frauda - REVISTA FERMIERULUI

Protocolul existent, încheiat între Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) are, începând de joi, 26 aprilie a.c., trei linii noi de cooperare instituțională, amintind aici identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, anunță APIA prin intermediul unui comunicat de presă, noul document fiind parafat pentru partea română de Adrian Pintea, directorul general al APIA, și de omologul său moldovean, Nicolae Ciubuc, directorul AIPA.

„Prezentul protocol, semnat astăzi, adaugă trei linii noi de cooperare interinstituțională. Astfel, APIA va acorda sprijin în vederea dezvoltării sistemului privind identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, soluționarea sesizărilor, reclamațiilor și neregularităților înregistrate și va oferi suport consultativ privind depunerea on-line a cererilor de sprijin, implementarea și dezvoltarea aplicației on-line. De asemenea, părțile vor colabora în sensul preluării bunelor practici în crearea, dezvoltarea și gestionarea sistemului integrat de administrare și control, crearea LPIS, precum și în ceea ce privește sistemul de control intern și sistemul de control managerial”, se precizează în documentul de presă.

Reînnoirea protocolului de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a relaţiilor de cooperare româno-moldovene prin continuarea seriei schimburilor de experiență şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenți între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova.

Cooperarea între cele două instituții a debutat prin semnarea unui protocol de cooperare în anul 2010 având ca obiect stabilirea procedurii de cooperare interinstituțională, prin realizarea unui program de schimburi de informație în domeniul asistenței financiare şi al modului de organizare instituțională.

Publicat în Știri

În perioda 2011-2017, aproape 21 de hectare de teren aflate în incinta poligonului militar Cincu au fost declarate a fi deținute și utilizate de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, prin inculpatul Butum Florin Adrian (B.F.A.), preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, la fel și 52 de ovine (în campania 2013), 53 de ovine (în campania 2014), 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016), astfel încât să obțină sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, se precizează în buletinul de presă 22/VIII/3 din 9 ianuarie 2018.

Foto credit: http://catholicphilly.com

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reținut că în perioada 2011-2017, inculpatul Butum Florin Adrian, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, a pretins că parohia sa deține și utilizează o suprafața de teren de 11,51 ha care se afla, în realitate, în incinta poligonului militar Cincu. În plus, în perioada 2013-2017, alături de această suprafață, inculpatul a adăugat și suprafața de teren de 9,33 ha, situată în același poligon militar, cu privire la care a declarat că o deține și utilizează.

De asemenea, B.F.A. a pretins că el ar deține și oi cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren respective. Pentru ambele suprafețe și pentru pretinsa activitate de pășunat, în perioada de referință, inculpații Butum Florin Adrian și Parohia Cincu au obținut, în mod nelegal, sprijin financiar de la APIA – Centrele Locale Voila sau Făgăraș, în valoare de 126.267 lei.

Cum însă minciuna are picioare scurte, ca urmare a anchetei procurorilor a reieșit că suprafața de 20,84 ha de pajiști permanente (formată din suprafețele de 11,51 ha și 9,33 ha) nu a fost deținută legal de Biserica Ortodoxă Română – Parohia Cincu, iar această aparență a fost creată cu ajutorul inculpatului Mamaligă Ioan din cadrul Primăriei Cincu, persoana responsabilă cu întocmirea adeverințelor necesare pentru APIA.

În conținutul cererii depusă la APIA – Centrul Local Voila în data de 18 martie 2011, în calitate de reprezentant legal al parohiei Cincu, inculpatul Butum Florin Adrian a declarat în mod mincinos că parohia sa folosește suprafața de teren de 11,51 ha – cu destinația de pășuni naturale, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașată în susținere o adeverință emisă de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții. Astfel, deși nu îndeplinea condițiile legale, nefiind utilizator legal al suprafețelor de teren, Parohia Cincu a obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 18.641 lei.

De această dată, în perioada 2013-2017, inculpatul B.F.A. a depus la APIA – Centrele Locale Voila și Făgăraș, în calitate de reprezentant legal al Parohiei Cincu, cinci cereri unice de plată pentru suprafață (două în numele parohiei și trei în nume propriu), în cuprinsul cărora a declarat, în mod necorespunzător adevărului, că Parohia Cincu utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, formată din două parcele cu destinația de pajiști permanente, situate în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov, fiind atașate în acest sens două adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții (campaniile 2013-2014), anunță DNA prin buletinul de presă.

De asemenea, B.F.A. a precizat că deține 52 de ovine (în campania 2013), respectiv 53 de ovine (în campania 2014), cu care s-a obligat să pășuneze suprafețele de teren cu destinația de pajiști permanente, atașând în acest sens alte două adeverințe, emise de un medic veterinar pe baza declarațiilor nereale ale inculpatului Tișcă Gheorghe.

Nu în ultimul rând, acesta a specificat că utilizează suprafața de teren de 20,84 ha, situată în incinta poligonului militar Cincu, jud. Brașov (campaniile 2015, 2017, 2016), atașând în acest sens trei adeverințe emise de Primăria Cincu cu implicarea frauduloasă a inculpatului Mamaligă Ioan, inspector de cadastru și urbanism în cadrul acestei instituții, respectiv că deține 107 ovine (în campania 2015), respectiv 105 ovine (în campania din 2016) pentru care a solicitat finanțare sub formă de ajutor național tranzitoriu, atașând în acest sens trei adeverințe emise de un medic veterinar pe baza celor declarate nereal de inculpatul Tișcă Gheorghe.

„Astfel, deși nici el și nici parohia Cincu nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a obține finanțare din fonduri europene, în sensul că nu erau utilizatori legali ai suprafețelor de teren, iar Butum Florin Adrian nu era deținător legal de ovine, au obținut pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 107.626,4 lei”, spun procurorii DNA.

În vederea recuperării prejudiciului produs în cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii atât asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Butum Florin-Adrian, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, precum și sumelor existente în conturile bancare aparținând inculpatei Biserica Ortodoxă Română - Parohia Cincu, până la concurența sumei de 78.053,90 lei, precum și asupra unor terenuri.

Măsuri asiguratorii au fost instituite și asupra unor sume de bani și bunuri mobile aparținând inculpatului Mamaligă Ioan, până la concurența sumei de 106.546,4 lei, respectiv asupra bunurilor mobile și imobile și sumelor din conturile bancare aparținând suspectului Tișcă Gheorghe, până la concurența sumei de 129.126,25 lei.

Ca urmare, procurorii de la Direcția Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților BUTUM FLORIN-ADRIAN, preot paroh al parohiei Cincu, județul Brașov, pentru săvârșirea a două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene dintre care una în formă continuată (5 acte materiale) și PAROHIA CINCU din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, ca persoană juridică, pentru săvârșirea a două infracțiuni: folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale).

De asemenea, procurorii DNA Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților MAMALIGĂ IOAN, inspector de cadastru și urbanism din cadrul Primăriei Cincu, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dintre care una în formă continuată (5 acte materiale), respectiv TIȘCĂ GHEORGHE, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (4 acte materiale).

Publicat în Comunicate

Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

potor interiorRevista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

Publicat în Interviu

Subvenția continuă să reprezinte pentru cei certați cu legea un motiv întemeiat pentru a risca închisoarea, fapt relevat de către cifrele Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE) potrivit cărora dintr-un total de 1.163 de dosare penale întocmite de polițiști, în 163 dintre acestea s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, comisarul-șef Daniel Biro, coordonatorul DICE din cadrul Poliției Române, descrie câteva din spețele prin care infractorii își arogă drepturi și fac uz de fals atunci când își doresc să obțină subvenții necuvenite, în detrimentul oamenilor de bună credință.

 

Cum tentația este mare, chiar și cei păgubiți, momiți cu bani de către cei certați cu legea, cad în plasa lor și își retrag plângerile. În acest caz, spune Biro, și aceștia din urmă devin complici și sunt cercetați de organele de Poliție.

 

DICE (și SICE teritoriale) nu se ocupă însă doar de zona de plăți directe. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice verifică în mod constant cantitățile de cereale care tranzitează teritoriul țării, cât și pe cele care intră în Portul Constanța. Nu de puține ori, cantitatea declarată în documente nu este cea reală sau nu se poate stabili cu exactitate proveniența materiei-prime și modalitatea de plată a acesteia (vestitele genți cu bani, nefiscalizate, la capătul tarlalei).

 

Chiar și acum, la mai bine de jumătate de an de la diminuarea TVA la alimente, infractorii încă riscă închisoarea pe zona de evaziune la carne. Biro indică unul dintre modurile de operare ale așa-zișilor „colindători”, în realitate acele persoane care cumpără la prețuri derizorii, fără forme legale, animale de prin satele României și vând carnea obținută la preț de dumping către procesatori sau comercianți.

 

„În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei «colindători» care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești «furnizori» oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), opresc pulpele, mușchiul, pe care le oferă apoi angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste”, a precizat Daniel Biro.

 

Revista Fermierului: Domnule Biro, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre sistemul export control la cereale pe care Poliția Română îl aplică în Portul Constanța.

 

Daniel Biro: Pe scurt, angajați din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE), alături de polițiști de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), de colegi de la Direcția de Poliție Transporturi (DPT), de la Direcția Poliției Rutiere și de la Direcția de Ordine Publică, susținuți de mai multe unități-suport ale Poliției Române, verifică minuțios orice transport de cereale (și alte mărfuri) care intră în Portul Constanța din punct de vedere al existenței documentelor de însoțire, respectiv factură, CMR, DVE, notă de cântar (în cazul cerealelor). După ce toate aceste documente sunt verificate la fața locului, ele sunt scanate și transmise în format electronic către lucrătorii de Poliție din punctul de origine al materiei-prime.

 

R.F.: Cum anume se desfășoară acest proces de control la punctul de plecare?

 

D.B.: Există scannere la fiecare punct de control de intrare în port, atât rutier și feroviar, cât și naval, menite să transmită documente în format electronic către punctul de origine al materiei-prime de proveniență agricolă pentru verificare. Să dăm un exemplu: o cantitate de cereale (consolidată de cele mai multe ori) a plecat din Călărași pentru un destinatar din afara Uniunii Europene (UE). Următorul pas pe care lucrătorii noștri îl întreprind atunci când bunurile ajung în Portul Constanța este cel al transmiterii documentelor scanate prin sistemul nostru de comunicații la Călărași. Acolo, polițiștii DICE se prezintă pe cât de repede posibil la agentul economic expeditor și verifică de unde a fost achiziționată marfa, dacă a fost înregistrată în contabilitate, cui și dacă a fost plătită, cum s-a făcut plata etc.

 

R.F.: Și asta la absolut orice transport? Aveți rezultate palpabile în urma derulării acestui proiect?

 

D.B.: Niciun transportator nu rămâne neverificat. Această acțiune nu este una temporară, de control, ci este una preventivă a Poliției Române, menită a combate evaziunea fiscală, infracționalitatea din acest sector.

 

Din datele pe care ni le-au pus la dispoziție nu numai transportatorii, dar și reprezentanții celor din industria alimentară și producătorii de cereale reiese că încasările fiscalizate au crescut la peste 120 la sută în ultimii doi ani de zile. Acest sistem de verificări din Portul Constanța e dublat pe plan intern de un alt plan de acțiune - „Vatra”, prin intermediul căruia se încearcă protejarea populației împotriva unor practici ilicite. Și acest plan este funcțional de trei ani de zile, chiar înaintea introducerii scăderii de TVA. Demn de menționat în acest context este că Poliția Română a avut o atitudine proactivă în combaterea acestui fenomen, în sensul că în urma analizelor făcute de către noi existau date destul de concludente că evaziunea fiscală nu este la un nivel mic în domeniul panificației și al cerealelor. Datele ne confirmă că de trei ani de zile încoace, evaziunea fiscală în domeniul panificației a scăzut treptat datorită acțiunilor Poliției, ale altor agenții de aplicare a legii, dar și grație modificărilor legislative (suspendarea activității în cazul neemiterii bonului fiscal).

 

Aceleași cifre relevă faptul că pe zi ce trece, numărul brutăriilor care funcționau ilegal sau în așa-zisa zonă gri, parțial fiscalizată a scăzut. Nu mai devreme de data de 16 decembrie 2015 a avut loc o întâlnire la Ministerul Agriculturii unde s-au discutat ultimele rezultate pe combaterea evaziunii fiscale (și nu numai). De exemplu, la acest grup de lucru interministerial vin și cei de la ANSVSA, și cei de la ANPC, și Ministerul Sănătății, și reprezentanți ai Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Am amintit aici de ITM pentru că această acțiune nu vizează strict evaziunea fiscală. Vorbim de obligația angajatorilor din sectorul agroalimentar de a deține forme legale de angajare pentru cei care activează acolo.

 

R.F.: Și de a avea case de marcat!

 

D.B.: Poliția are dreptul să aplice inclusiv sancțiuni contravenționale în situația în care se constată că un agent comercial nu are casă de marcat sau o folosește necorespunzător ș.a.m.d. Se merge inclusiv pe Legea drepturilor de autor. Ai firmă? Ții contabilitatea în sistem informatic? Computerul tău funcționează cu softuri licențiate? Se merge și pe această latură, nu numai pe cea care ține strict de evaziune fiscală, ci și pe forță de muncă, pe contrafacere, contrabandă și piraterie de software, înglobează tot ce intră în competența Poliției.

 

R.F.: Care ar fi profilul general al evazionistului pe zona aceasta de transport de cereale? Care au fost cele mai frecvente probleme constatate?

 

D.B.: Cele mai frecvente probleme constatate sunt cele legate de transportul la negru sau la gri, inițial cu documente care atestau doar o parte din cantitatea de cereale existentă. Nu de puține ori au fost cazurile când CNADNR laolată cu Poliția Rutieră și ale autorități ale statului au oprit camioane încărcat cu cereale, acestea au fost cântărite pe acele cântare-basculă și s-au descoperit nereguli.

 

S-a constatat în acele situații că dacă în documentul de transport figura o cantitate anume de cereale, în realitate cântarul arăta altceva. Dacă marfa mergea către Port Constanța, rezultatul controlului era transmis acolo. Imediat după intrarea în port, camionul vizat era redirecționat către formațiune economică de Poliție portuară care îl însoțeau către cântar. Se constata diferența și se refăceau documentele. Se continuau verificările pe lanț înapoi – câte transporturi au fost expediate, de unde a fost achiziționată marfa, câtă cu bani cash etc. În general, această zonă gri e reprezentată de ceea ce se cumpără cu bani cash la capătul tarlalei.

 

R.F.: Ați vorbit la un moment dat de atitudinea proactivă a Poliției Române în ceea ce privește combaterea fenomenului de evaziune fiscală în sectorul agroalimentar. Despre ce este vorba?

 

D.B.: Proactivitatea noastră este reprezentată de inițierea unor acțiuni pe zona de evaziune fiscală, iar cele ale colegilor noștri din plan teritorial de specularea celei mai mici informații care poate proveni inclusiv dintr-o sursă deschisă. Spre exemplu, într-un ziar local s-a publicat un material care dezvăluie anumite nereguli. Polițiștii, prin serviciul de presă, culeg date, monitorizează, iar conducerea unităților de Poliției teritoriale acționează și în baza acestor rapoarte.

 

O sursă deschisă de informații poate fi și petiția (oricare ar fi motivația ei) prin intermediul căreia o persoană oarecare se plânge că, spre exemplu, n-a reușit să obțină un anumit document de la autoritățile locale, dar prin care inclusiv relevă că... „lui X-ulescu i s-a acordat subvenția la timp, cu toate că persoana respectivă nu avea dreptul”. Poliția verifică acest conținut al petiției și oferă un răspuns potrivit competențelor. Însă, pentru polițiști, este importantă și încărcătura informațională secundară a petiției, acea parte care se poate transforma oricând într-o lucrare specifică operative. Omul își spune păsul, supărarea și obligația noastră este să verificăm orice aspect din acea sesizare.

 

R.F.: Se mai câștigă din traficul de carne chiar și acum cu TVA de 9 la sută la alimente?

 

D.B.: Da, se mai întâmplă. În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei „colindători” care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești „furnizori” oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), oprește pulpele, mușchiul, pe care le oferă angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste.

 

Totuși, de la introducerea TVA redus la 9% la alimentele de bază fenomenul a cunoscut o scădere în piață. Înainte de vara lui 2015 aveam o concurență serioasă pe importurile de carne de porc pe partea cu Ungaria. Ei au avut de dinainte o Taxă pe Valoarea Adăugată mai mică, iar noi încă eram la acel 24%. Și ai noștri, dar și ungurii comercializau legal, cantități mici, dar constant, în special în zilele de week-end, fapt care genera profit din diferența de TVA.

 

R.F.: Iată – Revista Fermierului devine o sursă deschisă de informații pentru DICE. A apărut mai nou un fenomen interesant. Sunt samsari care cumpără suprafețe de teren agricol, cultivă te miri ce pe ele, obțin carnete de comercializare și atestate de producător. Ei își permit să facă asta în mai multe județe ale țării. Cumpără în special legume și fructe de la producători adevărați, iar la eventualele controale spun că sunt fermieri. Chiar dacă au suprafețe mici, ei transportă și comercializează cantități masive. Controlați și această nouă zonă cu potențial infracțional?

 

D.B.: Legislația care vizează atestatele de producător și carnetele de comercializare este relativ nouă. Însă, pentru a ne face o imagine mai clară asupra fenomenului, prima verificare pe care o face un polițist când are o suspiciune cu privire la acest gen de fapte este să solicite telefonic postului de Poliție dintr-o anumită comună dacă o anumită persoană are teren acolo. Cel de la postul de Poliție se deplasează la Primărie și verifică în Registrul Agricol dacă persoana în cauză are teren și cu ce e cultivat. Demersurile de verificare pornesc practic abia după acel punct.

 

În altă ordine de idei, veți vedea în această iarnă prin piețe pe la tarabe „tomate românești”, comercializate de „fermieri” cu manichiura făcută, fără vreo urmă că ar munci pământul sau cum arată o sapă. Ei vând aceste produse în perioade în care pe piață există lipsă de trufandale. În momentul în care aceste personaje vând constant cantități importante, polițiștii merg pe lanț înapoi pentru verificări. Se începe de la atestatul de producător și de la filele din carnetul de comercializare se investighează și se descoperă că pe terenul pe care acesta îl are în posesie nu este cultivat nimic. De acolo, cercetările iau o turnură către zona de evaziune fiscală.

 

R.F.: Care sunt rezultatele DICE la sfârșit de an în ceea ce privește acțiunea „Fermierul”?

 

D.B.: În cadrul planului de acțiune „Fermierul”, declanșat pe data de 25 mai 2015, organele de Poliție din cadrul DICE au organizat și desfășurat până în prezent 9.225 de acțiuni, ocazie cu care au fost executate 32.118 controale în piețe și târguri, fiind verificate 86.362 de mijloace de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.758 de infracțiuni, din care 575 la Legea nr. 241/2005, fiind aplicate un număr de 56.245 de sancțiuni contravenționale în valoare de 32,9 milioane lei, totodată confiscându-se bunuri și produse în valoare de 4,1 milioane lei.

 

Fals și uz de fals pentru a dobândi plata pe suprafață

 

Revista Fermierului: Știm că DICE are competențe inclusiv pe verificarea veridicității documentelor necesare obținerii subvenției în agricultură. Care sunt cele mai frecvent întâlnite infracțiuni pe zona plăților directe?

 

Daniel Biro: Există anumite persoane care depun la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) documente doveditoare necesare obținerii subvenției, din care rezultă că au luat în arendă anumite suprafețe de teren, respectiv că proprietarii terenurilor în cauză i-ar fi împuternicit pe ei (și aici nu sunt necesare documente autentificate la notariat) să încaseze plățile directe. Însă, în momentul în care sunt efectuate cercetări amănunțite, lucrătorii de Poliție află de la proprietar că acesta neagă de existența unor astfel de contracte.

 

Totodată, nu puține au fost cazurile când proprietarii de drept ai terenurilor s-au deplasat în vederea depunerii documentelor prin care solicitau plata pe suprafață, iar funcționarii APIA susțineau că deja venise altcineva pentru acești bani. Bineînțeles, cei păgubiți fac plângere, iar noi intervenim.

 

Am descoperit inclusiv că păgubiții, după ce au aflat că altcineva le-a luat banii, s-au dus cu scandal peste cei în cauză. Pentru a evita contactul cu autoritățile, cei din urmă le-au propus păgubiților că le înapoiază banii, doar să renunțe la plângere. În acest caz, îi atenționăm pe petenți că intră la complicitate. Ei știau că infractorul încasase banii ilegal, prin fals, prin înșelăciune, a uzat și ei de acel fals și, atunci, după prevederile Codului Penal și de Procedură Penală și ei sunt vinovați.

 

R.F.: Vă rugăm domnule Biro să ne dați mai multe detalii despre acțiunea „Subvenția în agricultură”. Câte dosare penale ați înaintat către Parchet sau DNA?

 

D.B.: În cadrul planului „Subvenția în agricultură”, declanșat pe data de 6 ianuarie 2015, au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.163 de dosare penale, dintre care în 163 de dosare s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.761 de infracțiuni

 

R.F.: Din tot ceea ce înseamnă activitatea Poliției de Investigare a Criminalității Economice pe zona aceasta a agriculturii și industriei alimentare, care este cea mai prolifică zonă unde s-a dezvoltat infracționalitatea?

 

D.B.: Activitatea de constatare este în scădere, dar totuși se menține la un nivel observabil.

 

Datele noastre statistice relevă că în cadrul planului de acțiune „Vatra”, declanșat la data de 6 ianuarie 2015, au fost efectuate 29.611 controale la unitățile de morărit, panificație, patiserie, depozite de cereale, dar și la alte unități comerciale care desfășoară activități în domeniul de referință, totodată fiind verificate și mijloacele de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 2.037 infracțiuni, din care 1.291 la Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale), 94 la Legea nr. 8/1996 (privind dreptul de autor și drepturile conexe) și 652 de alte infracțiuni conexe, valoarea prejudiciului cauzat fiind estimată la suma de 277,5 milioane lei, iar a celui recuperat de 33,6 milioane lei. În aceste spețe au fost cercetate 2.031 persoane, dintre care pentru 63 au fost luate măsuri preventive.

 

În această perioadă au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.812 dosare penale la Legea 241/2005, totodată fiind înregistrate 482 dosare penale în care se efectuează cercetări pentru alte 746 infracțiuni conexe.

 

Au fost aplicate sancțiuni contravenționale, dintre care 11.012 la Legea nr. 12/1990 republicată (privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite), 94 sancțiuni contravenționale la OUG 12/2006 (pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale) modificată de OUG 93/2009, dar și 21.358 sancțiuni contravenționale la alte acte normative, valoarea totală a acestora fiind de aproape 26,4 milioane lei.

 

Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale este de aproximativ 48,1 milioane lei, fiind luate măsuri de confiscare sau indisponibilizare a 83 de mijloace de transport în valoare de 808.540 lei. Totodată, valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de 2,9 milioane lei.

 

Nu în ultimul rând, pentru 22 de unități de morărit și panificație, activitatea a fost suspendată/oprită, având în vedere neregulile constatate cu ocazia controalelor efectuate. (Ionel Văduva).

Publicat în Interviu

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista