infrastructura irigatii - REVISTA FERMIERULUI

Având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a decis să restricționeze accesul în instituție tuturor persoanele străine. În toată această perioadă, comunicarea între unitatea centrală, filialele teritoriale și colaboratorii săi se va face strict prin mijloace electronice: e-mail și telefon. De asemenea, nu vor mai avea loc în toată această perioadă audiențe la conducerea ANIF. Agenția transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an.  

Până la ieșirea din starea de urgență, Consiliul Tehnico-Economic al ANIF își suspendă activitatea. „De asemenea, solicităm inclusiv suspendarea lucrărilor Comisiei de atestare a persoanelor fizice și juridice care își manifestă intenția de a desfășura, pe terenuri din domeniul agricol, activități de îmbunătățiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări și servicii și/sau de fabricare a instalațiilor de irigat, organizată și coordonată de direcția de specialitate care răspunde de sectorul de îmbunătățiri funciare din MADR”, precizează un comunicat de presă ANIF.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, începând cu data de 12 martie 2020, a luat o serie de măsuri pentru a preîntâmpina răspândirea noului coronavirus (COVID – 19).  Astfel, în perioada 12-31 martie 2020, perioadă care se poate prelungi ca urmare a stării de urgență, programul de lucru la Unitatea Centrală se va desfășura în două intervale orare: luni – joi, 08.00 – 16.30, vineri: 08.00 – 14.00 și luni – joi: 10.00 – 18.30,  vineri: 10.00 – 16.00. Activitatea se va desfășura în așa fel încât să se asigure prezența a 50% din personalul fiecărui compartiment pentru fiecare interval de program. Conducerea Filialelor Teritoriale va trebui, la rândul său, să stabilească un program de lucru pentru salariați menit să prevină răspândirea noului coronavirus.

Pe durata programului de lucru, personalul ANIF are obligația să nu părăsească sediul unde își desfășoară activitatea fără acordul conducerii. Părăsirea sediului instituției se va face cu acordul șefului și se va trece în registrul de la intrarea in instituție în care se va evidenția locul deplasării, ora de ieșire și ora de întoarcere.

Personalul agenției care prezintă semne de înrăutățire a stării de sănătate va rămâne acasă, va contacta medicul de familie telefonic și își va înștiința șeful ierarhic.

În cadrul instituției, se va evita pe cât posibil contactul între salariații compartimentelor funcționale. În situația în care personalul agenției nu poate să fie prezent la locul de muncă sau vor exista restricții de circulație, se va primi acordul de a accesa, și de la domiciliu, e-mailul de serviciu.

Continuă încheierea contractelor pentru livrarea apei, aceasta fiind furnizată gratuit

ANIF transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an. Aceștia sunt încurajați să semneze, în continuare, contracte multianuale și sezoniere pentru livrarea apei. Prin urmare, în această perioadă, încheierea contractelor nu se sistează, dar contractele se vor transmite numai în format electronic, pentru evitarea contactului direct. De asemenea, lucrările de întreținere și reparații și lucrările din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (PNI) se vor desfășura într-un ritm normal, conform contractelor.

Punctăm că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, arată reprezentanții ANIF.

Până la ora actuală, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a încheiat cu fermierii contracte multianuale și sezoniere de irigații pentru o suprafață de 827.242 ha. Suprafață totală pe care ANIF o are pregătită pentru contractare și irigare este de 1.045.183 ha. „Încurajăm toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să facă pașii necesari pentru acest lucru. Perioada de încheiere a contractelor este în plină desfășurare, așa că putem ajunge să acoperim 100% din suprafață”, a specificat directorul general ANIF, Ștefan Constantin. Acesta a adăugat că, din cauza lipsei de precipitații, campania de irigații a demarat deja în acest an în județe precum Botoșani și Galați. „Potrivit informațiilor transmise din teritoriu, sunt premise ca, și în alte județe, campania de irigații să înceapă mai devreme”, a menționat Ștefan Constantin.

Până în prezent, ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, 742 contracte, din care 617 multianuale și 125 sezoniere. Suprafața cea mai mare pentru care s-au încheiat contracte este la Filiala Teritorială Brăila, cu 216.328 ha și 314 contracte, urmată de Filiala Teritoriala Galați, cu 101.154 ha și 26 de contracte, și Filiala Teritorială Ialomița, cu 63.507 ha și 22 contracte.  

În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, din care 283.644 ha udarea I, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Pentru campania de irigații din acest an, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a alocat  39 de milioane de lei pentru lucrările de întreținere și reparații aferente infrastructurii principale de irigații aparținând ANIF, precum și 30 de milioane lei pentru energia electrică necesară funcționării stațiilor electrice de pompare de bază și repompare și trei milioane de lei pentru apa preluată din sursă (Dunăre și râuri interioare).

Publicat în Știri interne

Proiectul Ministerului Agriculturii denumit pompos „Reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha”, una dintre cele 2.000 de propuneri venite de la cele 28 de state membre UE, are în viziunea ministrului Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, mari șanse de câștig.

 

Afirmația survine ca urmare a ultimei întâlniri pe care Irimescu a avut-o la Bruxelles cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

 

Potrivit declarațiilor acordate de Irimescu publicației Revista Fermierului, domnia sa a făcut un lobby activ pe lângă comisarul Hogan, dar și pe lângă Corina Crețu, comisarul pentru Politică Regională. Din punctul său de vedere, nu trebuie să ne așteptăm însă că vom primi banii ceruți inițial, nu mai puțin de 982 de milioane de euro, suma verosimilă fiind în opinia oficialului guvernamental „o sută de milioane de euro”.

 

„L-am rugat pe comisarul Phil Hogan să mă sprijine pe planul Juncker, cu irigațiile. Chiar dacă n-am văzut niciodată proiectul depus de România că n-a ajuns la mine, știu despre ce este vorba, iar comisarul a spus că ne susține. Mă voi vedea și cu doamna Crețu și o s-o rog același lucru. El mi-a spus, de asemenea, că ar fi foarte bine dacă premierul și cu mine ne-am vedea inclusiv cu președintele Comisiei pe tema asta. (...) Eu zic că da, avem șanse mari să primim bani. Proiectul nostru pare cel mai verosimil din partea României, cel puțin din punctul meu de vedere. Nu trebuie însă să ne așteptăm la sume enorme; și o sută de milioane de euro dacă am primi, tot m-aș bucura”, a precizat Irimescu.

 

Alături de alte 200 de proiecte trimise de Guvernul României, proiectul „Reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha” are ca agenție de implementare – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Descriere și un cost declarat al investițiilor de 982 milioane euro.

 

Ca și declarație de principii a proiectului, „reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha, corespunzând unui total de 56 de sisteme de irigații economic viabile, 16 județe (38% din total), reprezintă o măsură care își propune să atingă obiectivul specific menționat anterior, în paralel cu păstrarea țintei de a deveni o componentă de dezvoltare sustenabilă la nivel național, prin contribuția la conservarea sustenabilă a mediului înconjurător”.

 

Documentul mai relevă că impactul reabilitării mediului, respectiv efectele care se întrevăd în ceea ce privește apărarea populației împotriva riscurilor de secetă, a așezărilor și a conservării biodiversității sunt că un număr de 1.097.433 de locuitori din 190 de localități nu vor mai fi afectați de secetă, practic diminuându-se nivelul de vulnerabilitate al populației la acest fenomen.

 

„Proiectul va rezolva, de asemenea, problemele legate de lipsa apei pe o suprafață de 823.000 ha. Sunt vizate în acest context 56 de întreprinderi, 12.382 gospodării, 162 de școli și grădinițe, 57 de unități medicale, 32 de biserici și mănăstiri, 329 de alte așezări sociale, 3.529 de drumuri naționale și județene și 290 de kilometri de rețele electrice de peste 20 de kilowați.

 

Disponibilul de apă destinat ecosistemelor din România ar avea un impact mai mare asupra păstrării biodiversității, în special în situația actuală în care suprafețe întinse de teren din sudul și estul țării se află în fața unor riscuri majore de secetă și sunt aride, inclusiv afectate de deșertificare. Dispariția vegetației de pe sol ca urmare a secetei duce la degradarea acestuia. În anumite zone din România, în mare parte în sud și est, habitatele naturale, flora și fauna sunt afectate sever de lipsa apei, ca urmare a lipsei precipitațiilor și a temperaturii ridicate a aerului și solului. Dezechilibrul disponibilului de apă este prezent deja pe 7,1 milioane hectare, reprezentând 48 la sută din suprafața agricolă a țării”, se mai arată în descrierea proiectului.

 

Planul lui Juncker, prezentat cu ceva timp în urmă în Parlamentul European, pornește de la un fond de 21 de miliarde de euro - 16 miliarde de la Comisia Europeană și 5 miliarde de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI) - care, însă, ar urma să fie angrenat în scheme de garanții europene la creditare și combinat cu fondurile europene de investiții. Juncker sustine că în acest mecanism fiecare euro public va aduce investiții de 15 euro, prin efectul de multiplicare, astfel încât totalul investițiilor generate să ajungă la 315 miliarde de euro în UE, în următorii trei ani.

 

România a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie susținute cu ajutorul noului mecanism de finanțare initiat de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus depășește șapte miliarde de euro și vizează construcția de austostrăzi, printre propuneri regăsindu-se si o a VII-a magistrală de metrou - Voluntari-Bragadiru.

 

Comisia Europeană a primit circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul României. Toate cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizează un necesar de investitii de circa 500 de miliarde de euro, din care 62,5 miliarde de euro sunt în dreptul proiectelor trimise de România.

 

Totodată, din cele 62,5 miliarde de euro cât valorează în total proiectele propuse de Guvernul de la București, circa 44 de miliarde de euro ar reprezenta investițiile în perioada 2015-2017, programată a fi acoperită de noul mecanism de investiții al Comisiei Europene (CE) și al Băncii Europene de Investiții (BEI).

Publicat în Știri interne

Chiar dacă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că procesul de legiferare menit să asigure finanțarea reabilitării infrastructurii principale de irigații în perioada 2016-2020 este „pe circuit”, vehiculând suma de un miliard de euro de la bugetul de stat, din cauza birocrației și timpului scurt, nu crede că anul acesta vom iriga mai multe hectare decât în prezent.

 

„Pornirea noului program de irigații, de stabilire a rețelei, a infrastructurii primare, presupune un proces întreg: licitații care durează măcar șase luni. Sincer, am dubii că demararea proiectului va permite până la sfârșitul anului să comensurăm un anumit număr de hectare în plus”, a declarat într-o conferință de presă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

 

Chiar și așa, oficialul guvernamental speră să obțină în plus „câteva sute de milioane de euro” prin planul Juncker, cu toate că predecesorul său, Daniel Constantin, se lăuda la fel, dar nu a obținut nimic de la europeni. Proiectul transmis deja de România pentru a obține finanțare prin planul Juncker rămâne în continuare o enigmă.

 

„Noi ne-am stabilit ce am apreciat că este extrem de important pentru ca, în acest an, să reușim să accelerăm absorbția fondurilor, implementarea PAC, dar și să continuăm proiectele mari, cum ar fi cel de irigații, care are în perioada 2016-2020 un miliard de euro prevăzuți și la care sperăm să adăugăm câteva sute de milioane măcar, cu privire la care facem demersurile necesare la Bruxelles în planul Juncker. Deja sunt acte legislative pe circuit (n.r. - destinate zonei de irigații), avem o programare foarte clară și exactă pe luni, să nu zic chiar pe zile, în care noi ne-am propus să promovăm aceste acte legislative”, a adăugat ministrul de resort.

 

Pe lângă sistemul clasic de irigații, cu pompare de apă din Dunăre, șeful MADR are în vedere în plus construcția de lacuri de acumulare, dar și înființarea de perdele forestiere, toate menite să îmbunătățească managementul apei ca resursă prețioasă pentru fermieri.

 

„Pe lângă sistemul pe care îl avem gândit pentru a prelua apă din Dunăre, sigur, mai există cel puțin alte două soluții: pe de-o parte, utilizarea lacurilor de acumulare, (n.r. - proiect) care există și la Ministerul Energiei, și la Ministerul Mediului. În acest sens am avut o discuție în Guvern, în reuniunea informală de sâmbăta trecută. Pe de altă parte, există deja un exemplu foarte bun – în Dobrogea deja s-a aplicat – perdelele de protecție forestieră. Sperăm să mergem în paralel cu toate formele pentru a reuși să asigurăm pentru fermieri o sursă de apă de încredere”, a conchis Achim Irimescu.

 

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială în anul 2011, refacerea infrastructurii principalele de irigaţii necesită investiţii de un miliard de euro, care însă nu pot fi acoperite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin acest program este susţinută financiar doar reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii.

 

Încă din 2012, s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro, iar alte 430 de milioane de euro sunt disponibile prin noul PNDR.

 

Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall.

 

Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune, în prezent, de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din Uniunea Europeană, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de Banca Europeană pentru Investiţii.

 

Comisia Europeană doreşte să mobilizeze, în total, prin investiţii publice şi private, circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

 

În 2015, sistemul de irigații al statului român pus la dispozitia fermierilor acoperă o suprafață de aproximativ 1,42 de milioane de hectare, din care echipamentele amenanjate pe circa 700.000 ha nu necesită reparații majore și pot fi, practic, contractate de fermieri.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista