infrastructura - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 17 Martie 2020 16:31

COVID-19 amână PNDR 2020

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Ministerul Agriculturii (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), a decis amânarea lansării sesiunilor de depunere proiecte pentru următoarele Măsuri/Submăsuri:

  • Măsura 2 - „Servicii de consiliere privind măsuri zoosanitare de prevenire și combatere a Pestei Porcine Africane (PPA), măsurile minime de biosecuritate și normele sanitare veterinare în creșterea suinelor.”
  • Submăsura 4.2 - „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, componenta unități de sacrificare de mică capacitate.”
  • Submăsura 4.3 - „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructura de irigații.”
  • Submăsura 1 - „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, ale evenimentelor adverse și ale evenimentelor catastrofale.”
  • Submăsura 5.2 - „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”
  • Submăsura 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • Submăsura 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
  • Submăsura 17. 1 - „Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor”
Publicat în Știri interne
Joi, 27 Februarie 2020 14:51

Infrastructura... succesului

Nu suntem pregătiți pentru succes. Nu avem viziune și determinare pentru realizări importante. Ne lipsește antrenamentul „înflăcărării” și, pur și simplu, nu știm ce gust are victoria.

Să presupunem (sau să visăm) că – peste noapte – am avea toate orașele mari legate între ele cu autostrăzi și că aceste autostrăzi ar lega România de vecini.

Am putea valorifica – de mâine – această infrastructură?

În ce s-ar „vărsa” aceste autostrăzi? Cu câteva excepții (Sibiu, Pitești, Cluj, Brașov), orașele noastre ar fi lovite de noile drumuri cam cum erau lovite pe vremuri bovinele înainte de tăiere, în moalele capului.

Orașele noastre, pur și simplu, nu au cum să absoarbă traficul generat/susținut de autostrăzi. Centurile ocolitoare, să ne înțelegem, sunt necesare și astăzi, chiar și în absența drumurilor de mare viteză. Nu le avem. Să spunem că ele ar fi pe hârtie. În planuri. Cum arată acele planuri? Care sunt zonele gândite pentru parcuri logistice, pentru dezvoltare industrială, care sunt mijloacele de transport persoane gândite (măcar imaginate) pentru a le deservi?

Care este strategia unui oraș ca Iașiul, de pildă? Nu am auzit niciodată, niciun politician sau înalt funcționar public să ne spună care ar putea fi rolul orașului în economia mare. Facem o „placă turnantă” care să faciliteze schimburile economice cu țările baltice, Polonia, Ucraina? Găsim rute către porturile din sud (anticipând că și Galațiul, pe lângă Constanța, ar putea avea unul)? Prutul navigabil? (Canal du Midi, antropic, de dimensiuni mult mai mici, cu zeci de ecluze, face bani și din „transport marfă”, dar și din turism). Se poate dezvolta mai bine Iașiul universitar? Da, spune bunul simț. De acord. Numai că simpla afirmație nu este suficientă.

Nu are rost să continuăm cu ceea ce NU este pus în planuri. Important în acest moment este să ne schimbăm modul de gândire și să-i obligăm pe politicieni să adopte acest nou mod de gândire. Este foarte greu pentru că, vreme de decenii, ne-a lipsit o infrastructură mai importantă decât cea rutieră (nu că ar fi dăunat să existe și ea): educația! Faptul că guvernanții noștri fac pași mici, ezitanți, în a aduce țara pe drumul cel bun, de aici vine. Ei seamănă cu niște găinușe pitice care încearcă să parcurgă aceleași distanțe cu struțul.

Ce e de schimbat la modul românesc de acțiune? Exact acești pași mărunți. Politica pașilor mărunți. Chiar dacă i-am face pe toți în direcția bună (ceea ce nu e cazul) și în cadența potrivită (așijderea), tot nu i-am putea ajunge pe ceilalți (statele dezvoltate) din urmă, nici dacă ar sta pe loc. Dar nu stau...

Este imperios necesar să încurajăm „creierele”, să facem lucruri importante, „wow” – dacă vreți, salturi care să ne asigure că măcar ajungem să alergăm în aceeași cursă, în același timp și pe același stadion cu concurenții din prima ligă. Este greu de crezut că vom putea face acest lucru dacă ne-am propune să construim noi, astăzi, avioane performante sau sateliți. Dar am putea investi în cele mai performante incineratoare cu plasmă pentru problema deșeurilor. Aceste instalații au nevoie de gunoiul care sufocă România ( avem materie primă!) pe care-l transformă în energie și în materiale care, după caz, pot fi folosite în construcții sau în agricultură (avem profit!). Există realizări notabile în România cu aceste instalații. Este doar un exemplu în care „vedem” cum „nu vedem” ceea ce poate aduce inovația, racordarea la ceea ce este tehnologie de vârf. Știință. Și unde ne uităm? La școala românească care pregătește tinerii pentru meserii care nu vor mai exista mâine?! La televizor, unde spațiul de emisie este ocupat doar de comèdie, amantlâc, politichie... toate, ieftine, purulente și pestilențiale?

Noi degustăm, aici, un „pahar cu visuri”, e drept. Dar ce ne împiedică să vedem via, oenoturismul, oenofarmacia sau oenocosmeticele ca o importantă resursă pentru țară? Pentru români? Legile nu ne ajută, știm. Ne plângem. Câteodată, mai și schimbăm ceva. Dar aceste schimbări sunt nesemnificative pentru că nu avem o țintă, un ideal. Adică, am putea să „scoatem” din cele de mai sus 5 miliarde de euro anual? O întrebare care poate părea deplasată, atât timp cât volumul tranzacțiilor actuale nu ajunge nici măcar la 1 (unu) miliard, nu?!

Păi, în primul rând ar trebui să plătim oameni care să măsoare științific  potențialul economic al „sectorului”, care este limita maximă a pieței interne, cât s-ar putea exporta. Care sunt pașii de urmat. Care sunt implicațiile sociale. Care sunt nevoile legislative, de infrastructură, educaționale, de comunicare ș.a.m.d.

Măcar am avea un răspuns valid. Obiectiv. Poate răspunsul ar fi dezamăgitor. Sau ținta ar trebui repoziționată. Dar am ști ce avem de făcut. Dacă și cât trebuie să investim în amonte și aval, pe verticală, în stânga și în dreapta, pe orizontală, în acest domeniu. În acest context am putea crea politici pe termen lung, strategii. Am putea avea relevat tabloul pieței mondiale. Putem valorifica ceva din turbulențele climatice, politice, ale unor concurenți importanți din lumea asta (v. Australia, California sau Africa de Sud)? Da, ba.

Își dorește turistul universal să-și petreacă timpul într-o țară sigură, curată (!), frumoasă, echilibrată în relief, cu SPA-uri primitoare, cu vinuri și mâncare bune? Da sau ba. Și dacă avem multe „da”-uri obținute, cum spuneam, în baza cercetării (și nu extrase din „eu cred că”...), am ști ce avem de făcut. Concluzia? Să obligăm politicienii să ne deschidă acest drum. Dacă nu plecăm pe el, cum să avem vreo șansă să ajungem la capătul lui?

Și știți ceva? Plecând, chiar dacă nu vom reuși să îl străbatem noi în totalitate, lăsând copiilor noștri misiunea continuării drumeției, tot vom avea șansa să vedem că al nostru „pahar cu visuri” se transformă, miraculos, în „cupa succesului”.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Agricultura românească încă nu este pregătită să-și gestioneze potențialul de creștere susținut de reabilitarea sistemului de irigații, printre principalele impedimente numărându-se insuficiența spațiilor de depozitare în perioada de recoltat, infrastructura feroviară de transport precară, exportul masiv de materii prime, precum și disponibilul de finanțare, a declarat Angelo Nicolae, directorul general al Brise Group – unul dintre cei mai mari traderi români de cereale din agribusiness, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, 30 octombrie 2017, la București.

„Producția a crescut, dar părerea noastră este că inclusiv din punctul de vedere al infrastructurii, agricultura încă nu este pregătită să preia creșterea ce poate fi valorificată în următoarea perioadă prin sistemul de irigații”, a menționat Nicolae. „În momentul de față, noi ne confruntăm, și fermierii de asemenea (poate mai puțin cei mari care au reușit să facă niște investiții), cu insuficiența spațiilor de depozitare în perioada de recoltat. Aceasta este și una dintre cauzele pentru care fermierii sunt nevoiți să vândă imediat.

Vorbim apoi de infrastructura feroviară de transport. În prezent, sunt întâlnite situații în care un tren care vrea să traverseze România o face în două săptămâni, ceea ce înseamnă blocaje pe acest lanț. Să ne imaginăm ce înseamnă ca țara noastră să producă cu încă 30 la sută mai mult, ce se va întâmpla cu această marfă. Este bine să producem, dar trebuie să ne pregătim să facem față și celorlalte provocări.

În momentul de față, suntem exportatori de cereale. Ne-am poziționat și ca exportatori de materie primă de calitate pentru că, în urmă cu 10 ani, România exporta numai grâu de furaj. Acum suntem exportatori și de grâu de panificație. Probabil că dacă producția ar crește, am rămâne în continuare exportatori de materii prime, de cereale, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să dezvoltăm sectorul local de producție, ca să nu mai fim importatori de carne sau de produse lactate.

Nu în ultimul rând, provocarea cu care ne confruntăm atât noi, cât și fermierii ține de partea de finanțare, de resurse, pentru că ai nevoie de fonduri să poți rula cât mai multă marfă. Să faci un vapor de 50.000 de tone înseamnă să blochezi 8-10 milioane de euro câteva luni, ceea ce o companie românească în momentul de față nu prea își poate permite”.

Nicolae a adăugat că obiectivul firmei pe care o reprezintă este de a tranzacționa 800.000 – 1.000.000 de tone de materie primă.

„Depinde de producție, produs, zona în care putem tranzacționa. (...) Infrastructura pe care noi am dezvoltat-o poate face față însă și unui trading de 1,5 – 2 milioane de tone”, a conchis comerciantul.

„Am reușit să însămânțăm în România 85 la sută din suprafața programată de către producătorii agricoli”, a anunțat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul aceleiași conferințe.

Cifrele vehiculate în urmă cu câteva zile de Petre Daea și Liviu Dragnea relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

La floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar, în timp ce, în cazul porumbului, țara noastră s-ar putea situa pe locul al II-lea, în urma Franței.

Publicat în Piata agricola

Una dintre problemele cu care reprezentanții structurilor profesionale din agricultură s-au prezentat marți, 17 ianuarie 2017, în fața echipei ministeriale conduse de Petre Daea, a fost și cea legată de impasul în care se află accesarea fondurilor FEADR destinate infrastructurii secundare de irigații, prin intermediul Măsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice.

Chiar dacă nu a avut timp să detalieze problema în fața celor prezenți (directorul general AFIR, Eugen Popescu, secretarul de stat Alexandru Potor, respectiv ministrul de resort, Petre Daea), Constantin Bazon, reprezentantul LAPAR la întâlnire, a atras atenția că timpul trece și a afirmat că, până în prezent, pentru accesarea Măsurii 4.3 „nu s-a făcut nimic”.

„Printre altele, am început discuțiile cu problema problemelor, și anume cu irigațiile. Mai exact, cu accesarea fondurilor pe Măsura 4.3 (n.r. - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice) pentru care, până acum, nu s-a făcut nimic. Și sunt peste 430 de milioane de euro la dispoziție!”, a declarat Constantin Bazon pentru Revista Fermierului.

Pentru că întâlnirea s-a vrut una „doar aşa ca să ne cunoaştem cu ministrul”, cum, de altfel, a și declarat șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, pentru Agerpres, Bazon a precizat că, la rândul lor, fermierii prezenți la discuții au fost informați de către echipa lui Daea despre proiectul de reabilitare a infrastructurii de irigații din patrimoniul public, „cel din amonte de stațiile de pompare”, dar despre cele 84 de amenajări din țară, „în ordine: 40 în primă fază, apoi 37 în faza II-a, respectiv șapte în faza a III-a, conform unui ordin de ministru dat publicității, ieri”.

„Asta ca o prioritate!”, a conchis reprezentantul LAPAR.

eugen popescuCă nu s-a intrat în prea multe detalii pe zona de irigații, din cauza timpului și numărului prea mare de probleme prezentate ministrului de către cei invitați, o confirmă chiar directorul general al AFIR, Eugen Popescu, într-o declarație pentru Revista Fermierului.

El a precizat că producătorii agricoli i-au adresat doar două întrebări, una pe stadiul implementării Măsurii 4.3, respectiv pe modificările HG 226/2015.

„Fiind atât de mulți oameni prezenți și expuse atât de multe probleme (și altele decât cele legate de zona de fonduri), practic, timpul a fost limitat pentru a adresa întrebări; pe zona noastră n-am primit concret decât una sau două. Mai exact aceasta, pe Măsura 4.3, irigații, (n.r. - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice), care este stadiul implementării ei, respectiv ce s-a întâmplat cu acele contracte pe «publici» care nu s-au mai concretizat, mai exact modificările HG nr. 226/2015. (...)”, a afirmat șeful AFIR.

Doar 56 de proiecte

Cu privire la impasul în care s-a aflat Măsura 4.3 în anul 2016, Popescu a declarat că discuțiile prelungite, axate pe anexa ANIF (de dublare a suprafeței viabile pentru irigat și de creștere a numărului de beneficiari eligibili), au făcut ca, anul trecut, să nu existe niciun proiect depus. Sunt contabilizate astfel doar cele 56 de proiecte din 2015.

Cum orice modificare de documente implică negocieri dure cu Comisia Europeană (CE), inclusiv posibile modificări ale PNDR 2014-2020, propunerea AFIR fusese de a da drumul la sesiuni pe cele 80.000 ha viabile, existente la acel moment. Și totuși, în 2016 nu s-a întâmplat nimic, din lipsa deschiderii de sesiuni de depunere proiecte.

Soluția este valabilă și acum. Popescu spune că orice întârziere generează riscuri de a nu atinge indicatorii de program.

„Noi, pe irigații, suntem în situația în care avem o alocare de 435 de milioane de euro și nu avem decât 56 de proiecte pe sesiunea din 2015. De ce? Pentru că în 2016 nu s-a deschis nicio sesiune. Și asta din cauză că s-a discutat foarte mult în jurul acelei anexe, cu suprafețele viabile. Mai exact, a ideii de a schimba acea anexă cu analiza actualizată pe care a făcut-o ANIF-ul care, practic, dublează suprafața viabilă; cresc atât suprafețele, cât și numărul de beneficiari eligibili”, a precizat directorul general al AFIR. „Modificarea acelor documente implică foarte multe discuții, negocieri cu Comisia Europeană și, așa cum am primit câteva răspunsuri în ultima vreme, probabil modificare de PNDR. Știm foarte bine că acele discuții vor fi consistente și de durată destul de lungă, pentru că presupun că vor fi și consultări inter-servicii la CE.

Propunerea noastră, a AFIR, a fost încă de anul trecut că «batem apa în piuă» și pierdem vremea. Inițiativa modificării acelei anexe este foarte bună, dar ca să nu fi pierdut timpul, să fi dat drumul la sesiuni pe ce aveam (există totuși o anexă cu 80.000 ha viabile; spațiu de manevră). Contractăm ce mai putem contracta și, în momentul în care va exista acea anexă modificată, vom redeschide o sesiune în noile condiții. Banii sunt suficienți și nu avem proiecte. Noi suntem în situația în care întârziem foarte mult. Există un risc. Acum este devreme, dar dacă o vom mai lungi mult așa, există riscul în care nu vom mai atinge indicatorii de program pe zona asta sau nu vom putem consuma banii pe care i-am obținut pentru zona de irigații; și mai rău”.

Nu în ultimul rând, Popescu a adăugat că fermierii sunt conștienți de riscuri, urmând ca în prezența secretarului de stat Alexandru Potor, dar și a celor de la Autoritatea de Management și a sa, producătorii agricoli să opineze cu privire la soluția de a accesa cât mai rapid banii, conform anexei vechi.

El însă a precizat că decizia lansării sesiunilor pentru accesarea acestor bani FEADR este eminamente a ministerului de resort, iar prezentarea soluțiilor de redresare la blocajul Măsurii 4.3 pe zona de irigații să fie efectuată ulterior întâlnirii de marți.

„Reprezentanții celor care activează în producția agroalimentară, prezenți la întâlnirea de marți, de la minister, nu au spus nimic cu privire la soluția aceasta, pentru că discuția pe care am purtat-o cu ei nu s-a rezumat la a propune soluții, ci la a le prezenta situația. Au confirmat-o, știu și ei foarte bine că lucrurile stau așa, iar soluțiile au rămas să fie discutate ulterior. Practic, au fost prezentate toate problemele și a rămas să se discute ulterior, astfel încât să fie luate și deciziile de rigoare. Lansarea sau nu a unei sesiuni este o decizie eminamente a ministerului”, a conchis el.

„Daea e tulburat”

Reprezentantul LAPAR a mai declarat pentru Revista Fermierului că ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, părea „tulburat” în ședința de marți, 17 ianuarie 2017, din cauza numărului mare de probleme cu care se confruntă agricultura, dar că părea să aibă încredere că echipa sa va fi pusă la treabă pentru rezolvarea acestora.

Bazon a spus totodată că nu au fost prezentate decizii în cadrul întâlnirii, în condițiile în care echipa ministerială lua doar contact cu problemele fermierilor, soluțiile urmând să fie prezentate în cadrul altor întâlniri lunare cu șefia MADR.

„Deocamdată, l-am văzut că e tulburat de câte probleme sunt. (...) Oricum, cred că își pune echipa la treabă, dacă aceasta a recepționat totul și va întocmi actele normative de reglementare”, a conchis Bazon. „Decizii... Este impropriu spus că se puteau lua decizii. Pentru ministru și pentru toată echipa pe care a stabilit-o deocamdată lângă dânsul – APIA, AFIR, Autoritatea de Management și direcțiile din minister, această întâlnire a fost o primă luare de contact cu problemele noastre, iar noi cu obiectivele dânșilor, respectiv cu modalitatea în care aceștia vor încearca și cred că le vor soluționa”.

Lipsă de transparență

Am încercat să-i contactăm telefonic atât pe secretarul de stat Daniel Botănoiu, dar și pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, însă aceștia nu au dat curs inițiativei noastre.

Am fi vrut să aflăm și punctul lor de vedere pe probleme care țin de reautorizarea temporară a neonicotinoidelor, de codul de bune practici pentru agricultură practicat de APIA (amendat succesiv în fișele Măsurilor 10 și 13), de eșantionarea controalelor aceleiași agenții aflate în subordinea MADR, de plățile pe secetă din 2015 (cu privire la care vom demara o anchetă) care sunt solicitate a fi returnate de anumiți fermieri, de taxa pe arendă, de impozitarea subvenției, toate aspecte discutate în cadrul întâlnirii de marți, însă în zadar.

Gurile rele spun că Daea ar fi impus secretarilor de stat un regim de tăcere, astfel încât doar acesta să comunice ulterior rezultatele activității sale din MADR.

Pare grav, în condițiile unei transparențe față de mass-media de care predecesorii lui Daea au dat dovadă în ultimii ani. Inclusiv atunci când vine vorba de Achim Irimescu, ministru care a generat o serie de scandaluri de presă în doar un an de mandat.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut, marţi, o întâlnire cu reprezentanţii structurilor profesionale din agricultură pentru a discuta modul de colaborare în 2017, dar şi pentru a stabili un calendar clar al întâlnirilor cu fiecare organizaţie în parte.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, preciza Daea pentru Agerpres.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista