ger - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. Însă, COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment

Datele Jurnalului Agricol din data de 8 mai 2018 relevă un fapt îngrijorător: SCDP Iași și Constanța, SCDCPN Dăbuleni și ICDP Pitești-Mărăcineni au raportat procentaje de muguri de rod afectați de gerul din iarnă și de la începutul acestei primăveri, cele mai mari fiind înregistrate la soiul de cais Tudor (33%), Dacia – 85 la sută, la piersic (soiul 59% la soiul Filip), iar la cireș soiul Sweetheart 42%.

Concret, în cazul SCDP Iași, la cais, procentul de muguri de rod afectați de gerul din timpul iernii a fost repartizat după cum urmează: la soiul Mamaia 5%, Fortuna 70%, Goldrich 80%, Traian 75%, Dacia 85%, în timp ce la piersic, în cazul soiului Raluca, procentul de muguri de rod afectați a fost 11%, iar la Filip de 20 la sută.

În ceea ce privește SCDP Constanța, pagubele produse de gerul din data de 1 martie 2018, atunci când s-a înregistrat o temperatură care a variat în intervalul de minus 3,3ºC și minus 5,7ºC și de poleiul din zilele de 19-20 martie 2018, acestea se prezintă în felul următor: la specia migdal, soiul Sandi, 50% pierderi. La piersic, în cazul soiurilor Cardinal (25%), Springcrest (23%), Redhaven (30%), Southland (12%), iar la specia cais, la soiurile Tudor (33%), Goldrich (49%), Mamaia (38%), Harcot (52%), Dacia (33%), Amiral (27%), respectiv Auraș (26%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10-15% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, explică specialiștii în pomicultură.

În privința situației înregistrată la SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 - perioadă în care s-a înregistrat chiar și minus 17,6 grade Celsius - a fost 80%, iar la piersic de 10%.

Nu în ultimul rând, ICDP Pitești - Mărăcineni a raportat în cazul speciei piersic un procent de muguri de rod afectați de 59% la soiul Filip și de 58% la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș soiul Sweetheart, gradul de dăunare a fost de 42%, din cauza gerului din dimineața zilei de 01 martie 2018 (minus 20,4 grade Cesius în afara adăpostului meteo, la doi metri de nivelul solului).

Publicat în Horticultura

Ca urmare a ploilor înghețate repetate, cât și a chiciurii, fenomene meteo care și-au făcut simțită prezența din plin în ultimele zile, pomicultorii din zona Constanței ar putea înregistra pierderi la cais și la piersic, iar fermierii din zona Moldovei s-ar putea confrunta cu pagube la culturile de orz și rapiță, se precizează în Jurnalul Agricol întocmit de ASAS și valabil pentru ziua de marți, 21 martie 2018.

„Este cert că pagube pot apărea ca urmare a fenomenelor meteo din ultimele zile în zona S.C.D.P. Constanța, acolo unde ploile înghețate s-au repetat, iar chiciura a persistat pe muguri mai mult de 24 de ore. Pierderi pot apărea la migdal - cu mugurii aproape deschiși, la cais și piersic prinși în faza de boabe roșii (este vorba de zona Constanța)”, se menționează în documentul citat. „Temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/grosimea stratului de zăpadă), în cazul S.C.D.P. Constanța a fost de minus 1,8 grade Celsius, respectiv 0 cm strat de zăpadă”.

În ceea ce privește cultura mare, fermierii din regiunea Moldovei par să aibă și ei de suferit ca urmare a gerului înregistrat, fiind preconizate pagube la culturile de orz și de rapiță. Numai în cazul Tecuciului, temperatura a coborât chiar și la minus 13 grade Celsius, iar stratul de zăpadă a fost de circa șase centimetri.

Pericolul cel mai mare pentru culturile de câmp, mai spun specialiștii ASAS, poate veni de la apa stagnantă în zona culturilor agricole (cereale păioase și rapiță).

„În cursul zilei de ieri (n.r. - 20 martie 2018), ninsorile au continuat în toate regiunile țării. Temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 5,1 grade Celsius (Cotnari) la 6,8 grade Celsius (Târgu-Jiu). În Moldova, temperaturile minime înregistrate ieri au coborât până la minus 13 grade Celsius (la Tecuci), iar stratul de zăpadă a fost în medie de 6 cm. În Bărăgan și în unele zone din nord-vest temperaturile minime au coborât spre minus 7 grade Celsius. Temperatura aerului a rămas în tot timpul zilei peste 0 grade Celsius doar într-o fâșie foarte îngustă din zona Turnul Severin-Calafat”, se mai menționează în Jurnalul ASAS.

Publicat în Cultura mare

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Publicat în Tehnica agricola

Valul de frig va persista în zilele următoare, pe 1 şi 2 martie urmând să se înregistreze valori de minus 22 de grade Celsius, inclusiv în Capitală unde vor fi minus 17 - minus 18 grade Celsius, iar miercuri dimineaţă, la scara întregii ţări, se vor înregistra temperaturi cuprinse între minus 21 grade - minus 11 grade Celsius, precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Comandamentul de iarnă pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase organizat la sediul MAI.

„Situaţia rămâne, să spunem, în continuare, sub incidenţa mesajelor emise, atât pentru persistenţa valului de frig, acestea rămân în vigoare până în data de 1 martie la ora 10:00, în continuare, atât nopţile, cât şi dimineţile chiar şi temperaturile maxime înregistrate pe parcursul zilelor vor fi deosebit de coborâte. Ne aşteptăm ca mâine-dimineaţă să avem minime cuprinse între minus 18 - minus 8 grade, minus 20 de grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Moldova. Miercuri dimineaţă, de asemenea, minus 21 grade - minus 11 grade la scara întregii ţări. De asemenea, şi pentru ziua de 1 martie şi 2 martie în continuare se vor înregistra cele mai coborâte valori, chiar mai mult, minus 22 de grade, inclusiv la Bucureşti minus 17 - minus 18 grade. De aceea, luăm în analiză posibilitatea ca miercuri dimineaţă să prelungim avertizarea pentru valul de frig persistent, incluzând şi ziua de 2 martie, pentru că şi pe parcursul nopţii de miercuri spre joi şi joi spre vineri ne aşteptăm ca valul de frig să continue şi să se manifeste îndeosebi în regiunile extracarpatice, incluzând aici Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia”, a precizat Elena Mateescu.

Informația succede prognoza ANM valabilă pentru perioada 26 februarie – 11 martie 2018 potrivit căreia vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit, sub limita de ger, până pe 8 martie, în special noaptea şi dimineaţa, în timp ce probabilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu mici intermitenţe la nivel local.

În Banat, în perioada 26 februarie - 1 martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai mici decât cele climatologic specifice perioadei, sub limita de ger în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 26, 27, 28 februarie şi 1 martie, când minimele vor coborî spre -14 grade, iar media maximelor se va situa în jurul a minus 5 grade Celsius. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire astfel că temperaturile maxime vor creşte până spre medii de 12 grade în 7 martie, apoi până la finalul celei de-a doua săptămâni, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi semnificative, media pe regiune situându-se în jurul a 10 grade Celsius. Şi minimele vor creşte, de la medii de -14 grade Celsius în data de 1 martie, spre medii de 3 - 4 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, apoi, până în 11 martie, se vor situa în jurul a 2 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi relativ ridicată, pe întregul interval de prognoză.

În Crişana, vremea va fi deosebit de rece, geroasă pe parcursul dimineţilor şi al nopţilor în perioada 26 februarie - 1 martie. Media maximelor va coborî spre -5 grade, în timp ce minimele vor scădea spre valori medii în jurul a -14 grade Celsius la mijlocul primei săptămâni. Apoi vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturii diurne să crească până spre 11 - 12 grade Celsius în zilele de 6 şi 7 martie, apoi până spre sfârşitul intervalului de prognoza variaţiile sa fie nesemnificative. Minimele vor urma un parcurs similar cu cel al maximelor şi vor creşte spre 2 - 3 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, pentru ca ulterior aceste valori să nu se modifice semnificativ. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în prima decadă a lunii martie.

În Transilvania, în ultimele zile ale lunii februarie şi la început de martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Astfel, media temperaturilor diurne, uşor variabilă de la o zi la alta, se va încadra între -9 şi -7 grade Celsius, iar cea a minimelor între -13 şi -16 grade Celsius. O încălzire a vremii va avea loc în 7-8 martie, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 10 grade, apoi, până la sfârşitul intervalului de prognoză, acestea se vor situa în jurul a 8 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs similar, fiind în creştere, de la o medie de -16 grade Ceksius în 2 martie, spre -1 - 0 grade Celsius în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 27 februarie şi din nou în intervalul 2 -11 martie.

În Maramureş, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, în intervalul 26 februarie -1 martie când temperaturile maxime, fără variaţii semnificative de la o zi la alta, vor avea o medie de aproximativ -7 grade. Apoi acestea vor creşte treptat şi vor ajunge la valori medii de 9 - 10 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie şi, până la sfârşitul intervalului, respectiv 11 martie, nu vor avea variaţii importante. Minimele vor fi în creştere de la valori medii în jur de -15 grade în perioada 26 februarie - 1 martie, spre medii de 1 - 2 grade Celsius, în intervalul 7-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicata începând cu data de 2 martie.

În Moldova, în intervalul 26 februarie - 1 martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, iar în jumătatea nordică a regiunii şi pe timpul zilei. Media temperaturilor maxime va fi de minus 12 grade – minus 11 grade Celsius, iar a minimelor de la -14 grade Celsius la începutul intervalului, până la minus 19 – minus 18 grade Celsius în dimineaţa zilei de 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că mediile temperaturilor diurne vor creşte spre 8 grade în data de 7 martie, apoi nu vor fi variaţii notabile. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, acestea crescând de la o zi la alta, spre medii în jur de 0 grade în data de 7 martie, apoi nu vor varia semnificativ, situându-se până la sfârşitul intervalului de prognoză în jurul a -1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în primele zile şi în creştere în perioadele 3- 5 martie şi 7 - 11 martie.

În Dobrogea, până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Mediile maximelor nu vor varia semnificativ în perioada 26 februarie - 1 martie, acestea urmând a coborî de la valori de -5 grade în 27 februarie, spre minus 8 – minus 7 grade Celsius în zilele de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior acestei perioade, maximele vor creşte de la o zi la alta, ajungând spre medii de 4 - 5 grade Celsius în zilele de 5-6 martie, apoi în jurul a 9 grade Celsius, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile minime vor scădea de la valori medii în jurul a - 8 grade Celsius în 27 februarie, spre minus 13 – minus 12 grade Celsius în 2 martie, apoi vor creşte de la o zi la alta până spre medii de 1 - 2 grade Celsius în data de 6 martie şi în jurul a 4 grade Celsius până în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, intensitatea mai mare a acestora urmând a se înregistra în perioada 26 - 28 februarie.

În Muntenia, primele zile din intervalul de referinţă vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, urmând ca media temperaturilor maxime să se situeze în jurul a -8 grade Celsius, iar cea a minimelor să fie de -9 grade Celsius în prima zi a intervalului şi în jur de -15 grade Celsius, în 2 martie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar maximele vor fi cuprinse între -4 şi 11 grade Celsius, cele mai ridicate valori urmând a se consemna în perioada 7-11 martie. Mediile temperaturilor minime vor creşte spre -2 grade în data de 6 martie, apoi spre 1 - 2 grade Celsius în perioada 9-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 28 februarie şi după data de 2 martie.

În Oltenia, în ultimele zile de februarie şi începutul lunii martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult sub mediile multianuale, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger. Astfel, mediile maximelor vor fi de -7 şi -6 grade Celsius, iar ale minimelor între -8 şi -15 grade Celsius, cele mai coborâte valori urmând a se înregistra în dimineţile de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturilor diurne sa crească spre 8 - 10 grade Celsius în perioada 7-11 martie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, acestea vor creşte spre medii de 1 - 2 grade Celsius până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată, pe întregul intervalul de prognoză.

La munte, în primele zile, vremea va fi geroasă în majoritatea masivelor montane. În perioada 26 februarie - 1 martie, mediile maximelor se vor încadra între -14 şi -12 grade Celsius, iar ale minimelor între -21 şi -18 grade Celsius. Din 2 martie, temperaturile vor fi, în general, în creştere, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte spre medii de 3 - 4 grade Celsius, în data de 9 martie, apoi vor scădea uşor spre valori în jurul a 1 grad Celsius în zilele de 10 şi 11 martie. Minimele vor creşte spre medii de -2 grade Celsius, în dimineaţa zilei de 8 martie, apoi vor scădea, spre minus 4 – minus 2 grade Celsius, la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26-27 februarie şi în intervalul 2-11 martie.

Prognoza agrometeorologică, deloc pozitivă: se preconizează apariția îngălbenirii şi uscării frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 27 februarie – 5 martie 2018, speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, precum şi cele pomi-viticole se vor afla în starea de repaus biologic în toate zonele de cultură.

Temperaturile minime din aer şi sol scăzute din intervalele cele mai reci, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (minus 10 – minus 15 grade Celsius), precum şi absenţa stratului protector de zăpadă sau a unui strat superficial (sub 10 cm), vor determina îngălbenirea şi uscarea frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv.

În această perioadă va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între minus 18 și 3 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de 1 și 16 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -15 și 4 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -20 și 2 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Se prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare la nivelul întregii țări, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului local cu aspect de viscol, îndeosebi în regiunile sudice și sud- estice. De asemenea, în prima parte a intervalului vor fi posibile cantități de apă mai însemnate.

Publicat în Agrometeo

newsletter rf

Revista