formare profesionala - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 28 Martie 2019 12:39

Învățarea, cheia performanței

Compania de recrutare Agxecutive lansează programul de formare profesională Agxecutive Pro Class®, venind astfel în întâmpinarea nevoilor celor care activează în agribusiness și sectorul agroalimentar. Înscrierile pot fi făcute până la data de 19 aprilie 2019.

Programul Agxecutive Pro Class® a fost creat ca răspuns la solicitările recurente ale principalilor actori din agricultura locală și regională, pe fondul crizei acute de mână de lucru calificată și performantă, în special în zona de „middle” și „top management”, necesară pentru implementarea cu succes a strategiilor de piață ale acestor jucători în regiune. „Obiectivul programului de formare profesională continuă este dobândirea și consolidarea competențelor transversale agrotehnice, comerciale și de management”, precizează Florin Constantin, fondatorul companiei de recrutare Agxecutive. Iar Loredana Voicu Gîdea, Business Developer Professional Training, în cadrul companiei, punctează: „Candidații-țintă pentru această formare sunt salariații de talent care doresc să își dezvolte competențele și cariera sau pe care compania lor are nevoie să-i dezvolte pentru a putea face față noilor provocări profesionale. Aceștia provin din companii din sectoarele agribusiness și agroalimentar, cu focus pe managerii și reprezentanții tehnico-comerciali ai furnizorilor de inputuri și tehnologii, ai distribuitorilor, ai procesatorilor și ai traderilor de cereale și pe șefii de fermă din exploatațiile agricole profesioniste”.

Agxecutive Pro Class®, programul de formare profesională continuă, cuprinde patru zile complete de formare, după cum urmează:

- Ziua 1: Negocieri vânzări – ecosistemul agribusinessului românesc și produsele (inputuri)/politicile comerciale;

- Ziua a 2-a: Negocieri vânzări – ½ zi, tehnici de negocieri și ½ zi achiziții;

- Ziua a 3-a: Agricultura de azi, cu aspecte de tehnologie și fitotehnie pentru principalele culturi de câmp, dar și aspecte economice și de valorificare a recoltei;

- Ziua a 4-a: Agricultura de mâine v4.0, cu focus pe partea digitală (software) și AgTech (hardware).

Toate modulele și submodulele vor conține o parte practică, de aplicare a cunoștințelor teoretice.

Programul de formare profesională continuă Agxecutive Pro Class® se va desfășura în perioada 7 – 10 mai 2019, la sediul Agxecutive, din București (str. Heleșteului nr. 17, sector 1).

Cu o echipă de formatori de elită și cu experiență de peste trei ani în instruirea angajaților talentați, recunoscută intern și internațional, Agxecutive Pro Class® transformă debutanți în profesioniști, specialiști și lideri. În 2017 și în 2018, au fost formați aproximativ o sută de profesioniști din sectoarele agribusiness și agroalimentar, în cadrul a două sesiuni „open” deja desfășurate și al altor sesiuni personalizate „in-house”, desfășurate pentru clienții firmei de recrutare. „Cunoașterea detaliată a nevoilor de instruire din piață a fost rezultatul experienței acumulate în sesiunile de formare derulate anterior, iar conținutul programului a evoluat datorită receptivității și capacității de adaptare ale Agxecutive și ale formatorilor noștri la feedback-ul primit. De asemenea, un rol important, în continuă evoluție îl are contactul permanent al formatorilor cu piața și cu nevoile generate de aceasta”, a arătat Florin Constantin.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019

Publicat în Eveniment

Patru din membrii ROMPAN i-au transmis președintelui organizației, Aurel Popescu, să se adreseze cu cereri Ambasadelor Indiei, Pakistanului și Bangladeshului pentru a perfecta inițierea unui aflux de imigranți dispuși să lucreze în morile și brutăriile din România, potrivit spuselor șefului ROMPAN.

Popescu mărturisește că s-a ajuns în această situație din cauza încurajării „nemuncii” de la Revoluție încoace, așa cum îi place să descrie plastic starea de asistați social în care mulți dintre tinerii țării se regăsesc.

El consideră agricultura ca fiind o șansă atât de reîntinerire a satelor, cât și una de potențial business prin programe dedicate celor care au emigrat către țări străine pentru un câștig bănesc mai bun.

În plus, șeful ROMPAN dă asigurări că o parte din fondurile FEADR vor fi orientate și către cursurile de perfecționare a angajaților din sistem începând din 2017.

Nu în ultimul rând el vorește de grâul obținut de România în anul agricol 2015-2016, unul calitativ superior și care permite exportul de făină la parametri deosebit de buni (cenușă, proteină, gluten și w).

Revista Fermierului: Domnule Aurel Popescu, am auzit ceva, dar nu ne-a venit să credem. Recunoașteți că aveți cereri din partea unor membri ROMPAN de a contacta ambasade străine în vedere negocierii unui aflux de imigranți pentru a lucra în morărit-panificație?

Aurel Popescu: Am patru solicitări de la membrii noștri să discutăm cu Ambasada Indiei, Bangladeshului, Pakistanului și alte ambasade să aducem forță de muncă din afară.

R.F.: Cum s-a ajuns la situația aceasta?

A.P.: De-a lungul acestor 20 și ceva de ani de la Revoluție s-a tot încurajat nemunca. Pur și simplu s-au dat ajutoare pentru cei care nu muncesc, iar cei care munceau, spuneau că lucrează și câștigă puțin, în timp ce aceia care nu munceau, primeau acasă totul. Or, eu asta propun: să se termine cu ajutoarele acestea, pentru că suntem o țară de asistați.

Pe de altă parte, să facem ceva pentru tineri, să populăm satele românești. La sate au rămas puțini tineri, toți sunt plecați, satele sunt îmbătrânite, predomină femeile și, din această cauză, pot spune cu sinceritate că, deja, nu mai avem țărani. Țăranii pe care îi știu eu erau oameni cu dor de muncă, cu bun simț, primitori și darnici. Acum, s-a stricat mediul și la sate, din păcate, pentru că au rămas bătrânii, iar tinerii toți sunt plecați. Noi trebuie să-i aducem înapoi. Cum îi aducem? Făcând niște programe pentru ei, pentru că, altfel, mâine-poimâine, nu mai putem lucra.

R.F.: Cum s-a ajuns în situația ca tinerii angajați să emigreze? Credeți sincer că întoarcerea la agricultură ar fi soluția?

A.P.: Noi am tot angajat muncitori necalificați, i-am calificat, iar pe urmă aceștia au pleacat în străinătate cu diploma și muncesc acolo pentru că se câștigă mai bine. (...) În agricultură este însă o șansă pentru acești tineri de a se întoarce, asta îi spuneam și ministrului (n.r. - ministrul Agriculturii, Achim Irimescu) nu demult. Cunosc multe cazuri din Canada, SUA, din țări europene, în care tinerii ar vrea să vină și să-și facă o afacere în România și întreabă: «Ce să fac?», pe de-o parte. Pe de altă parte, e o șansă și pentru tinerii din țară, că trebuie să-i luăm și pe ei în calcul, să nu mai plece în străinătate să muncească.

R.F.: Cu ce îi poate motiva sectorul de morărit-panificație pe tineri să rămână în țară sau să se întoarcă? Cât ar putea câștiga în medie un nou angajat în acest domeniu? Cineva amintea de 1.500 lei net, plus tichete de masă...

A.P.: Nu pot spune care este media și nici nu vreau să influențez lumea să zică, spre exemplu, că unul plătește mai mult sau altul mai puțin. Însă, în orice caz, oamenii sunt plătiți destul de bine, mult peste salariul minim pe economie. Nu se pune problema de acest lucru. Sunt și facilități care li se dau: să primească niște pâine sau alte produse, tichete de masă, o calificare care îi stă omului în buzunar și care foarte bine poate să-l ridice pe o treaptă superioară de salarizare. Plătim oamenii dublu când lucrează în orele suplimentare și, mai ales, în week-end. Sunt foarte multe facilități, nu aceasta este problema.

Aici, la standul IndAgra, am vorbit cu o clasă de la școala profesională, cu profesorii și toți elevii. Au fost prezenți aici, la noi, la stand și am vorbit timp de o jumătate de oră vizavi de ceea ce vor face ei după ce termină școala. Nimeni nu s-a arătat dornic de a munci. Am auzit scuze de genul „voi vedea” sau „mă fac ospătar”. Munca nu este atractivă pentru că tinerii cum termină liceul, intră în șomaj. Politicile acestea nu sunt OK.

R.F.: Am avut finanțări pentru diverse programe de formare profesională cu cu fonduri FEADR. Au fost sau sunt angajați în morărit-panificație care au provenit din cursurile realizate prin intermediul acestor bani europeni?

A.P.: Nu au fost cursuri deloc, făcute pentru industria alimentară. Acestea ar fi trebuit să existe. Am accesat fonduri europene, am făcut unități noi de producție, am modernizat unități. Muncitori, pe noua tehnologie, trebuiau instruiți. Trebuiau făcute cursuri de perfecționare neapărat. Acum de abia, la solicitarea noastră expresă, AM PNDR ne-a promis că, începând cu 2017, vom face și cursuri de perfecționare. Peste tot este nevoie de a veni în întâmpinarea oamenilor cu noile tehnologii, cu noile utilaje, cu tot ce trebuie.

R.F.: Cum stăm cu grâul domnule Popescu? Avem acoperit necesarul intern și de export?

A.P.: Anul acesta, România a reușit și a trecut de pragul de patru tone de grâu la hectar. Anul acesta am realizat peste opt milioane de tone de grâu. Noi mâncăm patru milioane de tone; sunt patru milioane disponibile la export. Eu preconizez că în 2017, la 1 iulie, când se termină anul-recoltă, vom rămâne cu mai bine de un milion de tone de grâu. Materia-primă de anul acesta este foarte bună din punct de vedere calitativ. Nu cred că este nicio problemă.

Având în vedere cerințele partenerilor externi privind calitatea făinii, ne procupăm foarte mult să găsim loturile de grâu care să corespundă cerințelor, astfel încât să avem asigurat grâul, să putem face și export, dar în mod cert, în primul rând, piața internă este preocuparea noastră de bază.

R.F.: Care sunt parametrii principali pe care trebuie să-i atingă făina, astfel încât să fie catalogată una de calitate pentru export?

A.P.: La făină, la export, ni se cer patru parametri: cenușa (culoarea făinii), să aibă proteină peste 13, să aibă gluten peste 28 și să aibă W (n.r. - lucru mecanic alveografic) peste 200.

R.F.: Anul trecut se discuta de rețetele consacrate, inclusiv în panificație. S-a blocat pe undeva demersul? Nu mai vorbește nimeni de aceste rețete...

A.P.: Nu s-a blocat nimic. Noi realizăm toate aceste produse pe bază de rețete consacrate, le facem, au un succes în magazine, vindem și prin hipermarketuri. Dacă la început vindeam câte șase-opt bucăți pe zi din aceste produse, acum am ajuns și la 60-80 de bucăți pe zi și sunt convins că o să crească în timp, pentru că nu avem decât două săptămâni de când am început.

R.F.: Pentru programele guvernamentale au început contractările la produsele din panificație?

A.P.: Sigur. Pentru anul școlar în curs sunt făcute documentele, se derulează contractul, totul este în regulă. Pentru anul viitor, întrucât s-a schimbat legislația, iar laptele se asigură din fonduri europene, probabil se vor organiza licitații separat pe lapte, separat pe fructe și separat pe corn.

Din punct de vedere al produselor de panificație distribuite în școli, vor fi cornuri, vor fi biscuiți, precum și alte specialități de panificație, obținute însă în baza cerințelor impuse și solicitate de Ministerul Sănătății, referitoare la adaosul de zahăr și grăsimi.

Publicat în Interviu

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista