Afişez elemetele după tag: incda fundulea - REVISTA FERMIERULUI

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Publicat în Cultura mare

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Publicat în Interviu

Compania Rodbun a încheiat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creați de institut în anii 1990 și 1993: „F376” și „Olt”.

Rodbun va gestiona formele parentale ale celor doi hibrizi și îi va produce la nivel național, pe o suprafață totală de 2.000 de hectare. „Piața pentru cei doi hibrizi este în scădere, iar demersul nostru și al partenerilor de la Fundulea este destinat stopării acestui declin. Vorbim de două mărci sută la sută românești, care au o calitate certă, probată în ani mulți de cultură. Noi vindem acești hibrizi de mult, acoperim aproape o jumătate din cota lor de piață. Suntem convinși că hibrizii și soiurile românești au o calitate comparabilă și, uneori, chiar superioară celor vândute de multinaționale. Diferă doar marketingul”, precizează Octavian Petrescu, director comercial al companiei Rodbun.

Până în prezent, INCDA Fundulea a dezvoltat 28 de hibrizi de porumb, însă nu pentru toți se produce, deocamdată, sămânță de cultură. „Ne-am bucura dacă promovarea tuturor hibrizilor de la Fundulea ar face obiectul atenției fermierilor, pentru că acolo se produce bine și de calitate”, a punctat Octavian Petrescu.

Publicat în România Agricolă

Potrivit informațiilor din Jurnalul Zilei ASAS publicat în ziua de 4 iunie 2018, specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat atacuri de rugină galbenă și brună, iar la rapiță au fost observate, pe lângă făinare, atacuri de afide.

În ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la culturile de grâu, orz și rapiță.

Pe de altă parte, precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și în Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Temperaturile maxime din zonele arabile au avut valori cuprinse între 21,2 grade Celsius la Mangalia și 32 de grade Celsius la Slobozia. Temperaturile minime au variat între 10,9 grade Celsius la Corugea și 17,9 grade Celsius la Calafat.

Condițiile agro-meteorologice la INCDA-Fundulea: valoare maximă (ora 16:00) de 30,8 grade Celsius; valoare minimă (ora 05:00) de 12,6 grade Celsius; valoare medie de 22,4 grade Celsius.
Precipitații: 0.0 mm. Temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fos de 24,3 grade Celsius.

Publicat în Cultura mare

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.

„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
 
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.

În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista