excelenta - REVISTA FERMIERULUI

Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.

„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.

Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.

„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.

Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.

La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.

„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.

În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.

Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.

Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.

Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.

Publicat în Comunicate

În condițiile în care țara noastră exportă produsele primare de proveniență agricolă, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, speră ca județul Ialomița să poată deveni un pol al excelenței în competitivitate pe partea de agricultură și pe cea de procesare.

Cu ocazia evenimentului #investinialomita care a avut loc joi, 10 mai 2018, la Amara, acesta a precizat că județul Ialomița are o importantă componentă pe partea de agricultură, poate cea mai importantă poate din sectorul de activitate, 360.000 ha suprafață agricolă utilizată, potrivit rapoartelor APIA.

„Ca să vă faceți un ordin de mărime asupra impactului activității agricole, 9.196 de fermieri operează pe această suprafață. Ca și particularitate pentru județul Ialomița, putem să apreciem că avem o restructurare destul de bună a suprafețelor agricole și a fermelor, întrucât România suferă de această problemă a fărâmițării terenurilor, media suprafețelor este în jur de 40 ha, vorbesc de o medie strict matematică pe fermă, dar pot să vă informez că avem 118 fermieri cu suprafețe între 400 și 1.000 ha, lucrând împreună 75.000 de hectare în județul Ialomița. Avem, de asemenea, 59 de fermieri cu mai mult de o mie de hectare, de fapt media lor este undeva la 2.525 ha. Acești fermieri lucrează 150.000 de hectare în județul Ialomița”, a afirmat oficialul guvernamental.

Tot el a prezentat structura investițională pe zona de fonduri europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale ale județului Ialomița.

Astfel, în perioada de programare 2007-2013, în județul amintit au fost 751 de proiecte finanțate în valoare de 85 de milioane de euro (prin FEADR), iar pentru perioada actuală de programare, începând cu 2014-2015, avem 384 de proiecte în valoare de 70 de milioane de euro, deja contractate și în diverse stadii de finanțare.

În ceea ce privește plățile directe, suma de 80 de milioane de euro a fost plătită în Campania 2015, 89 de milioane de euro în anul 2016 și 92 de milioane de euro plătite în 2017 din sursă APIA.

Joi, 10 mai 2018, la Amara, în județul Ialomița, a avut loc cea de-a șaptea ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”. Evenimentul dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional şi stimulării exporturilor româneşti a fost organizat cu sprijinul deputatului de Ialomița, Andrei Pop.

Evenimentul #investinialomita a inclus prezentări generale și strategii de dezvoltare, mese rotunde specifice anumitor domenii de activitate (agricultură, comerț, servicii, industrie, turism, politici publice), întâlniri B2B, prezentarea de oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

Publicat în Știri interne

Doar până la data de 30 aprilie 2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai poate primi solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte-pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin subMăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), valoarea maximă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea proiectelor fiind de 500.000 de euro pe proiect.

Potrivit unui comunicat primit la redacție, alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.

Pentru aceste subMăsuri, pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

„Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Comunicarea lui Phil Hogan confirmă: (PEI-AGRI) a oferit un impuls creării și schimbului de cunoștințe

Comunicarea Comisiei Europene (CE) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată sugestiv „Viitorul alimentației și al agriculturii” și adoptată la data de 29 noiembrie 2017, reprezintă direcția pe care instituția europeană o indică pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după anul 2020.

O secțiune importantă a acestui document este dedicată și inovării și gestionării riscurilor. Politica de dezvoltare rurală are o contribuție substanțială la economia agricolă și la mijloacele esențiale de trai din mediul rural în diverse moduri. Această politică sprijină investițiile, consolidarea cunoștințelor, organizarea lanțului de aprovizionare, protecția mediului și acțiunile climatice. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pornesc de la această bază și extind posibilitatile de sprijin referitoare la inovare și gestionarea riscurilor.

„Crearea Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI) a oferit un impuls creării și schimbului de cunoștințe. Cu toate acestea, mai trebuie încă depuse eforturi importante pentru a se facilita accesul fermierilor la cunoștințe”, recunosc semnatarii Comunicării.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (EIP-AGRI) și Parteneriatul european pentru inovare în domeniul apei și-au dovedit valoarea, mobilizând sectorul agricol în direcția inovării.

„EIP-AGRI a finanțat proiecte-pilot cu participanți multipli și creează rețele peste tot în Europa pentru a face disponibile noile cunoștințe pe scară largă. Succesul său depinde de performanța combinată a consultanților, a formării pe teme de agricultură și a sistemelor de educație, a cercetătorilor și a organizațiilor de fermieri, la care se face adesea referire sub numele de Sistemul agricol de cunoaștere și inovare (AKIS) și care funcționează foarte diferit de la un stat membru la altul. Rolul consultantului agricol se distinge ca având o importanță deosebită”, se precizează în Comunicare.

O PAC modernă ar trebui să sprijine consolidarea serviciilor de consiliere agricolă din cadrul sistemelor agricole de cunoaștere și inovare. Aceasta ar trebui să devină o condiție pentru aprobarea planurilor strategice privind PAC. Consolidarea serviciilor de consiliere agricolă ar trebui să fie facilitată prin intensificarea sprijinului pentru realizarea de schimburi de experiență, pentru crearea de rețele și cooperarea dintre fermieri inclusiv prin organizațiile de producători (OP), deoarece aceste elemente pot fi vectori importanți ai schimbului de cunoștințe, ai inovării și ai reducerii costurilor pentru fermieri în mod foarte regulat.

Inovațiile din diverse domenii (în agronomie, de exemplu soluții bazate pe natură, inovații legate de ameliorarea animalelor și a plantelor, de agricultura verticală, zootehnie, biologie, tehnologie, domeniul digital, organizare și produse) sunt la îndemână și pot fi de folos caracterului multifuncțional al sistemelor agricole și alimentare din UE.

Cercetarea și inovarea fac parte din premisele progresului în privința tuturor provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol și zonele rurale ale UE: de natură economică sau socială ori legate de mediu. Nevoile și contribuțiile zonelor rurale ar trebui să se reflecte clar în agenda de cercetare a Uniunii Europene, iar viitoarea PAC va trebui să stimuleze și mai mult sinergiile cu politica de cercetare și inovare pentru dezvoltarea inovării.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista