executiv - REVISTA FERMIERULUI

Luni, 4 noiembrie 2019, Executivul Orban a fost învestit în plenul reunit al Parlamentulului, cu 240 de voturi „pentru”, din cele 233 de voturi necesare procesului.

Deputații și senatorii au votat pentru validarea listei celor 16 miniștri, precum și programul de guvernare al PNL.

„Reluăm lucrările, pentru că s-a finalizat numărătoarea. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, am purtat noroc domnului Ludovic Orban”, a anunțat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, care a prezidat ședința plenului reunit.

Anunțul oficial a fost făcut în plen de senatorul USR Silvia Dinică.

„Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, au constatat: numărul total: 465, numărul celor prezenți: 240, numărul total de voturi exprimate: 240, numărul de voturi anulate: niciunul. Numărul total de voturi exprimate: 240, din care numărul total de voturi pentru acordarea încrederii guvernului: 240”, a explicat Dinică. „Ca urmare a faptului că, din totalul de 465 de deputați și senatori, au fost 240 de voturi «pentru», se constată că este întrunită majoritatea pentru acordarea votului de încredere guvernului, listei miniștrilor și programului de guvernare”.

Premierul desemnat a luat cuvântul de la tribuna plenului reunit și a spus scurt: „Vă mulțumesc și aveți încredere în noi.”

Marți și miercuri au avut loc audierile în comisiile de specialitate din Parlament ale miniștrilor desemnați pentru a face parte din Guvernul Orban. Din cei 16 miniștri propuși, trei dintre ei, respectiv Florin Cîțu, propus la Finanțe, Ion Ștefan, propunerea pentru Dezvoltare, și Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, au înregistrat avize negative.

Liderul PNL, Ludovic Orban, nu a venit însă cu alte propuneri pentru cele trei portofolii, precizând că votul în comisii a fost unul politic.

Publicat în Știri

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Publicat în Tehnica agricola

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.

În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Publicat în Știri

Producătorii de carne de porc vor beneficia de un ajutor de adaptare excepțional în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, bugetat din fonduri naționale și europene, potrivit unei Hotărâri adoptate marți de Guvern.

Sprijinul are scopul să compenseze pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc din cauza contextului global nefavorabil, cauzat de dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă.

Jumătate din suma alocată finanțării acestui sprijin, respectiv 5,448 milioane de euro provin din fonduri europene - Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 - (în baza Regulamentului delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016), iar jumătate din fonduri naționale.

Ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru agricultura la scară mică și aplicarea unor metode de producție care nu dăunează mediului și climei. Perioada pentru care se acordă este 1 septembrie 2015-31 mai 2016, deoarece din analiza bazei de date privind clasificarea carcaselor a rezultat că în această perioadă exploatațiile autorizate de către ANSVSA și înregistrate în Registrul national al exploatațiilor (RNE) au livrat pentru abatorizare porci cu prețuri foarte scăzute, producătorii înregistrând pierderi de venit.

Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei totale la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016, dar nu la mai mult de 9.000 de capete, inclusiv, pe beneficiar. Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea agricultură la scară mică, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016; Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 peste 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.d) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016;
Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al A.P.I.A., respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice, până la data de 8 decembrie 2016.

„Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt următoarele: a) copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, pentru activitatea agricultură la scară mică; b) copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii/copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 - 31 mai 2016, precum și copia autorizației integrate de mediu, pentru activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei”, se precizează în comunicat.

Plăţile se efectuează până la data de 31 decembrie 2016.

Publicat în Comunicate

DĂRNICIE. Executivul de la București a adoptat miercuri, 16 noiembrie 2016, printr-o Hotărâre, schema de ajutor de minimis, respectiv schema de ajutor social pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății este mai mică sau egală cu 30 de hectare.

Conform unui comunicat de presă remis presei, proprietarii de păduri care dețin terenuri forestiere cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare vor beneficia de servicii de pază gratuite a terenurilor forestiere, măsură ce are scopul să contribuie la combaterea tăierilor ilegale.

„Este pentru prima dată când, această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008, va fi pusă în aplicare”, se menționează în documentul de presă al Executivului.

Ajutorul de minimis, respectiv ajutorul de stat vor fi acordate pentru a acoperi costurile serviciilor silvice realizate de către ocoalele silvice, astfel încât proprietarii de păduri cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare să beneficieze de servicii în mod gratuit.

Hotărârea de guvern este valabilă pentru perioada 2016-2020, valoarea totală a ajutorului ce va fi acordat fiind estimată la 248,9 milioane lei, iar numărul beneficiarilor la circa 2 milioane pentru întreaga perioadă. Suprafata totală cu proprietăți mai mici sau egale de 30 ha este de aproximativ 580.000 de hectare.

Pentru anul 2016 se estimează că va fi acordată suma de 14,5 milioane lei, fonduri asigurate în bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin rectificarea bugetară adoptată de Guvern în luna august. Începând cu anul 2017, valoarea estimată că se va aloca anual de la bugetul de stat pentru finanțarea acestei scheme de ajutor de minimis este de 58,6 milioane lei.

De schema de ajutor de minimis vor putea beneficia persoane fizice și juridice care desfășoară activități economice, au în proprietate terenuri forestiere cu suprafață totală mai mică sau egală cu 30 de hectare și îndeplinesc cumulativ următoarele criterii de eligibilitate.

Publicat în Știri

Producătorii de lapte par să aibă noroc după aprobarea unui act normativ care modifică și completează HG 160/2016  pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, urmând să primească sprijinul doar pe oferta scrisă de a contracta, făcută de un prim-cumpărător.

„Având în vedere că orice livrare de lapte crud a unui producător către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi sau prim-cumpărătorii trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta, prin această Hotărâre de Guvern se reglementează faptul că, pentru a beneficia de sprijin, producătorii pot dovedi că sunt în activitate şi prin oferta scrisă de a contracta făcută de un prim-cumpărător, valabilă la data depunerii solicitării şi a cel puţin unui document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent ofertei de a contracta”, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

În cazul în care banii cuveniți producătorilor eligibili din sectorul laptelui şi produselor lactate, fie depăşesc, fie nu epuizează plafonul alocat sectorului, actul normativ reglementează modul de repartizare a diferenţei în deficit sau exces, în cadrul aceluiaşi sector, către aceiaşi beneficiari eligibili, recalculându-se cuantumul unitar alocat pe beneficiar sau pe cantitatea de producţie realizată în perioada de referinţă.

De asemenea, prin prezentul act normativ se modifică data ratei de schimb euro – lei, de la 17 octombrie la 30 septembrie 2015, potrivit art.40 din Regulamentul delegat (UE) nr.907/2014 al Comisiei 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014.

Perioada în care fermierii pot depune cereri este stabilită între 30 mai – 6 iunie 2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiarii eligibili. Pentru obţinerea ajutoarelor financiare producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice.

Hotărârea a fost aprobată în ședința Guvernului din 18 mai 2016 și care care modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr.160/2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Fermierii care vor beneficia de ajutoarele excepţionale sunt producătorii agricoli crescători de vaci de lapte şi producători agricoli crescători de porcine.

Publicat în Zootehnie

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista