agricultură se finanțează din venituri proprii și de la bugetul de stat. Pentru finanțarea unităților de cercetare este necesară reorganizarea acestora prin hotărâri de guvern sau prin parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat conform Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.

Conform unui raport al ministerului de resort, în momentul de față, unitățile de cercetare-dezvoltare (UCD) din domeniul agricol au acces restricționat la competițiile de programe și la proiecte de cercetare. De asemenea, fondurile administrate nu sunt suficiente pentru plata salariilor personalului angajat, iar specialiștii în domeniu nu sunt motivați să rămână în cadrul sistemului de cercetare. Mai mult, conform analizei MADR, nu este stimulată angajarea personalului tânăr, iar activitatea de cercetare nu este orientată spre găsirea unor soluții de eficientizare a activității producătorilor din domeniul agriculturii. Nu în ultimul rând, activitatea de extensie a unităților de cercetare, atât de necesară fermierilor, este aproape inexistentă.

„Situația economico-financiară total dezechilibrată a unităților de cercetare, ca urmare a datoriilor acumulate se amplifică în timp prin creșterea penalităților, ceea ce reclamă responsabilitatea MADR, în calitate de autoritate de stat centrală, în legătură cu desfășurarea activității de cercetare agricolă, inclusiv gestionarea patrimoniului public al unităților de cercetare”, se arată în documentul intern al Ministerului Agriculturii.

În plus, același raport relevă că schimbările gândite de specialiștii MADR sunt regândirea sectorului de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, respectiv eficientizarea activității sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și o mai bună valorificare în mediul privat a produselor cercetării-dezvoltării-inovării. De asemenea, MADR are în vedere asigurarea accesului la surse noi de finanțare, cât și adoptarea unui act normativ pentru înființarea Agenției Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură, în subordinea MADR, având ca obiect realizarea unui management eficient pentru unitățile de cercetare și asigurarea finanțării sectorului de cercetare din domeniul agricol.

Marţi, 9 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Achim IRIMESCU va prezida dezbaterile referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

În cadrul întâlnirilor de lucru, vor fi prezentate soluţiile de redresare ale sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu – Șișeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Proiectul de lege se află  în procedură de consultare publică pe site-ul MADR: http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative/download/2280_e1e77fda281015a1e3db646ba880a84f.html

Publicat în România Agricolă

Șeful SCDA Caracal, cercetătorul Eugen Petrescu, și el mic agricultor (deținător a patru hectare pe care până nu demult le lucra după orele de program), se încăpățânează să nu cedeze în fața afluxurilor de importuri de material semincer străin și pe cele 2.462 de hectare arabile pe care stațiunea le mai deține, face atât activitate de cercetare-dezvoltare cu finanțare din partea firmelor străine, dar și activitate economică de multiplicare de material semincer la cereale.

Pe lângă cele aproximativ 70 de contracte de cercetare și extensie pe care SCDA Caracal le-a încheiat cu firmele străine care aduc tehnologii agricole din afară, Eugen Petrescu reușește să obțină doar cu 60 de oameni (din care majoritatea mecanizatori) circa 4.000 de tone se sămânță certificată anual, material semincer pe care încearcă (fără marketingul multinaționalelor) să-l comercializeze fermierilor de pe un areal – atenție – de circa 500.000 ha de jur împrejurul locației.

Specialiștii de la SCDA Caracal au mers până acolo încât reușiseră la un moment dat să dezvolte un soi de mazăre performant – Caracal 39, proiect însă abandonat din cauza lipsei banilor.

Mai nou, SCDA Caracal a dezvoltat inclusiv o linie de grâu pe care urma s-o ducă la ISTIS pentru omologare (ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor), lipsa banilor fiind același impediment în multiplicarea sa pentru comercializare. Cercetătorii nu se lasă însă bătuți: „Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha”.

Discuția cu Eugen Petrescu a avut loc cu ocazia evenimentului în câmp „Universul Syngenta”, organizat de compania elvețiană în data de 2 iunie 2015 în locația SCDA Caracal. La acest eveniment au fost prezentate loturile demonstrative cu hibrizi de floarea-soarelui, porumb, grâu şi rapiţă împreună cu tehnologiile avansate de protecţie a culturilor.

Revista Fermierului: Care este suprafața pe care SCDA Caracal face cercetare-dezvoltare și producție de material semincer pentru fermieri?

Eugen Petrescu: Pe vremuri, Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal deținea 905,8 hectare în perimetrul localității Studina, județul Olt. Instituția s-a mutat după anii '60 în această locație (n.r. - Șoseaua Caracal-Alexandria), a preluat fostul IAS Caracal și, acum, în prezent, deține o suprafață agricolă de 2.597 ha, din care suprafață arabilă 2.462 ha.

În prezent, activitatea stațiunii este structurată în două, și anume activitatea de cercetare și activitatea de dezvoltare. Activitatea de cercetare se desfășoară pe o suprafață de 220 ha, iar pe diferența până la 2.462 ha activitatea de dezvoltare.

R.F.: Care este preponderența activităților SCDA Caracal? Cea de cercetare-dezvoltare sau cea economică?

E.P.: În prezent, obiectul nostru de activitate principal îl constituie producția de sămânță pentru fermierii din zona noastră de influență. Vorbim de aproximativ 500.000 ha suprafață de interes economic pentru SCDA Caracal, atât în ceea ce privește producția de sămânță, dar și de aplicabilitatea tehnologiilor agricole atât dezvoltate intern, dar în special cele importate.

Ca un scurtă paranteză, până la finele anului 2004, unitatea pe care eu o conduc a aparținut Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, sub tutela Institutului de la Fundulea, și eram angrenați în planurile naționale de cercetare și dezvoltare: proiectele Relansin, Agral, Orizont, CX-urile mai târziu. Din nefericire, nu mai există aproape deloc finanțare pentru cercetare. Parte dintr-un sector de o importanță vitală pentru agricultură, am depus de-a lungul timpului diferite proiecte în competițiile care sunt lansate, de altfel, foarte rar pe problemle de cercetare. Nu de puține ori am câștigat concursuri de proiecte, dar pentru nu a mai existat finanțare (smiliar cu situațiile din PNDR – eligibili, dar nefinanțabili); am rămas în lista de rezervă. Am depus și anul trecut un proiect pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. De asemenea, am câștigat din 111 proiecte depuse, am ajuns pe locul 36; după al nouălea proiect s-a tras linie. Ca închidere, pot să vă spun fără să greșesc că finanțarea în domeniul cercetării agricole este în prezent la nivel zero.

Revenind, ca urmare a acestei situații nedorite de neimplicare a guvernanților în rezolvarea problemelor cercetării agricole românești, noi am fost nevoiți să ne axăm, să ne menținem obiectul de activitate și lucrăm foarte mult, dar din nefericire pentru companiile străine. Astfel, SCDA Caracal a semnat contracte de cercetare și de extensie cu mai toate companiile multinaționale care lucrează în domeniul agricol în România; avem peste 70 de contracte anual. A devenit o tradiție ca în fiecare an, la SCDA Caracal să fie organizate diferite manifestări științifice sau de promovare, toate cu acesta cu scopul principal de a aduce informație tehnologică fermierilor din zonă, astfel încât rezultatele muncii lor să fie profitabile. Nu mai este un secret pentru nimeni că în sectorul de cercetare-dezvoltare a agriculturii, anual, în România sunt amplasate peste 20.000 de loturi experimentale, în care sunt testate atât tehnologii, cât și produse care vor fi utilizate de fermierii români în următorii ani.

În ceea ce privește însă SCDA Caracal, noi suntem axați ca activitate de bază a stațiunii pe producerea de material semincer. În trecut, produceam sămânță la cerealele păioase, precum și la prășitoare, la porumb, la floarea-soarelui, soia, dar din nefericire, din anul 2005, nu mai putem iriga aceste terenuri.

R.F.: Cum adică nu mai puteți iriga? Sunteți foarte aproape de râul Olt...

E.P.: Toată suprafața arabilă a stațiunii - 2.462 ha, este amenajată pentru irigarea prin aspersiune, având conducte îngropate. Până în 2004, noi eram alimentați cu apa din râul Olt, prin stația SPP 14+15 de pompare care a aparținut ANIF; prima treaptă. Din păcate, Ministerul Agriculturii a transferat această activitate de la ANIF, pe umerii OUAI-urilor. Acestea din urmă, tot din lipsa finanțării și uneori din cauza altor interese, în funcție de cine conducea organizația, practic infrastructura s-a deteriorat, s-a furat tot ce s-a putut fura. În această situație, de 11 ani de zile, noi nu mai putem iriga. Neavând asigurat acest factor de tehnologie – apa – riscul de a produce sămânță în sectorul de dezvoltare la culturile prășitoare, porumb și floarea-soarelui, este foarte mare, fapt pentru care am renunțat. În schimb, producem pentru fermieri soiurile de genetică românească la cereale, patente aparținând Institutului de la Fundulea, pe care le multiplicăm și le distribuim fermierilor din zonă.

R.F.: Reușiți să vă descurcați cu activitatea de producție de material semincer? Un grâu dezvoltat aici este ușor adaptabil fermelor din zonă. Chiar dacă vorbim de 500.000 ha, discutăm de o zonare a soiurilor și hibrizilor...

E.P.: Reușim. Este o activitate profitabilă. Aici nu este însă numai treaba de comerț. Noi fiind o unitate științifică, scopul nostru principal este de a promova și de a transfera tehnologii și cunoștințe către fermierii români.

eugen petrescu„Infuzia” de tineret, secretul succesului în cercetare

Revista Fermierului: Oamenii de aici își încasează salariile? Câți oameni aveți în subordine? Și cât se mai câștigă în acest domeniu?

Eugen Petrescu: În prezent, colectivul nostru este format din 60 de persoane, din care o treime paznici, iar restul personal lucrativ. Din aceștia, avem mecanizatori, trei ingineri la producție și trei la cercetare. Volumul de muncă prestat în agricultură este mare, programul este zi-lumină și nu contează că este sărbătoare sau nu. Cum echipa de cercetare este descompletată, în sensul că o parte din colegii noștri au plecat la companii străine sau s-au pensionat, noi, cercetătorii cu vechime (n.r. - el și Eustachiu Constantinescu) am decis ca anul trecut să angajăm un tânăr absolvent al facultății de Agronomie. Pot să vă spun că acesta încasează lunar un salariu net de 1.100 - 1.200 lei.

R.F.: Reușiți să-l țineți aproape? Nu este tentat să plece?

E.P.: Până în prezent am reușit să-l ținem. Intenționăm anul acesta să reîntregim din nou echipa de cercetare, să facem un nucleu tânăr, format din patru specialiști pe care în intervalul de timp pe care îl mai avem la dispoziție până la pensionare să-i formăm, fiindcă formarea în activitatea de cercetare nu este așa simplă cum ar fi în producție. Aici este nevoie de multă răbdare, migală, informare, documentare; e puțin diferit de activitatea desfășurată în fermele mari de producție.

R.F.: Care sunt produsele renumite ale stațunii dumneavoastră de cercetare?

E.P.: Mă voi referi la cereale, fiindcă, din păcate, la plantele tehnice, cu regret am constatat că acea cotă de piață a Institutului de la Fundulea a scăzut foarte mult. Concurența firmelor multinaționale este foarte mare, chiar acerbă, iar Institulul a pierdut, cota de piață fiind în prezent undeva la 15% din ceea ce se vinde în România. La culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, firmele străine fac jocurile în România. Noi ne ocupăm cu cerealele. Genetica noastră, românească este de foarte bună calitate; aici avem o cotă de piață ridicată. Dacă însă nu se investește și aici în cercetare, nu va mai dura mult și vom pierde și aici teren. Firmele străine deja încep să vină și cu cereale, pe lângă porumb, rapiță și floarea-soarelui. De doi ani, pe lângă soiuri, multinaționalele aduc inclusiv hibrizi.

lot SyngentaDacă Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii, nu se va implica în reconstrucția cercetării agricole, în susținerea Institutului de la Fundulea pentru a dezvolta și promova genetica proprie, una adaptată condițiilor pedo-climatice din țara noastră, vom avea de pierdut. Noi am avut experiență cu firmele străine când au venit cu genetică din afară, neadaptată condițiilor locale. Ca exemplu, în anii 2003, 2007, ani secetoși, soiurile străine nici nu au înspicat pe loturile noastre, pe când soiurile românești, adaptate condițiilor locale, nu și-au exprimat potențialul maxim, dar totuși am avut ce băga în hambar.

R.F.: Ce soiuri de cereale multiplicați aici în prezent?

E.P.: În momentul de față am redus suprafața destinată multiplicării. De regulă, noi multiplicam pe mai bine de 1.000 ha, dar neavând un departament specializat de marketing, precum cele deținute de firmele străine, plus personalul și logistica, am rămas după sistemul vechi. Practic, așteptăm fermierii să vină la noi la poartă. Chiar și așa, la momentul de față, avem genetica pe cereale mai bună decât a lor. Concurența este acerbă însă, iar cine investește, se zbate mai mult, câștigă.

Pentru a răspunde însă concret la întrebare, în prezent multiplicăm pe circa 600 ha sămânță certificată din soiurile Glossa, Izvor, Boema, Alex, Miranda (un soi nou), vreo cinci-șase în total. La acestea deținem însă mai multe categorii biologice pe care le multiplicăm, le ținem pentru semănatul nostru, pentru anul următor. De regulă, comercializăm bază și C1 către fermieri.

R.F.: Aveți vreun soi de cereale sau de plante tehnice tipic zonei, dezvoltat de SCDA Caracal?

E.P.: Vechea noastră echipă dezvoltase un soi de mazăre performant – Caracal 39, aveam și o linie de grâu pe care urma s-o ducem la ISTIS pentru omologare; ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor. Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha.

R.F.: Cam cât ar dura și ar costa să fie luată de la zero o linie nouă de cereale autohtonă și apoi acreditată?

E.P.: Cam șapte-opt ani ca durată. Ca preț, este greu de evaluat. Spun asta pentru că totul pornește de la echipa de cercetători. Noi tot vrem să angajăm personal, iar membri noi în echipă nu putem aduce dacă aceștia nu sunt stimulați financiar. Tinerii preferă să se ducă la o companie privată unde primesc telefon, autovehicul, salariu, pe când în cercetare, condițiile sunt altele: cu mâna în pământ, pe frig, în ploaie. Trebuie investit. Companiile străine investesc în cercetare circa 15 procente din cifra de afaceri; asta înseamnă milioane de euro la nivel de companie. Concurența este foarte mare. Dacă nu investești, pierzi poziția. Nu poți sta pe loc, trebuie să creezi, să vii cu ceva nou, să prezinți altceva.

Colaborarea cu distribuitorii de inputuri, una dintre șansele de supraviețuire a SCDA Caracal

Revista Fermierului: Unde procesați și stocați materialul semincer obținut? Aveți depozit?

Eugen Petrescu: În județ avem două zone pe care le lucrăm: 1.922 ha arabile pe Caracal și 540 ha la vreo 10 km lângă râul Olt. Unde are loc acest interviu este chiar în mijlocul câmpului sectorului de cercetare. Sediul nostru este însă la circa 2 km de aici, unde este și stația de condiționat sămânță. Acolo avem și celule cu capacitate de depozitare suplimentare de 2.000 de tone de sămânță.

R.F.: Cam ce cantitate de material semincer obțineți pe sezon?

E.P.: Rulăm anual cam 3.000 – 4.000 de tone. Avem în proiect promovarea produselor noastre prin mari distribuitori de inputuri din țară. Avem tratative cu Alcedo, cu care lucrăm de mulți ani. Au logistica necesară, au echipe de profesioniști și sperăm ca prin ei să mărim cantitățile pe care le vom livra fermierilor.

R.F.: Am înțeles că sunteți foarte apropiați de fermieri. Știm că vi se plâng uneori de prețurile mici pe care le obțin la grâu...

E.P.: Așa este. Uneori mă mai și cert cu traderii de cereale: «Cum 50 de bani pe kilogramul de grâu? Cât trebuie să fac eu la hectar să scot măcar cheltuielile de producție?». Cheltuielile de producție pe hectar oscilează între 2.500 – 3.000 lei la hectar în zona noastră. Dacă eu dau producția de grâu cu 0,50 lei kilogramul, am nevoie de 5.000 – 6.000 kg numai ca să acopăr cheltuielile. Eu, ca fermier, din ce să mai trăiesc? Nu mai bine stau la televizor și îi las pe alții să facă agricultură? E bătaie de joc.

R.F.: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru perioada de secetă preconizată pentru următorii ani la cultura cerealelor?

E.P.: Noi și la cereale, și la prășitoare promovăm soiurile și hibrizii semitardivi; la porumb promovăm grupa FAO 340, 380, pe aici pe undeva. Dacă am avea din nou irigații, ce bine ar fi... Am obținut în anul agricol 2008-2009, de altfel o vară ploioasă, pe baza unui hibrid de la Caussade din FAO 510 vreo 17 tone de boabe la hectar, în condițiile în care într-un an mijlociu, obținem cam 7.000 – 8.000 kilograme de boabe la hectar.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista