inputuri - REVISTA FERMIERULUI

Având în vedere urgențele momentului pentru protejarea sănătății culturilor agricole, nu numai a oamenilor, întreg personalul din domeniul industriei de protecție a plantelor reprezentat de AIPROM este în contact permanent cu fermierii și distribuitorii de input-uri, furnizând soluții și produse pentru a preîntâmpina orice probleme legate de sănătatea culturilor, informează Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Companiile membre AIPROM întreprind toate eforturile și iau măsurile necesare pentru asigurarea cantităților de produse de protecția plantelor estimate pentru un sezon normal de primăvară. „În acest moment, nu estimăm că vor exista lipsuri ale produselor de protecția plantelor pentru sezonul actual de vânzări sau cantități insuficiente disponibile la livrare. Înțelegem neliniștea producătorilor agricoli cu privire la problema aprovizionării cu input-uri și, în special, cu produse de protecția plantelor, dar îi asigurăm pe toți agricultorii din România că suntem alături de ei și că împreună vom găsi soluții de depășire a oricăror probleme apărute în această perioadă dificilă, dacă manifestăm echilibru și realism”, precizează Vasile Iosif, președinte AIPROM.

Membrii AIPROM recomandă fermierilor români să nu achiziționeze produse de protecția plantelor în exces și să nu facă stocuri, să nu imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat că este necesar înainte de declanșarea acestei crize generate de COVID-19.

Cu toate că au fost sesizate câteva sincope pe lanțul de aprovizionare cu input-uri pe rutele de aprovizionare din afara României, afectând termenele de livrare pentru unele produse, există asigurări că în cursul săptămânii viitoare Comisia Europeană va impune tuturor statelor membre să pună în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru bunuri, inclusiv input-uri agricole, ceea ce presupune că fermierii vor avea la dispoziție toate soluțiile de protecție estimate pentru un sezon agricol normal, în ce privește consumul. Comisia Europeana apreciază că proiectarea și menținerea unui astfel de sistem fluid de circulație pentru bunurile vitale constituie premisa revitalizării economiei într-un interval de timp rezonabil după depășirea crizei actuale. „Din păcate, în anii care urmează se vor resimți efectele restricționării accesului agricultorilor europeni la o gamă largă de soluții de protecție, în urma interzicerii utilizării a nenumărate substanțe active și produse de protecția plantelor și ne așteptăm la presiuni pe anumite produse și tehnologii. Securitatea alimentară a țării noastre într-o perioadă în care lanțurile internaționale de aprovizionare sunt perturbate este esențială. Companiile membre AIPROM fac tot ce pot pentru a asigura continuitatea aprovizionării, precum și instrumentele de care are nevoie agricultura românească pentru a genera și menține aprovizionarea sigură cu alimente”, a mai spus președintele AIPROM – Vasile Iosif.

Publicat în Știri interne

În viziunea comercianților de inputuri cu filială în județul Maramureș, prezenți în fața fermierilor la o întrunire care a avut loc joi, 7 februarie 2019, o producţie bună de legume sau o cultură de plante tehnice, având un randament sporit, se poate obţine doar utilizând material semincer certificat, potrivit standardelor europene în domeniul agriculturii.

Cu ocazia evenimentului, directorul AgroCentrum județean, Mirela Vereş, a avut doar cuvinte de laudă cu privire la cele câteva sute de mici şi mari fermieri maramureșeni care utilizează deja seminţe certificate, fapt care duce la profitabilizare și la investiții anuale în noi suprafețe legumicole cultivate, ce denotă interesul acestora pentru recolte sporite.

„Secretul unor recolte reuşite, dar şi al unor culturi de durată şi de calitate, înseamnă utilizarea unor seminţe certificate, tratate, seminţe produse în marile centre din Europa, dar şi din România. Orice experiment propriu mergând pe ideea că vom utiliza seminţe din vechile culturi nu ar putea aduce un randament anual corespunzător. Cred, din experienţa celor peste 20 de ani, că folosirea seminţelor certificate asigură o recoltă bună, o cultură bună şi rezultate mulţumitoare pentru toate categoriile de fermieri. În judeţul Maramureş, avem câteva sute de mici şi mari fermieri care utilizează deja seminţe certificate, iar creşterea anuală a suprafeţelor legumicole cultivate arată interesul acestora pentru recolte sporite”, a spus Mirela Vereş.

La rândul său, Vasile Tămian, unul dintre producătorii prezenţi la discuții, a adăugat că, pe lângă calitatea materialului semincer, solul destinat culturilor legumicole trebuie să fie anual întreţinut şi amendat cu gunoi de grajd sau îngrăşăminte foliare.

„Seminţele bune să ştiţi ca au nevoie şi de un sol bun, adică unul chiar foarte bun. Dacă suprafaţa pe care urmează să cultivăm e pregătită corespunzător, atunci sigur o să avem recoltele de legume aşteptate. Pe lângă îngrăşăminte foliare, solul are nevoie de gunoi de grajd, altfel nu e prea sigur că recoltele o sa fie cele pe care gândim noi că ar putea fi. Pregătirea terenului pentru următoarea recoltă ar trebui să înceapă din toamnă după ce întreaga suprafaţa de teren a fost curăţată şi se poate face şi o arătură pentru aerisirea solului, urmată în primăvară de o altă arătură, premergătoare noii culturi”, a menționat Vasile Tămian, citat de presa centrală.

Legumicultorii şi cultivatorii de plante tehnice şi cerealiere din judeţul Maramureş activează în forme asociative şi deţin peste 10.000 ha de terenuri destinate diverselor culturi.

Anual, noua campanie este susținută financiar din profitul obţinut în anul agricol anterior, iar producţia este desfăcută pe piaţa locală şi regională.

Publicat în Horticultura

Anual, nevoia de investiție în agricultura din România (domeniul subfinanțat) se cifrează la aproximativ 14-15 miliarde de lei, în condițiile în care pentru fermele autohtone sunt disponibile 37 de miliarde de lei, a declarat șeful Agricover Credit IFN, Robert Rekkers, în cadrul conferinței Risc de Țară COFACE, ediția a XIII-a.

Potrivit datelor agregate de CEO IFN-ului citat, mai bine de trei milioane de producători agricoli lucrează suprafețe variind între 40 și 50 ha. Din acest total, în viziunea lui Rekkers, peste 20.000 de fermieri au un apetit investițional bogat, ei investiind în tehnologie, în vederea creșterii productivității și în inputuri mai bune.

„Doar în pesticide și semințe, anual, se investesc cam un miliard de euro. În îngrășăminte – alt input – 700-800 de milioane de lei, iar în motorină – 700-800 de milioane de lei. La acestea mai socotim, anual, faptul că fermierii investesc în echipamente, utilaje, implemente, circa 2-2,5 miliarde de lei. De asemenea, ei investesc în achiziții de teren – pentru fermieri este foarte important să controleze suprafețele, în condițiile în care ei au în proprietate cam 10 la sută din teren, în medie, restul fiind arendă – acest demers fiind unul foarte important. Acolo, anual, se tranzacționează aproximativ100.000 ha pe an, multe cumpărate de străini, dar și de români, adică o piață de 1,5-2 miliarde de lei, în condițiile în care prețurile sunt în creștere”, a precizat fostul bancher. „În total, anual, nevoia de investiție în acest sector este de cam 14-15 miliarde de lei (...). În realitate, există bani suficienți pentru fermieri. În total, în 2017, sunt disponibile 37 de miliarde de lei pentru fermieri: bănci – 14 miliarde, IFN-uri – 7 miliarde de lei, credite-furnizor – 6 miliarde de lei, MADR (subvenție) – cam opt miliarde pe an, în fine, cash-flow-ul generat de fermieri – cam 2,2 miliarde de lei. Acesta este stocul disponibil pentru a finanța această nevoie anuală de a investi și de a deveni mai performanți”.

Datele vehiculate de Robert Rekkers relevă un total de 3,3 milioane de fermieri în România, în opinia sa, „prea mulți”. Profesionalizarea sectorului se vede abia în sectorul celor care lucrează peste 40 ha, sector care va cunoaște o dezvoltare în perioada următoare.

„Unde vedem un proces sănătos de consolidare și de comasare este în zona fermierilor care lucrează ca persoană fizică sau ca firmă peste 40 ha. Acolo, din ce în ce mai mult, se vede profesionalizarea, prezența de know-how și crește numărul de fermieri care lucrează peste 40-50 ha. Vorbim de cam 20.000 de fermieri, iar potențialul de creștere, spre 23.000-24.000 de fermieri care lucrează peste 40-50 ha.

De fapt, avem cam șapte milioane de hectare de teren arabil, disponibil pentru a fi lucrat în termeni de agricultură, din 13-14 milioane ha. Potențial există. Din ce în ce mai mult teren va fi lucrat cu aceste ferme de 40-50 ha, care lucrează cam șapte milioane ha. Dacă acest proces crește, ei vor fi din ce în ce mai activi, cu o productivitate mai mare în termeni de output și în termeni de valoare adăugată pentru economie”, a conchis Rekkers.

Din datele agregate de Zf, în urmă cu patru ani, țara noastră deținea o treime (33,5%) din numărul total de ferme din UE, în timp ce vecinii noștri polonezi ocupau cel de-al doilea loc (13,2 procente), majoritatea fermelor din cele două state fiind considerate gospodării de subzistenţă.

Cu privire la terenul agricol utilizat, cele mai mari procente au fost înregistrate de Franţa (15,9%), urmată de Spania (13,3%), respectiv de România - 7,5%.

Standardul de producţie în Uniunea Europeană (UE) a crescut cu aproape 56% între 2005 şi 2013, cu excepţia României, unde fermele au raportat o producţie medie de 3.300 de euro. Comparativ cu Olanda, unde fermele au o producţie de peste 300.000 de euro, mărimea economică medie a celor din România este de 92 de ori mai mică.

În nouă state membre UE, printre care şi România (68,7 la sută din numărul total de ferme) şi Ungaria (67,6 procente din numărul total de ferme), cele mai întâlnite dimensiuni economice ale fermelor le vizau pe cele cu o producţie sub 2.000 de euro.

Fermele din statele din vestul Uniunii Europene au tendinţa de a fi mai mari ca dimensiuni economice decât cele din ţările care au aderat după 2004, notează Eurostat.

Cele opt regiuni ale României figurează pe lista care include fermele cu o producţie sub 5.000 de euro. Regiunea cu cel mai mic nivel de producţie pe fermă (2.600 de euro) este sud-vestul Olteniei.

O caracteristică a fermelor foarte mici este reprezentată de faptul că ele sunt, adesea, gospodării de subzistenţă. La nivelul UE, peste 74 de procente din fermele foarte mici din punctul de vedere al producţiei consumau, în 2013, mai mult de jumătate din propria producţie, în timp ce aproape 43 la sută din fermele mici erau clasate în categoria de subzistenţă. Mai mult de 90% din fermele foarte mici din Letonia, România şi Slovenia sunt gospodării de subzistenţă, potrivit datelor Eurostat din 2013.

Totodată, România deține o parte importantă din forţa de muncă înregistrată la nivel european. Din cele 9,5 milioane de angajaţi în fermele din Uniunea Europeană, în 2013, în Polonia erau peste 20% din total, iar în România, 16,3%.

Tot la nivelul anului 2013, mai bine de jumătate din managerii fermelor mari din România aveau sub 35 de ani.

Conferința de Risc de Țară COFACE este organizată în parteneriat cu Ziarul Financiar și reunește aproximativ 350 de reprezentanți de prim rang din mediul de afaceri intern și internațional, academicieni și jurnaliști.

Publicat în Finantari

La ediția cu numărul XXI a IndAgra, eveniment care se va desfășura la Centrul Expoziţional Romexpo în perioada 2 și 6 noiembrie a.c., unii dintre cei peste 520 de expozanți ar urma să ofere până la 50 la sută reducere la serviciile, produsele și echipamentele expuse, se arată într-un comunicat al organizatorului.

„Noutăți, promoții și reduceri - la Indagra 2016 sunt așteptate peste 65.000 de persoane, acest eveniment devenind locul unde se prezintă noutăţile din domeniul agricol şi unde se aplică o serie de discount-uri cuprinse între 10% şi 50% la serviciile, produsele și echipamentele expuse. (...) Indagra 2016 reunește peste 520 de firme din domeniul agricol și (...) ocupă întreaga suprafaţă expoziţională a Romexpo, de peste 33.000 de metri pătrați”, spun organizatorului târgului.

Ediția din acest an a evenimentului conceput şi organizat de Romexpo, realizat în parteneriat cu Camera de Comert și Industrie a României (CCIR), se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Și în acest an, la târg sunt prezente 22 de ţări cu tradiţie în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea de Sud, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria. De asemenea, Indagra 2016 beneficiază de participări de grup din partea: Greciei, Turciei și Olandei și de participarea oficială internaţională a Franței, reprezentată de 19 companii.  

„Târgul reprezintă emblema evenimentelor româneşti cu caracter agricol, mărimea târgului, exponatele şi evenimentele din cadrul lui demonstrând potenţialul în creştere şi capacităţile producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a plasa pe piaţa de resort produse şi echipamente moderne, menite să faciliteze progresul şi performanţa în cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultura şi vinificaţia”, spun specialiștii Romexpo.

Locuri de desfăşurare, produse şi servicii ofertate INDAGRA are loc în următoarele spații Romexpo: Interior - Pavilioanele: C1, C2, C3, C4, C5, C6 și Exterior - Platformele: P1, P2, P3, P4, P5, P6, P7, P8, P10, P11, P12, P13, B1, C1, V5 si V6.

Pavilionul C1 va fi ocupat de Franţa (participare oficială internaţională) cu 19 companii expozante firme de consultanţă şi investiţii în agricultură, masini si echipamente agricole și viticultura. În Pavilionul C2 se regăsesc tehnologii de crestere animală şi păsări, furaje şi nutreţuri, dar și mașini și echipamente de abatorizare. În Pavilionul C3 se expun tehnologii si echipamente pentru irigatii, maşini şi echipamente agricole; seminţe, material săditor si îngrăşăminte furaje şi nutreţuri. Pavilioanele C4-C5 găzduiesc: tehnologii și echipamente pentru irigații, seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte silozuri. În Pavilionul C6 vor fi prezentate mașini agricole, silozuri, tehnologii și echipamente pentru irigații, precum și
seminţe, bulbi de flori, material săditor și îngrăşăminte.

Pe platformele exterioare vor fi expuse: mașini, echipamente si tehnologii agricole și vor fi amenajate: corturi cu exponatele (păsări) aduse de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România şi Asociaţia Crescătorilor de Porumbei Jucători de Galaţi. Corturile Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro și alte asociații de crescători de: oi, cabaline și bovine.

Indagra 2016 beneficiază de participări de grup din partea următoarelor țări: Grecia, Turcia și Olanda.

Programul de vizitare al IndAgra 2016 este între 10.00 şi 18.00 în perioada 2- 5 noiembrie, iar în data de 6 noiembrie, între orele 10.00 şi 16.00. Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home, tariful fiind de 15 lei/zi, iar sâmbătă și duminică 20 lei.

Accesul pietonal al vizitatorilor se va face pe porțile A, B, C si D, cu intrare dinspre Piața Presei Libere, Bulevardul Expoziției și Strada Parcului, iar cel auto pe porțile B, C și D, cu intrare dinspre Bulevardul Expoziției și Strada Parcului. Tariful practicat la accesul în parcare este de 3 lei/oră.

Alte informatii despre eveniment pot fi obtinute prin intermediul: www.indagra.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Concomitent cu Indagra, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicul larg şi celui de specialitate: Indagra Food (www.indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară, Expo Drink&Wine (www.targdevinuri.ro) - Târgul de vinuri, băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

Publicat în Știri interne

Federația Agrostar solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol, astfel încât agricultorii români să poată folosi semințe și genetică autohtone și să nu mai fie dependenți de multinaționalele, care au acaparat această piață și îi obligă pe fermieri să vândă la prețuri impuse de ele, se arată într-un comunicat de presă remis la redacție.

Foto credit: Coromandal Files

„În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafața vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Totodată, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai.

Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?

Federația Agrostar a depus la Președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA-ul la semințe în sensul că TVA-ul pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul Fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA-ului la semințe la 9%. Acesta măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Știri interne

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) salută ca fiind binevenite propunerile de facilități fiscale avansate de Ministerul de Finanțe, cu privire la reducerea TVA de la 20% la 9 procente pentru lucrări agricole si livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, printre care se numără și produsele de protecția plantelor, atât de necesare unei agriculturi moderne și competitive, a declarat pentru Revista Fermierului, directorul executiv al Asociației, Carmen Botez.

Potrivit afirmațiilor sale, o astfel de initiativă este cu atât mai necesară, cu cât și-a dovedit valoarea și în alte sectoare economice care au beneficiat de reduceri de TVA încă de acum câțiva ani, așa cum este de exemplu o parte a turismului.

„Apreciem pozitiv faptul că agricultorii români vor scoate mai puțini bani din buzunar pentru servicii și inputuri, că aceste costuri vor scădea pentru cei care produc hrană în România și sperăm ca această facilitate se va reflecta în calitatea ridicată a culturilor agricole, prin reinvestirea în tehnologii agricole noi și performante și, de ce nu, ne bucurăm că va crește profitabilitatea activităților derulate de partenerii noștri fermieri. Apreciem inițiativa Guvernului și, alături de partenerii noștri, așteptăm să se materializeze cu adevărat, cât mai curând, de la 1 august”, a mai punctat oficialul AIPROM.

Marți, 28 iunie 2016, la începutul ședinței de Guvern, șeful Executivului de la București, tehnocratul Dacian Julien Cioloș, afirma că TVA pentru lucrările agricole, cât și pentru livrarea de inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide, ar putea scădea de la 1 august anul acesta de la 20% la 9 procente.

„Sper că Ministerul de Finanțe a venit cu aceste propuneri pe care le-am discutat în trecut, e vorba de propuneri de facilități fiscale, care, fără a afecta în mod semnificativ bugetul de stat, ar putea să ducă la stimularea creșterii economice și a dezvoltării activității productive sau inovative. Mă gândesc la măsuri care vizează sectorul agricol. Vrem să propunem ca, de la 1 august anul acesta, TVA pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide și alte produse necesare însămânțării sau cultivării plantelor în agricultură, dar și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole și întreținerii culturilor agricole, TVA pentru achiziția acestor inputuri și pentru prestarea acestor servicii să scadă de la 20% la 9%”, a precizat șeful Executivului.

El a explicat că, prin această măsură fiscală, se are în vedere creșterea productivității, dar și scoaterea „la lumină” a anumitor servicii care „se prestează în agricultură și care, în anumite cazuri, în momentul de față, se realizează la negru”.

Premierul speră totodată ca această măsură să se repercuteze pozitiv și asupra prețurilor pe care furnizorul de inputuri în agricultură le vor propune agricultorilor.

„Ne așteptăm să vedem această reducere a TVA reflectată și în prețul pe care furnizorii de îngrășăminte, de semințe, de produse de întreținere a culturilor agricole le vor propune agricultorilor. O să vă rog la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Agriculturii să monitorizăm acest lucru și să facem publică diferența de prețuri pe care o vom putea observa începând de mâine pentru că sunt convins că și agricultorii la rândul lor vor face acest lucru pentru că este în interesul tuturor, și al furnizorilor de inputuri, dar și al agricultorilor și al economiei din România, să avem o agricultură mai performantă, care să folosească inputuri de calitate”, a mai punctat șeful Guvernului.

Măsură cu impact bugetar de 65,8 milioane lei

La rândul său, ministrul de Finanțe, Anca Dragu, preciza că măsura este conformă cu Aquis-ul comunitar în domeniu și va putea stimula persoanele care activează în domeniul agricol.

Conform spuselor sale, impactul bugetar pentru 2016 ar fi de peste 65 milioane lei.

„Mai avem o măsură foarte importantă şi anume o reducere a cotei de TVA de la 20% la 9% pentru îngrăşăminte, pesticide, pentru seminţe şi alte produse destinate însământăţării sau plantării, dar şi pentru prestări de servicii specifice de tipul celor utilizate în sectorul agricol, cum ar fi pentru lucrări de arat, de semănat, de prăşit, ierbicidat, recoltat, greblat etc. Această măsură este conformă cu acquis-ul comunitar în domeniu şi este de natură a crea premisele pentru stimularea persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, creşterea nivelului de accesibilitate la bunuri şi servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol, facilitarea de noi investiţii în agricultură, derularea în condiţii optime a programelor de investiţii din fondurile europene nerambursabile în domeniul agricol. Un impact bugetar pentru anul acesta ar fi de circa 65,8 milioane lei, iar pentru anul 2017 estimăm un impact de 190,9 milioane lei, pentru 2018 - 203,3 milioane lei”, a declarat Anca Dragu.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, această măsură este importantă pentru diminuarea evaziunii fiscale în domeniul de TVA şi în domeniul agricol în general.

„La reducerea de TVA pentru agricultură constatăm că avem efecte pozitive în runda a doua, care închid cam peste o treime din pierderea iniţială, iar efectele de runda a treia, de multiplicare în economie, ajung chiar să acopere integral reducerea de venituri ca urmare a reducerii cotei de TVA. Desigur, este şi o măsură importantă pentru diminuarea evaziunii fiscale în domeniul de TVA şi în domeniul agricol în general”, a explicat Dragu.

Oficialul guvernamental a mai precizat că agricultura are un potenţial care trebuie stimulat pentru a deveni un factor suplimentar de creştere economică.

„Pot să (...) spun că agricultura am considerat de la început că are potenţial ce trebuie exploatat, ponderea în PIB a agriculturii este de numai 4,5%, în timp ce alte domenii, de exemplu industria, are o pondere de 22,5%. Din studiile noastre, ponderea agriculturii în PIB este mult mai mică şi faţă de ţările europene cu care România se poate compara. Ca atare, am luat şi aceste măsuri pentru stimularea domeniului agricol şi pentru ca acesta să devină un factor suplimentar de creştere economică”, a mai punctat ministrul de Finanțe.

Publicat în Știri interne

Abia în anul 2020 s-ar putea să aflăm adevărul cu privire la proprietarii reali ai terenurilor arabile din România, despre ponderea investitorilor străini sau români în acest sector, în momentul în care se va face cadastrarea, a declarat drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu pentru Revista Fermierului.

 

Într-un interviu pe tema situației reale a terenurilor arabile din România, în fapt o analiză ad-hoc realizată de Steluța Neacșu, fondatoarea programului Agrointelligence SISA și doctorand în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, aceasta ajunge la concluzia că actuala legislație care reglementează piața funciară este „permisivă investitorilor străini”.

 

Potrivit spuselor sale, străinii au reușit în anii de la Revoluție încoace să acapareze suprafețe importante de teren prin achiziții cu ajutorul intermediul firmelor înființate în România sau prin arendă cu „clauze abuzive”, pe câte 10-20 de ani. Dacă LAPAR, cea mai importantă organizație de fermieri din România, apreciază că ne apropiem de 30% suprafață deținută de străini în România, Steluța Neacșu este de părere că procentajul este invers. Și n-ar fi departe de adevăr, în condițiile în care fonduri de investiții (inclusiv Rabo Farm) cumpără din ce în ce mai mult teren pentru a-l comasa, a produce sau a-l vinde la prețuri speculative.

 

Mai mult, lobby-ul mascat la nivel de conducere politică a țării și-a spus cuvântul după anii 2000.

 

Ea crede că abia atunci când cadastrarea se va fi definitivat la nivel național, realitatea dramatică va ieși la iveală.

 

„În momentul de față acest lucru nu se poate rezolva pentru că legislația este permisivă investitorilor străini care țin cu dinții de aceste contracte de arendă, documente care au uneori clauze abuzive (la hectar media pe arendă este undeva la 80-100 euro sau bunuri pentru cine refuză acești bani). Deja se pune problema cât la sută s-a vândut din terenul arabil al României, având în vedere că nu avem un control în momentul de față. Abia după ce se va face cadastrarea la nivel național, vom descoperi cu adevărat exodul suprafețelor agricole din România”, a spus drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu. „În prezent, cred că fermierii români mai dețin puțin peste 30% din totalul terenurilor arabile. Controlul aparține, din păcate, de investitorilor străini. Evident că și politicile, și reformele vin în funcție de aceste entități care influențează prin lobby-ul creat la nivel instituțional, la nivel decizional”.

 

Situația de necunoaștere vizavi de ce anume s-a întâmplat cu suprafețele arabile ale României a fost întreținută și perpetuată și de lipsa accesului la informația de calitate, a mai spus Steluța Neacșu: „Noi ne confruntăm în prezent cu o insecuritate alimentară pentru că nu avem acces la informație. Nu există departamente de culegere a informațiilor pe sectorul agroalimentar, care să le integreze, să creeze acele soluții integrate, deoarece nu avem infrastructura necesară să se realizeze acest lucru”.

 

Suprafața agricolă a României se întinde pe 14,6 milioane de hectare de teren. Țara noastră are suprafețe întinse cultivate cu cereale, dar media de producție este relativ scăzută, producându-se 4,4 tone de porumb la hectar, 3,4 tone de grâu, două tone de floarea-soarelui, considerabil mai puțin decât în alte state ale Uniunii Europene. Doar 2,5% din managerii exploatațiilor agricole au studii de specialitate. În plus, o treime din populația țării lucrează în agricultură, în special în cea de subzistență. Aproximativ patru milioane de exploatații individuale (dintre care 2,7 milioane neviabile economic), pe persoană fizică, lucrează 65% din întreaga suprafață agricolă a țării. Restul de 35% din teren este exploatat de fermele cu personalitate juridică ce susțin producția.

 

Revista Fermierului: Sunt voci din agricultura românească, destul de multe, care spun că străinii dictează la noi în țară atunci când vine vorba de terenurile arabile. Care este situația reală din punctul dumneavoastră de vedere?

 

Drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu: Legea 579, promulgată la începutului anului 2014, a liberalizat piața funciară în România. Liberalizarea pieței funciare, evident, a antrenat și mai mult interesul unor entități din afară care, deși investiseră și până la acel moment la noi în țară, nu aveau atâta susținere pe fond legislativ. (...) Mulți spun că aceste „investiții străine” au fost și sunt binevenite pentru că, altfel, noi nu am fi putut avea un venit constant pe fondul creării de locuri de muncă. N-aș putea spune că acest aspect este întru totul adevărat, pentru că știm prea bine că angajații români (mai ales cei din agricultură) continuă să fie plătiți foarte prost în comparație cu colegii lor din UE; salariul mediu este sub omologul său european.

 

O dată acaparat pământul de către străini (cumpărat prin societăți comerciale sau arendat pe 10-20 de ani), românul nu mai are control asupra suprafețelor arabile, implicit asupra resurei hrană. Nu mai vorbim de generațiile care vin după, care sunt blocate să investească. Competitivitatea este, iată, diminuată semnificativ la nivel rural. Noi nu mai putem gestiona și crește nivelul economic în acest segment agroalimentar, pentru că ne confruntăm cu anumite blocaje. Aceste blocaje pot fi eliminate doar în momentul în care vom avem libertatea de a fi din nou proprietari pe pământ, să-l muncim, să putem să susținem costurile, să producem și să valorificăm materia-primă. În momentul de față acest lucru nu se poate rezolva pentru că legislația este permisivă investitorilor străini care țin cu dinții de aceste contracte de arendă, documente care au uneori clauze abuzive (la hectar media pe arendă este undeva la 80-100 euro sau bunuri pentru cine refuză acești bani). Deja se pune problema cât la sută s-a vândut din terenul arabil al României, având în vedere că nu avem un control în momentul de față. Abia după ce se va face cadastrarea la nivel național, vom descoperi cu adevărat exodul suprafețelor agricole din România.

 

R.F.: Cine are mai mult teren arabil în România? Investitorii autohtoni sau, dimpotrivă, cei străini?

 

S.M.P.N.: Există un mare decalaj între investitorii români și cei străini. Fermierii români sunt câțiva și sunt aceia care au reușit să preia anumite ferme de stat în perioada de după 1990, cum este și cazul lui Dimitrie Muscă, al lui Laurențiu Baciu etc., cei care au cunoscut într-o oarecare măsură direcția către care se va îndrepta România. Au avut și ceva viziune, bravo lor, însă sunt foarte puțini românii care au reușit.

 

În prezent, cred că fermierii români mai dețin puțin peste 30% din totalul terenurilor arabile. Controlul aparține, din păcate, de investitorilor străini. Evident că și politicile, și reformele vin în funcție de aceste entități care influențează prin lobby-ul creat la nivel instituțional, la nivel decizional.

 

R.F.: Resursele naturale (apă, sol etc.) reprezintă priorități pentru marile puteri ale lumii. Din acest motiv, acestea investesc foarte mult și pe zona de agrointelligence (servicii specializate de informații). De ce noi nu avem și entități specializate informative pliate pe acest sector?

 

S.M.P.N.: În momentul de față, în România nu există o cultură a securității, global vorbind. În țara noastră este foarte greu ca pe individ să-l faci să conștientizeze ce înseamnă cultura de securitate. După aceea, individul trebuie învățat să conștientizeze ce înseamnă securitatea pe fiecare segment. Noi ne confruntăm în prezent cu o insecuritate alimentară pentru că nu avem acces la informație. Nu există departamente de culegere a informațiilor pe sectorul agroalimentar, care să le integreze, să creeze acele soluții integrate, deoarece nu avem infrastructura necesară să se realizeze acest lucru.

 

Așa cum am spus, noi nu avem cadastrarea terenurilor agricole și, atunci, nu putem crea soluții pe anume parcele, pentru că unii proprietari nu au un statut clar pe terenul respectiv. Ne-ar trebui până la cinci ani de eforturi, timp în care să suprapunem datele, pentru a putea să citim și să vedem posibile vulnerabilități sau riscuri care ar putea interveni în perioada următoare. Vorbim de o perioadă de test, după cadastrare, să se implementeze această agricultură de precizie la nivel național, să se suprapună datele, tocmai pentru a crea coerența și relevanța informațiilor pe care să le culegem și abia apoi să funcționeze. Deja noi nu facem nimic în momentul de față.

 

R.F.: Care sunt cei mai mari latifundiari străini ai României?

 

S.M.P.N.: N-aș putea da nume, pentru că aceste entități (n.r. - marii latifundiari) sunt integrate. Dacă aș spune Emiliana West Rom, aș vorbi despre un mic segment care, de fapt, este integrat într-un conglomerat mai mare. Apoi Maria Group, acolo deja ne raportăm la un grup și mai extins, unde îl descoperim și în alte segmente ale agriculturii și în alte parteneriate cu Orientul Mijlociu. Sunt și alții, dar analiza este complexă pe fiecare entitate în parte și rezultatele se pot schimba constant.

 

R.F.: În câți ani vom pierde controlul asupra terenurilor agricole?

 

S.M.P.N.: Mi-a teamă că în 2020 aflăm deja adevărul, din păcate, în momentul în care se va face cadastrarea. Să știți că aceste piedici de cadastrare a României multă lume nu le înțelege din perspectiva obiectivelor. Există și o manipulare, o dezinformare a oamenilor.

 

Aici este o dublă interpretare a lucrurilor, de ce, de fapt, nu s-a creat cadastrarea, tocmai pentru a mai ține un pic în suspans aflarea adevărului, atunci va ieși în evidență acest exod, această înstrăinare masivă a terenurilor agricole.

 

R.F.: Ați vorbit de entități integrate atunci când v-am întrebat de marii investitori în agricultură. Vă referiți inclusiv la prezența lor în sectorul de comercializare a inputurilor? Știm că sunt investitori străini care dețin teren arabil, atât în proprietate, cât și în arendă, au ferme zootehnice, dau pe datorie pesticide, motorină, semințe și chiar și-au dschis și IFN-uri...

 

S.M.P.N.: De obicei, aceste inputuri vin la pachet cu o serie de „beneficii” pentru agricultorul de rând. La un moment dat am realizat o analiză și am descoperit că nu acest segment reprezintă zona generatoare de profit pentru aceste entități, pentru că ei vin cu un alt pachet de servicii, mult mai integrate: financiare, bursă (un alt factor de insecuritate alimentară pentru că duce la un control al prețurilor), valorificarea, producerea și chiar procesarea materiei-prime de proveniență agricolă. Au foarte multe segmente la care se raportează. Să luăm ca exemplu Agricover. Această companie nu este doar furnizor de inputuri, el gestionează și conservă aceste grâne, după care influențează vânzarea acestor produse agricole. După aceea procesează, au terenuri arendate, zootehnie etc. Lucrurile sunt mult mai complexe și ar trebui să cunoaștem aceste lucruri. Și aceasta nu este singura entitate. Aș mai putea da și alte exemple de companii.

 

Parteneriat public-privat pe zona de agrointelligence

 

Revista Fermierului: Cine ar trebui să gestioneze zona informativă și de control cu privire la tot ceea ce se întâmplă în agricultură?

 

Drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu: În momentul de față, știm foarte bine că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar trebui să fie cel care se ocupă cu gestionarea acestor informații și propunerea de soluții, analize pentru factorii decizionali. Însă, noi știm foarte bine că la nivel instituțional ne confruntăm în momentul de față cu disfuncționalități. Nu există o comunicare la nivel teritorial, local, iar informația să fie gestionată la nivel central. Nu există o legătură între societatea civilă și nivelul instituțional, acele think-tank-uri. Ar trebui să ne consultăm cu ceea ce există în teritoriu, să vedem clar, să putem avea o legătură strânsă cu societatea civilă, cu experții de renume (oarecum independeți) care pot analiza, gestiona bazele de date. Nu s-a creat acest lucru.

 

Eu nu zic că nu se vrea să se creeze, însă statul ar trebui să se deschidă mai mult către societatea civilă. MADR ar trebui să creeze un departament de analiză, un sector care să se ocupe cu această culegere de informații, cu rapoarte periodice pe fiecare segment, dar în parteneriat public-privat. S-a vorbit foarte mult de acest parteneriat public-privat, însă eu nu-l văd a funcționa în România, ceea ce ne dezavantajează într-un mod excepțional.

 

R.F.: De ce nu funcționează? Care sunt motivele?

 

S.M.P.N.: Nu există pentru că noi nu avem cadrul legislativ care să susțină acest lucru. A crea un parteneriat public-privat înseamnă a gestiona niște cheltuieli: încadrarea unor departamente, a unor sectoare la nivel teritorial, la nivel local, la nivel central. În al doilea rând, nu avem o viziune. Nu avem o strategie care să ne orienteze.

 

R.F.: Dar sunt tone de strategii pe zona de agricultură și dezvoltare rurală: președinția, Guvernul prin Ministerul Agriculturii, Academia Română, toate au conceput strategii.

 

S.M.P.N.: Într-adevăr, inclusiv Academia Română are o strategie, o viziune până în anul 2035. Strategii sunt, însă nu sunt aplicate sau aplicabile din cauza vulnerabilității legislative. Cum s-o aplic dacă eu nu am infrastructura necesară? Nu mai vorbim de infrastructura umană. Viziunea există, dar este formată după modelul european, că tot ceea ce creăm noi în momentul de față este după viziunea europeană. Nu putem crea o similitudine între România și alte țări din UE, care sunt cu 10-20 de ani înaintea noastră, cel puțin.

 

În momentul în care nu vine nimeni cu o strategie care să fie nuanțată, particularizată pe situația din România, ea nu se poate aplica. Nu mai vorbim de modificările pe care trebuie să le aducă la nivel de structuri, la nivel de infrastructură, la nivel de pregătire, pentru că noi vorbim de o dezvoltare durabilă. Către asta ne îndreptăm, către o dezvoltare durabilă economică, dacă vorbim din perspectiva agricolă.

 

R.F.: Ce înseamnă dezvoltare durabilă economică?

 

S.M.P.N.: Înseamnă echitate socială. În momentul de față nu avem echitate socială. Protecția mediului – Roșia Montană a fost un subiect unde, iată, securitatea alimentară implică inclusiv controlul resurselor naturale și protejarea mediului înconjurător. Și încă ceva – dezvoltarea economică. Când vorbim de dezvoltare economică, vorbim de competitivitate. Noi nu avem competitivitate în momentul de față. Tocmai ce discutam mai devreme că nu putem crea competitivitate la nivel rural, din moment ce nu avem control asupra terenurilor proprii și am fost puși în situația să le vindem.

 

Cum să investim? Cum să devenim investitori, când noi nu mai avem resursa necesară? Noi știm foarte bine că acele înstrăinări de terenuri agricole s-au făcut înainte să vină ajutoarele de la UE. Și asta pentru că noi am aderat în 2007 la Uniunea Europeană, iar abia după au venit acest subvenții. În momentul în care au venit aceste ajutoare, n-au mai venit pentru noi. Poate doar pentru un mic segment care a reușit să reziste pe această piață. Dacă am fi menținut terenurile până în 2010 când am început să avem și noi acces la anumite finanțări, altfel era agricultorul de rând motivat să investească.

 

Nu sunt de acord cu sistarea plăților directe pe suprafață

 

Revista Fermierului: Ar fi de bun augur sau dimpotrivă sistarea plăților pe suprafață, astfel încât să vedem dacă putem fi competitivi pe piață?

 

Drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu: Eu nu sunt de acord ca UE să le sisteze, chiar dacă acești bani (plăți directe și fonduri pentru dezvoltare rurală) nu vin în mare măsură pentru fermierul român. Eu propun altceva – să se mențină în continuare, iar noi să fim educați în spiritul de a atrage fondurile europene pentru investiții. Foarte mulți bani nu mai ajung în România. Nu sunt atrase toate fondurile europene pentru dezvoltarea durabilă la nivel național.

 

Fermierii noștri nu au fost educați să atragă banii europeni. Noi am venit cu ele, le-au atras doar cei care au fost școliți. Nu mai vorbim de faptul că investitorii străini din România iau o dată subvenții din România pentru că dețin controlul asupra acestor resurse naturale care se integrează în cadrul european și le exportă de două ori, au dublu beneficiu.

 

R.F.: De ce sunt încă mici prețurile mici la materia-primă agroalimentară de proveniență românească?

 

S.M.P.N.: Influența marilor jucători la bursele agroalimentare sunt destul de evidente. Au spații de depozitare pe perioade lungi a acestor cereale. Așteaptă momentul în care să le comercializeze. Evident, ei le preiau de la țărani cu un preț foarte mic și își permit să le stocheze, să devină jucători. Altfel spus, pe lângă faptul că preiau materia-primă cu un preț foarte redus de la agricultorul român, o depozitează, iar în momentul în care îl comercializează, nu mai există competitivitate. Dacă nu există competitivitate, agricultorul de rând nu mai poate vinde, nu mai poate interveni. Se crează astfel o volatilitate a prețurilor la un moment dat care nu este în beneficiul creșterii noastre economice, în niciun caz.

 

R.F.: Noi mai mâncăm românește?

 

S.M.P.N.: Mâncăm, dar nu la nivelul prețului la care ar trebui s-o facem și nu la calitatea așteptată de consumator. Consider că, în mare parte, românii au acces doar la o mâncare prelucrată, o mâncare care este procesată de trei patru ori, dar care este mai scumpă de trei patru ori față de alte țări. Mi-e teamă că, în viitor, vom ajunge să consumăm „vestita” hrană funcțională.

Publicat în Interviu

newsletter rf

Revista