kaufland - REVISTA FERMIERULUI

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate lanțurile de retail să ia măsuri similare cu supermarketul Kaufland, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agroalimentare, în beneficiul cetățenilor.

„Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificare unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile. Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menținerea unui cash-flow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punctul de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la supermarket și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Publicat în Știri interne

Standardul european pentru licențierea produselor fără gluten – Crossed Grain – a fost lansat oficial în România, joi, 16 mai 2019, astfel încât producția de profil să fie securizată și dezvoltată și pe plan local.

Pentru un milion de români, precizează cei de la Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), acest demers ar putea însemna acces mai facil la alimente sigure, produse local, cu prețuri adaptate pieței autohtone.

Am adus Crossed Grain, standardul european pentru licențierea produselor fără gluten, în România, deoarece scopul nostru este să susținem producția în siguranță, pe plan local, a alimentelor fără gluten. Certificarea Crossed Grain se bucură de o recunoaștere și încredere excepționale în rândul persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten. Este o certificare complexă, care verifică și auditează toate etapele din procesul de producție, ambalare și distribuție a alimentelor fără gluten, și impune unul dintre standardele cele mai riguroase din domeniul alimentar. Pacienții cu boala celiacă și intoleranță la gluten vor avea, de acum, acces mai ușor la alimente sigure pentru ei, produse local, certificate standardizat și cu un preț avantajos”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președinte și director executiv al ARIG.

Potrivit statisticilor asociației, puse la dispoziția presei, piața produselor fără gluten de la noi din țară a cunoscut o creștere de peste 25 de procente în ultimii trei ani, bazându-se până acum, în principal, pe importurile de produse certificate.

Față de situația existentă pe plan mondial, consumul de produse fără gluten s-a majorat direct proporțional și în România, ajungând la valoarea de 44 de milioane de lei, în 2018.

În acest context, pentru a veni în sprijinul consumatorilor români, și retailerii de la noi din țară se reorientează și ies pe piață cu mărci proprii de produse alimentare fără gluten.

„Ne bucurăm să susținem această inițiativă care contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și îi ajută să primească recunoaștere internațională pentru cele mai riguroase standarde gluten-free. Știm că avem producători locali care sunt pregătiți să livreze la cele mai înalte standarde. De exemplu, pastele fără gluten din marca noastră proprie K-free, lansate în 2018, sunt produse în România, într-o fabrică certificată gluten-free din Satu Mare și suntem mândri că sunt distribuite la nivel internațional în toate magazinele Kaufland din lume. În 2019, Kaufland România susține toate acțiunile Asociației Române de Intoleranță la Gluten, în cea mai mare campanie ce vine în sprijinul celor care se confruntă cu această afecțiune. Misiunea noastră este, pe de-o parte ,de a sprijini dezvoltarea producătorilor locali, iar pe de altă parte, clienților care au nevoie de alimentație specială, oferindu-le soluții de calitate, atât prin menținerea unei varietăți la raft, prețuri reduse, cât și prin resurse educaționale și campanii de depistare”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Produsele alimentare fără gluten reprezintă unul dintre segmentele de piață din FMCG cu cele mai mari rate de creștere. La nivel global, piața produselor fără gluten este evaluată la 4.48 de miliarde de dolari, în 2018, și se estimează o creștere cu 7.6% în anii imediat următori, ajungând la 6.47 miliarde de dolari în 2023. Această creștere robustă este generată de o mai bună diagnosticare și înțelegere a bolii celiace și a altor afecțiuni care includ intoleranța la gluten, precum și de trendurile legate de adoptarea unei diete fără gluten.

Piața produselor fără gluten este dominată de produsele de patiserie (pâine, paste, biscuiți, dulciuri), iar Europa este regiunea cu cel mai ridicat ritm de creștere.

Statisticile ARIG spun că, în 2017, în Europa existau mai bine de 17.000 de produse fără gluten certificate; practic, o creștere cu 47.5% față de 2016.

Porumbul românesc, o altă direcție

Primul producător român acreditat Crossed Grain a fost Sam Mills, compania care produce paste și mixuri pe bază de porumb în fabrica sa de la Satu Mare.

„Acum 12 ani, când am obținut certificarea Crossed Grain, trebuia să aplicăm separat și să fim auditați de fiecare țară în parte unde exista acest sistem de certificare – era complicat, dar am conștientizat importanța că bolnavii celiaci și consumatorii cu intoleranță la gluten să poată identifica ușor produsele pe care le pot consuma în siguranță. Nevoia pentru acest sistem de identificare a produselor gluten free a făcut ca proiectul Crossed Grain să devină în timp principalul sistem de certificare în Europa și nu numai – un standard în industria gluten free astăzi”, a spus Ioana Bercean, Managing Director Export Branch Sam Mills.

Tot ea a precizat că marea majoritate a materiei prime folosite în acest moment în cadrul companiei provine de pe piața autohtonă, un real sprijin pentru producătorii de porumb. Mai mult, Bercean susține că, în relația cu procesatorul, furnizorii români nu au costuri suplimentare cu transportul mărfii în camioane decontaminate, procesul de curățare fiind făcut chiar de către procesator.

Aș zice că, undeva, la 80 la sută din ceea ce producem se folosește materie primă din România, în mod special din județul Satu Mare, unde este și fabrica. Datorită faptului că noi avem partea de morărit, de unde a și venit un alt picior al activității noastre, noi nu cerem producătorilor de porumb să ne livreze materia primă în camioane deja curățate. Noi avem proces de curățare deja integrat în partea de morărit. Controlăm totul”, a mai adăugat reprezentanta Sam Mills. „Aceasta este doar o activitate din grupul nostru care reprezintă undeva la 9 la sută din venitul nostru total. Avem a doua cea mai mare moară de porumb din Europa, cu o capacitate de 500 de tone pe zi. Partea care merge la producția de paste gluten free este mică”.

Produsele certificate Crossed Grain, strict auditate

Programul de certificare pentru produse fără gluten, Crossed Grain, este dezvoltat și operat de Asociația Societăților Europene de Celiachie (AOECS), o organizație independentă, non-profit. Este asociația europeană umbrelă care reunește, în acest moment, 37 de asociații membre de pe teritoriul Europei. În România, ARIG este singura asociație națională de pacienți cu boală celiacă din România acreditată de AOECS.

Programul de certificare Crossed Grain a fost creat pentru a asigura securitatea alimentelor destinate persoanelor cu boală celiacă, de la procesul de fabricație și până la etichetarea corectă a produselor și disponibilitatea acestora.

Produsele certificate Crossed Grain sunt strict auditate și analizate pentru a prezenta certitudinea că au un continut maxim de gluten de 20 mg/kg sau părți pe milion (ppm). Analizele de laborator și auditările de certificare privesc atât ingredientele, cât și procesele de producție, procesele de stocare, ambalare și distribuție.

Alimentația fără gluten reprezintă tratamentul pentru peste un milion de români afectați de boala celiacă sau alte boli autoimune, tiroidite și afecțiuni neurologice. Dintre aceștia, persoanele cu boală celiacă primesc indicația de dietă fără gluten de la medic, ca unic tratament pentru această afecțiune, pe viață. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, genetică și afectează, statistic, 1% din populația lumii. Boala celiacă se poate declanșa la orice vârstă, fie în copilărie, fie în viața adultă sau chiar la vârsta a treia, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. De asemenea, glutenul poate fi prezent în multe alimente procesate, care pot fi contaminate de la aditivi alimentari sau în timpul proceselor de fabricație. Identificarea produselor care pot fi consumate în siguranță este foarte importantă pentru persoanele cu boala celiacă sau intoleranță la gluten.

Publicat în Știri interne

Primul hipermarket din județul Ilfov al retailerului Kaufland (și numărul 122 la nivel de țară), deschis în orașul Bragadiru, vine la pachet cu un acoperiș acoperit în întregime de spațiu verde, o instalație de climatizare ecologică, dar și cu promisiunea desfacerii unui sortiment de produse de proveniență locală de minimum 50 la sută.

Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, directorul de Comunicare & Corporate Affairs al retailerului german, investiția într-un acoperiș „verde” pentru noua locație nu a fost mare în comparație cu beneficiile, în condițiile în care Kaufland se implică în mod constant în protecția mediului.

„Teoretic vorbind, nu cred că este importantă investiția, neapărat, pentru o astfel de companie, ci mai degrabă intenția de a veni și de a fi aproape de comunitate și de mediu. Este important pentru noi să rămânem în continuare responsabili și să dezvoltăm finanțări în această direcție, direcții pe care le-am identificat a fi necesare, respectiv implicarea în mediile sociale și în protecția mediului”, a declarat Hancaș.

De asemenea, noul magazin din Bragadiru deține o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice și care permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

„Iarna, magazinul este încălzit, iar vara, instalația inversează procesul, pentru a crea în hipermarket temperaturi ambientale plăcute, în concordanță cu standardele de sănătate publică. Sistemul de frig din magazin este fără freon și utilizează numai CO2, protejând astfel mediul înconjurător, fără să folosească pentru încălzire lemne, gaze sau petrol”, se menționează într-un document de presă remis la redacție.

Produse locale, peste 50 la sută

„Peste 50 la sută din sortimentul pe care îl avem în magazin este de proveniență locală”, a spus la rândul său Costin Ion, managerul magazinului, adăugând că această abordare este parte din politica retailerului german din fiecare țară în care acesta este prezent. Reprezentantul hipermarketului nu a precizat însă care sunt acele produse de proveniență locală, cel mai probabil fiind cele de origine agroalimentară.

În acest context, întrebat fiind de presă care mai este stadiul în care se află programul național pentru carne de porc 100% românească, demarat în 22 noiembrie 2017, de compania pe care o reprezintă, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Valer Hancaș a precizat: „(...) Este în dezvoltare, este aproape la capacitatea maximă. Vorbim de aproximativ 800 de porci pe zi, la nivel de țară, urmând a veni în completarea acestui proiect cu unul nou, pe care îl vom configura și dezvolta în următoarele săptămâni”.

Totodată, el a adăugat că pentru a avea un aflux de produse românești în hipermarketurile din România, retailerul, producătorul și guvernul trebuie să dezvolte „aceeași intenție, aceeași cooperare și, în primul rând dialog”, astfel încât să existe „rezultate în această direcție”.

Grădinescu... crește

Rămânând în zona produselor agroalimentare, Hancaș a răspuns în continuare întrebărilor jurnaliștilor despre platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care Kaufland oferă granturi în valoare totală de peste 130.000 de euro pentru dezvoltarea grădinilor sau a fermelor urbane în România.

El a mai mărturisit că, până la aprobarea unui astfel de proiect finanțat prin platforma menționată, procedurile nu ar trebui să dureze foarte mult, ci „în principiu șase săptămâni”.

„Grădinescu continuă în 2019 pornind de la locațiile actuale, în număr de nouă, între care trei școli din Capitală. Am deschis în luna decembrie, la finalul anului 2018, o locație în Cetatea, la Alba Iulia, asta, oarecum, în sprijinul celebrării Centenarului României. Proiectul continuă. În momentul de față, a fost înființat un grant care a fost pus la dispoziția proiectului (...), astfel încât să încurajăm și în alte județe, orașe inițiative care vin să dezvolte comunitatea și mediul (...), în direcția în care, până în momentul de față, ne-am deplasat”, a continuat Hancaș.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 122 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.

Publicat în Comunicate

În contextul celor mai recente discuții privind supraproducția de tomate din acest an, dar și al găsirii de soluții pentru valorificare și industrializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, 21 iunie 2018, în cadrul unei conferințe organizate la București de Mediafax, că în urma vizitei efectuate de domnia sa într-un magazin Kaufland, în ziua de 12 iunie 2018, acesta nu a găsit la raft niciun produs legumicol românesc în afara vinetelor.

Șeful MADR a confirmat totodată că producția de tomate din 2018 este de nu mai puțin de trei ori mai mare decât cea de anul trecut.

„Știam că există o anumită producție (n.r. - de tomate) care este net superioară anului trecut. La această dată spun că este mai mare de trei ori ca anul trecut și, evident, eram interesat să vedem ce putem face la Ministerul Agriculturii, în plus față de ce am făcut toată iarna, punându-i pe fermieri să se organizeze în cooperative, în așa fel încât să fie mai lesnicios actul de valorificare a produselor pe care ei le fac cu mare greutate, într-un moment climatic foarte greu, cum a fost acest an”, a precizat ministrul în cadrul conferinței. „Pentru că aveam aceste informații și cunoșteam starea de fapt, în data de 13 iunie 2018 ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii în formulă completă, plecând de la o constatare în câmp că este producție și de la o constatare în piață că nu sunt produse. Întrebarea a fost ce se întâmplă? (...) Am fost la Kaufland în data de 12 iunie 2018. În magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete. Nu puteai să vorbești despre tomate, nu puteai să vorbești despre ceapă, nu puteai despre varză, nu puteai să vorbești despre alte produse ale fermierilor noștri care sunt destul de multe și perisabile. În urma întâlnirii, am socotit că lucrurile s-au înțeles într-un mod în care piața îți generează o asemenea posibilitate și dorința de rezolvare pentru fermierii români este la ea acasă. Lucrul acesta am vrut să-l verific astăzi. Spre plăcuta surprindere, am găsit aproape toate produsele românești posibile, de pus pe piață la această dată. Sigur, în concurență cu celelalte produse, dar erau prezente”.

Ca răspuns indirect la afirmațiile șefului PIAROM, Cristian Pârvan, potrivit cărora stimularea producătorilor de tomate prin plata a 3.000 de euro către fiecare agricultor care și-a propus să scoată pe piață roșiile timpurii ar fi „prăpădit” producția agricolă din cauza lipsei procesării pentru surplusul de pe piață, Daea a exemplificat că un cunoscut de-al său nu a mai găsit materie primă pentru procesare.

„În orice zonă a țării sau în orice domeniu, evident că la producția principală mai ai și producție care poate să se deprecieze în timp și care poate lua o altă cale. Și pentru că știam că trebuie să ia altă cale, în momentul în care am trimis mașină, am rugat un fermier, un om de afaceri, să intre pentru interesul său și să achiziționeze produsele respective pentru industrializare, nu a găsit niciun producător care să-i ofere o asemenea marfă”, a conchis Daea pe acest subiect.

Președintele PIAROM, Cristian Pârvan, declara în plenul FoodIntelForum, eveniment care a avut loc marți, 19 iunie 2018, la București, că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, ar fi prăpădit producția de profil, susținâdu-și afirmația pe situația în care, în prezent, producătorii ar fi ajuns să vândă samsarilor roșiile chiar și cu 50 de bani kilogramul.

„O politică teoretic bună, dar incompletă, pe care am susținut-o și noi, este și cea de susținere a producției de roșii timpurii (...). Întrucât acestea au ieșit și au fost stimulați producătorii să scoată roșii, recent, în Olt, roșiile timpurii sunt vândute cu 0,50 lei la intermediari, că nu le mai cumpără nimeni. De ce? Pentru că s-a omis ceea ce cercetătorii și cei care s-au ocupat de politicile economice știau că o producție de roșii sau de legume, în general, nu poți s-o bazezi doar pe desfacerea imediată în stare proaspătă, ci că trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producție care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată cum un program de stimulare – și am dat 3.000 de euro fiecărui agricultor care și-a propus să scoată roșiile timpurii – a prăpădit producția agricolă. (...) Asta înseamnă agricultura văzută ca o activitate periferică”, preciza șeful PIAROM în debutul forumului.

În aceeași zi cu afirmațiile lui Pârvan, MADR ieșea cu un punct de vedere la situația producătorilor de tomate. Astfel, precizau vocile autorizate ale ministerului de resort, în urma apariției unor știri difuzate în spațiul public referitoare la situația fermierilor din județul Dolj care ar fi fost nevoiți să arunce tone de roșii, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face următoarele precizari: „În această situație se află doi fermieri, unul dintre ei depunând la Direcția Agricolă Județeană un decont pentru o cantitate de 2.080 kg de roșii, iar cel de-al doilea a depus decont pentru 2.200 kg. Din documentele prezentate de aceștia a reieșit că au mai valorificat alte 2.400 kg, respectiv 2.300 kg, realizând astfel un total de aproximativ cinci tone fiecare. La o asemenea cantitate de roșii există și pierderi prin putrezire, fie pe plantă, fie în procesul de recoltare, transport sau valorificare. Aceste pierderi sunt inerente, în cazul de față, la cei doi producători agricoli care au valorificat circa cinci tone de tomate, pierderile semnalate intră în procentul de pierderi tehnologice”.

Cei de la MADR mai afirmau la acea vreme că reflectarea în mass-media a acestui caz izolat a indus în mod eronat ideea că o mare parte din legumicultorii din sudul țării s-ar confrunta cu astfel de probleme, fapt ce contravine situației reale.

„Este adevărat că, acum pe piață, este un exces de produse, în mod firesc, datorită producțiilor realizate de către cei peste 12.000 de fermieri care s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate, din care peste 5.500 au livrat minimum 2.000 de kg și au fost deja plătiți, în conformitate cu prevederile legale. În județul Dolj s-au înscris 1.700 de cultivatori de legume. Până la această dată, 160 dintre aceștia au fost plătiți cu suma de 480.000 de deuro”.

Plățile sunt în continuă desfășurare, au mai spus oficialitățile, urmând ca și restul fermierilor, pe măsură ce depun documentele justificative la Direcția Agricolă, să primească banii cuveniți.

Valorificarea în întregime a producției este o preocupare permanentă a ministrului Petre Daea, motiv pentru care în data de 13 iunie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a inițiat o întâlnire de lucru între producătorii de legume și reprezentanții retailerilor.

Având în vedere că a început sezonul de valorificare a roșiilor și că în toate județele din România există cantități suficiente de tomate cultivate în spații protejate, au fost aduși la aceeași masă reprezentanții marilor rețele comerciale și producătorii autohtoni de legume: „V-am invitat la această întâlnire pentru ca ne dorim produse românești, de calitate, pe rafturile marilor magazine, la dispoziția consumatorilor”, a afirmat ministrul Petre Daea în deschiderea discuțiilor.

Pe parcursul întâlnirii, cei prezenți au făcut schimb de date de contact în vederea stabilirii unor viitoare relații comerciale. Potrivit fermierilor, în perioada următoare vor începe să fie livrate către hypermarketuri roșiile românești din bazinele legumicole din județele Giurgiu, Olt, Dolj etc. Ministrul i-a îndemnat pe marii retaileri să încurajeze accesul producătorilor români pe piață.

„Este pentru prima dată în România când, după foarte mulți ani, piețele sunt pline de tomate românești, iar supermarketurile, de asemenea. Scăderea prețului la consumator este un obiectiv urmărit îndeaproape, fiind susținut printr-o producție importantă. Susținerea prin subvenții a vizat acordarea de sprijin atât pentru fermieri, cât și pentru aprovizionarea cu tomate a piețelor la prețuri rezonabile pentru consumatori. Nu excludem existența unor nereguli atât în sistemul de aprovizionare, cât și în cel de comercializare a roșiilor, dar urmărim cu atenție întregul lanț de producție și valorificare al produselor legumicole”, mai preciza acum două zile ministrul Petre Daea.

Până la ora publicării materialului, am încercat să-l contactăm pe Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare al Kaufland România, pentru a obține un punct de vedere la afirmațiile lui Petre Daea, însă domnia sa nu a răspuns apelului telefonic.

Publicat în Horticultura

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, proiectul de directivă europeană privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare „se înscrie pe traiectoria” Art. 10, alin. (1) din Legea 150/2016, conform căreia 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, să fie provenit din lanţul alimentar scurt”.

El a adăugat că anumite practici neloiale, vizate de acest viitor act normativ european, sunt abordate și de legislativul român prin Legea 150/2016, fapt care îl determină pe șeful ministerului de resort să creadă că inițiativa comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, ar urma să reprezinte, laolaltă cu Legea „51 la sută produse românești”, o „reglementare comună și convenabilă pentru toți”.

„Am fost la reuniunea Formațiunii Agricultură și Pescuit a Consiliului (AGRIFISH) din cadrul Consiliului UE, (...) am discutat pe această temă (n.r. - proiectul de directivă europeană privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare). Este un început de act normativ. Începutul de act normativ a fost dat ieri (n.r. - 17 aprilie 2018), atunci când Comisia Europeană (CE) a pus spre dezbatere această inițiativă. Vor fi etape procedurale care se vor succeda în timp, preconizând că anul acesta se va trece prin filtrul experților toate elemente de detaliu din punct de vedere juridic. Sperăm ca această directivă să fie concretizată ca act normativ în perioada președinției României a Consiliului UE”, a afirmat Daea cu ocazia lansării de către Kaufland România a Raftului Românesc – zona special amenajată în magazine în care sunt expuse separat produsele din carne de porc românească, pentru a încuraja clienții să opteze pentru produse autohtone și a susține astfel economia locală. „Ieri, la această reuniune a Consiliului de miniștri ai Agriculturii de la Luxemburg, s-a pus problema de către comisar (n.r. - Phil Hogan, comisarul CE pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), la nivelul CE, de această directivă care presupune combaterea practicilor comerciale neloiale. Acest act normativ pe această traiectorie se înscrie (n.r. - 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, conform Art. 10, alin. (1) din Legea 150/2016). Iată, așadar, că și România este în pas cu vremea, și România este în pas cu interesul și celorlalte state, în așa fel încât să avem o reglementare comună și convenabilă pentru toți. Asta înseamnă că, în momentul în care închei un contract cu un fermier, nu ai voie (cum se practica până acum) să schimbi condițiile contractuale, unilateral. Asta înseamnă că în momentul în care ai comandat produsul respectiv, să-l iei. Asta înseamnă că, dacă n-ai vândut produsul respectiv de la raft, nu trebuie să fie penalizat fermierul; este treaba ta, în calitate de comerciant. Detaliile juridice vor urma să fie acompaniate, în așa fel încât actul normativ să aibă claritate în punerea în practică”.

El a adăugat că Executivul european a făcut unele precizări referitoare la condițiile tehnice care trebuie îndeplinite și care trebuie să respecte prevederi juridice specifice. Din acest punct de vedere, mai afirmă Daea, ne-am pus de acord cu exprimările juridice necesare, în așa fel încât claritatea și acuratețea „să fie la ele acasă”.

Ministrul român al Agriculturii a promis, totodată, că nu va abandona sub nicio formă conceptul de „51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt”, pentru că, spune el, există o dovadă clară că supermarketurile acceptă acest lucru.

„Iată că un hipermarket cum este Kaufland dorește să fie peste 60 la sută (n.r. - Potrivit comunicatului de presă al Kaufland, în prezent, 60% din carnea de porc din vitrinele retailerului este românească, compania reușind prin acest program să reducă importurile)”, a mai afirmat Petre Daea.

În ceea ce privește desemnarea unei autorități publice, responsabilă cu aplicarea noilor norme ale directivei, ministrul Daea a răspuns că, cităm: „Deocamdată vedem cum se va închega directiva respectivă și atunci putem discuta și pasul II, când instituțiile ce vor pune în aplicare măsurile care se stabilesc în directivă vor fi construite. Atunci, la timpul potrivit, vom spune acest lucru”.

Propunerea CE impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competența de a impune o sancțiune proporționată şi disuasivă. Aceasta autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

În procesul de co-decizie, propunerea CE va lua forma unei legi europene (directive) și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, Parlamentului European și Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor membre.

Publicat în Piata agricola

Campania „Alege oaia!”, promovată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a fost cooptată în cadrul Cooperativei agricole „Ţara Mea”, un parteneriat ce are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat, au anunţat, miercuri, 4 martie 2018, reprezentanţii asociaţiei, într-un comunicat de presă.

„Pornind de la ideea campaniei naţionale de informare şi promovare a consumului de carne de oaie «Alege Oaia!», promovat de Ministerul Agriculturii, Cooperativa «Ţara Mea» a venit în sprijinul crescătorilor de ovine cu propunerea unui parteneriat care să ducă acest proiect la un alt nivel. Prezentată profesionist în rafturi, ridicată la rang de industrie şi optimizată pe piese în detrimentul bucăţilor mari, oaia poate fi, aşa cum bine a intuit ministrul Petre Daea, un business de succes pentru agricultura românească. Prin această asociere, dacă vor înţelege să lucreze organizat şi împreună, ca într-o singură industrie, crescătorii de ovine nu vor mai fi nevoiţi să exporte, având acces la piaţa de desfacere autohtonă, la consiliere de specialitate, la abatoare şi ambalare de capacitate mare şi, nu în ultimul rând, la un preţ corect pentru produs”, se menţionează în documentul de presă al Cooperativei „Ţara Mea”.

Conform sursei citate, parteneriatul dintre crescătorii de ovine şi „Ţara Mea” are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat: crescătorii vând oaia vie, abatorul o taie, apoi se tranşează şi se ambalează, iar Cooperativa „Ţara Mea” se va asigura că fermierii primesc preţul corect, că promovează corect programul şi că în rafturi va ajunge carne de cea mai bună calitate,

„Acest gen de colaborare naţională va reuşi să păstreze produsele de cea mai bună calitate în ţară, pentru consumatorii români, pe rafturile marilor lanţuri de magazine şi, în acelaşi timp, va asigura nu numai supravieţuirea, dar şi bunăstarea crescătorilor de ovine. Vrem să atragem familii tinere către acest gen de activitate, să ducă un trai frumos în jurul acestei meserii”, susţine Petre Daea, ministrul Agriculturii.

La rândul său, preşedintele „Ţara Mea”, Florin Burculescu, a subliniat că pentru a vinde „trebuie să învăţăm să vedem de sus lucrurile (...) să înţelegem consumatorul, raftul, produsul şi apoi nevoile fiecăruia din lanţ (...) să lucrăm constant, susţinut, cu preţuri decente, avantajoase pentru toate părţile implicate”.

Ministerul Agriculturii a facilitat întâlnirea dintre crescătorii de ovine şi reprezentanţii Cooperativei „Ţara Mea”, iar în urma discuţiilor majoritatea asociaţiilor de crescători de ovine şi-a manifestat dorinţa de a pune cât mai repede în aplicare proiectul.

Cooperativa agricolă „Ţara mea” activează, în prezent, cu aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Scopul Cooperativei este, pe de o parte, să crească producţia şi consumul de produse româneşti, autohtone şi sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import, şi, pe de altă parte, să susţină o creştere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât şi pentru economia ţării.

La acest moment, retailerul german Kaufland este principala piaţă de desfacere a cooperativei.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum, inițiată de Consiliul Concurenței (CC) la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele majorărilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut, autoritatea de resort a declanșat o investigație, a anunțat instituția printr-un comunicat remis presei marți, 27 martie 2018.

„Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia”, se precizează în documentul CC.

Anchetatorii autorității competente precizează, de asemenea, că analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene (UE) sau ciclicitatea producției. Cu toate acestea, se mai afirmă în comunicat, NU SE POATE EXPLICA AMPLITUDINEA CREȘTERII PREȚURILOR PRODUSELOR AUTOHTONE. Astfel, dacă în septembrie, anul trecut, preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza autorității a mai arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie, față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în același interval.

În prezent, potrivit datelor agregate de specialiștii în concurență, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Consiliu, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017.

„Țara Mea” va păstra constant prețul ouălor

Cu doar câteva ore înainte de comunicatul celor de la Consiliul Concurenței, Cooperativa „Țara Mea” preciza tot printr-un comunicat de presă că ar urma să păstreze un preț constant la ouă chiar și în perioada Paștelui, atunci când cererea va fi mare. Astfel, ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de luna ianuarie, pe viitor urmărindu-se o reglare a prețului pe tot parcursul anului.

În plus, forma asociativă își propune pentru 2018 un cost unic la ouă, unul real care se va menține pe tot parcursul anului, indiferent de fluctuațiile din piață. Astfel, afirmă reprezentanții cooperativei, primul pas este prețul ouălor de Paște, care nu va fi influențat nicidecum de cererea mare.

„Față de alți ani, cererea mare de ouă de pe piață din perioada Paștelui nu va influența evoluția prețului la ouă. Livrăm patru milioane de ouă pe săptămână pe piață, iar obiectivul nostru este ca afacerile micilor fermieri să supraviețuiască, iar consumatorii să primească un preț corect. Anul trecut, au fost patru luni de creșteri substanțiale și nejustificate la prețul ouălor, iar această speculație nu este fondată. Putem spune că programul lansat de cooperativa noastră, de stabilizare a prețurilor, își instalează deja efectele”, a precizat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea. „În general, în perioada sărbătorilor există o tendință pe piață de a creşte prețurile artificial la anumite alimente, profitând practic de cererea mare din acea perioadă. Dar acest lucru nu este normal, iar unii producători încep să realizeze că un preț constant, fără fluctuații mari, ajută la dezvoltarea pe termen lung a afacerii lor. Acest lucru ar putea muta concurența de pe preț pe calitatea produsului vândut”.

Prețuri mari de „rupeau tavanul”

La finele anului trecut, fix pe subiectul majorării prețurilor la ouă și la unt, reprezentanții AMRCR nu doreau să comenteze prea mult, în condițiile în care Consiliul Concurenței colecta date despre situație, așa cum, de altfel, își exprima la acea vreme dorința vicepreședintele asociației marilor comercianți și reprezentant al top managementului Carrefour, Florin Căpățână, dând astfel dovadă de o mai mare precauție decât ministrul Agriculturii, Petre Daea, care preciza fix în curtea Kaufland că prețurile la ouă erau cât pe ce „să rupă tavanul”.

Cu toate acestea, Căpățână menționa totuși că adevărul din spatele majorărilor de preț era cunoscut de „cineva din capătul lanțului” de compunere a unui preț la raft.

„Sperăm că anul care va urma să fie un an în care să putem să avem o predictibilitate mult mai bună. Sperăm că vom putea să vedem la nivel macro că putem să ne bazăm pe furnizorii români tot timpul anului, că aceștia vor putea să-și ducă produsele în depozitele pe care și le vor construi, probabil printr-un ajutor pe care îl vor primi din partea statului, sau că vor reuși să acceseze fonduri de la bancă, că aceste produse care vin în depozitele lor să poată să circule mai repede pe niște drumuri, pe niște autostrăzi, astfel încât prețul să fie mai mic. Toate conduc într-un final la creșterea unui preț care, de cele mai multe ori, nu este justificată”, afirma la acea vreme vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. „În ceea ce privește aceste creșteri, nu dorim să le comentăm, pentru că este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au vehiculat în spațiul public prețuri de către oameni care nu știau, nu cunoșteau sau nu aveau idee cum se compune un preț. S-a scăpat totuși din vedere un element, și anume faptul că cineva din capătul lanțului acestuia știe adevărul.

După ancheta care se va termina la nivelul Consiliului Concurenței, și noi vom putea spune versiunea noastră dacă, într-adevăr, va veni cineva și va spune cu subiect și predicat că noi am fost cei care au mărit acele prețuri. Nu este posibil să iasă public cineva și să spună că noi toți ne-am stabilit și ne-am hotărât să avem un preț. În momentul acela, dacă noi, AMRCR, am fi făcut această afirmație, a doua zi aveam o înștiințare în plic că suntem amendați cu 10 la sută din cifra de afaceri (...)”.

Tot în 2017, cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii Cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de la 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor: „Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, mărturisea oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la palatul din strada Carol I, Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând cu data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

2017: Producătorii dădeau vina pe comercianți

În debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, preciza că în ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, puncta Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van afirma că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR menționa că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, conchidea el.

UCPR și opt companii, inspectate de anchetatori

În cadrul investigaţiei și pe baza autorizării inspecției de către Curtea de Apel București, în perioada 6-22 martie 2018, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care aceștia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

„Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producători şi/sau comercianţi) care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească”, se mai precizează în comunicat. „Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice”.

Același document de presă mai precizează că inspecțiile inopinate sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, au conchis anchetatorii Consiliului Concurenței.

Publicat în Ultimele noutati

În magazinele Kaufland România, „prețul cărnii a rămas stabil și nu s-au înregistrat oscilații”, anunță vocile autorizate ale retailerului, la cererea redacției noastre, ca răspuns la comunicatul Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) potrivit căruia majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului produsului la poarta fermei.

Mai mult, se precizează în răspunsul transmis redacției noastre, în perioada aceasta există reduceri de preț la carne, din dorința de a stimula achiziția în luna ce urmează sărbătorilor de iarnă.

„Reamintim că facem toate eforturile de a susține producătorii locali prin diferite inițiative și suntem în același timp printre puținii retaileri care oferă la raft peste 50% de produse din România. În noiembrie 2017 am lansat, împreună cu Cooperativa Agricolă «Țara Mea», primul program național pentru carne de porc 100% românească, care crește prezența cărnii autohtone la raft, încurajează achiziția de la fermierii români și sprijină dezvoltarea acestora. De asemenea, în perioada 03-04.02.2018, susținem Caravana Campaniei naţionale de informare şi promovare «Alege Oaia», care se desfășoară în parcarea noului magazin Kaufland din Buzău, situat pe Bulevardul Unirii nr. 1”, se precizează în documentul transmis publicației noastre.

Reamintim că miercuri, 31 ianuarie 2018, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) anunța printr-un comunicat că majorarea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, ar fi speculativă şi nu ar fi cauzată de vreo majorare a tarifului la poarta fermei.

„Este inadmisibil ca, în luna ianuarie 2018, preţul să fie mai mare faţă de luna decembrie 2017, lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociaţie şi solicităm sprijinul autorităţilor competente pentru a verifica aceste informaţii apărute în presă, privind explozia preţurilor de la raft. Creşterea de preţ nu se datorează unei creşteri din partea fermierilor, ci este o creştere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înţeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut”, atrăgea atenţia Mary Pană, preşedintele ACEBOP.

În acest context, reprezentanţii crescătorilor şi exportatorilor de bovine, ovine şi porcine din România solicită marilor lanţuri de magazine să revizuiască preţurile de la raft pentru a creşte atât consumul, cât şi preţul oferit producătorilor.

Conform sursei citate, în ultimele 30 de zile, preţul oferit fermierilor de marile lanţuri de magazine (care deţin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.

ACEBOP atenţionează asupra faptului că, la momentul actual, producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre la 4-5 lei/ kg, în timp ce la raft cumpărătorul plăteşte aproape dublu. În plus, preţul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kilogram, notează reprezentanţii fermierilor.

Publicat în Comunicate

Până nu va fi definitivată ancheta demarată de Consiliul Concurenței pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în ultima perioadă, AMRCR nu dorește să comenteze pe marginea creșterii prețurilor, a precizat vicepreședintele asociației marilor comercianți și reprezentant al top managementului Carrefour, Florin Căpățână, dând astfel dovadă de o mai mare precauție decât ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a precizat fix în curtea Kaufland că prețurile la ouă erau cât pe ce „să rupă tavanul”.

Căpățână a răspuns întrebărilor presei după speech-ul său din cadrul Romanian Food&Agribusiness Conference (una dintre ele referindu-se și la eventualele costuri interne ale retailerilor cu procedurile birocratice de transfer al contribuțiiilor de la angajator la angajat proiectate ulterior în prețurile de la raft sau dacă, până la urmă, vor respecta această modificare legislativă), menționând printre altele că nu poate lega un subiect de celălalt, pentru că „nu știe ce va fi” și „cum va juca piața”.

„Sperăm că anul care va urma să fie un an în care să putem să avem o predictibilitate mult mai bună. Sperăm că vom putea să vedem la nivel macro că putem să ne bazăm pe furnizorii români tot timpul anului, că aceștia vor putea să-și ducă produsele în depozitele pe care și le vor construi, probabil printr-un ajutor pe care îl vor primi din partea statului, sau că vor reuși să acceseze fonduri de la bancă, că aceste produse care vin în depozitele lor să poată să circule mai repede pe niște drumuri, pe niște autostrăzi, astfel încât prețul să fie mai mic. Toate conduc într-un final la creșterea unui preț care, de cele mai multe ori, nu este justificată”, a afirmat vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. „În ceea ce privește aceste creșteri, nu dorim să le comentăm, pentru că este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au vehiculat în spațiul public prețuri de către oameni care nu știau, nu cunoșteau sau nu aveau idee cum se compune un preț. Cineva a scăpat din vedere un element, și anume faptul că cineva din capătul lanțului acestuia știe adevărul.

După ancheta care se va termina la nivelul Consiliului Concurenței, și noi vom putea spune dacă, într-adevăr, acel care va veni și va spune cu subiect și predicat că noi am fost cei care am mărit acele prețuri, putem spune și partea noastră. Nu este posibil să iasă public cineva și să spună că noi toți ne-am stabilit și ne-am hotărât să avem un preț. În momentul acela, dacă noi, AMRCR, am fi făcut această afirmație, a doua zi aveam o înștiințare în plic că suntem amendați cu 10 la sută din cifra de afaceri.

Nu putem lega una de cealaltă (n.r. - eventualele costuri interne ale retailerilor cu procedurile birocratice de transfer al contribuțiiilor de la angajator la angajat proiectate în prețurile de la raft sau dacă, până la urmă, vor respecta această modificare legislativă) pentru că nu știm ce va fi și cum va juca piața. (...) Suntem într-o economie liberă, una care își reglează singură tot ceea ce înseamnă cerere și ofertă, iar acel fine tuning îl realizează Consiliul Concurenței și alte instituții care pot vedea dacă sunt derapaje.

Mulți dintre membrii noștri au spus că vor ține pasul cu aceste reglementări legislative și că vor trece acele contribuții, așa cum este în ordonanță stipulat, pentru că unde este lege nu poți tocmi absolut nimic. Vom vedea ce va fi de aici înainte”.

Foto oua Tara Mea„S-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine”

Cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor.

„Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, a menționat oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la Palatul din strada Carol I,
Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc .

„Creșterile de prețuri par să aibă caracter regional”, Chirițoiu, Consiliul Concurenței

Marți, 21 noiembrie 2017, Consiliul Concurenței anunța prin intermediul presei centrale că a demarat o analiză, la sesizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în vederea determinării cauzelor scumpirii accelerate a alimentelor în această lună, unul dintre posibilele motive fiind creșterea deficitului bugetar, care duce la majorarea importurilor și pune presiune pe inflație, opina Bogdan Chirițoiu, președintele instituției.

„Am primit de la Ministerul Agriculturii o solicitare pentru analiza prețurilor la alimente, în special la unt, ouă și unele produse din carne, unde prețurile au avut evoluții radicale. Foarte bine că ne-au făcut o astfel de sesizare, dar ar fi foarte bine să vină și cu date, cu mai multe informații. Le-am cerut și noi acest lucru, întrucât ministerul de resort are informații mai multe pe această temă”, a spus Chirițoiu pentru Agerpres.

Președintele Consiliului Concurenței a adăugat că unele majorări de prețuri par să aibă caracter regional, cum este cazul ouălor și untului, însă acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România.

În plus, întrebat dacă se suspectează o înțelegere între retaileri, Chirițoiu a răspuns: „Nu aș putea să spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lanțul, de la producție la raft, să vedem dacă avem de-a face cu un mecanism de piață funcțional. Sunt evoluții recente, apărute în luna noiembrie, în contextul în care, potrivit INS, prețul alimentelor în octombrie 2017 față de 2016 este de doar 3%, similară cu creșterea prețului la produsele nealimentare”, a adăugat el.

Conform aprecierilor lui Chirițoiu, scumpirile ar putea fi și efectul creșterii deficitului bugetar.

„Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, crește deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar, acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului și generează inflație. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade față de euro, acestea generează o creștere a prețurilor. Sunt legi ale economiei”, a explicat Chirițoiu.

Președintele Concurenței nu a putut oferi un orizont de timp în care analiza ar putea fi finalizată, exprimându-și speranța că acest lucru va fi realizat cât mai repede posibil.

În fine, el a ținut să rememoreze amenda de 35 de milioane de euro încasată în 2015 de Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora, ca urmare a unor înțelegeri anticoncurențiale, și a precizat că există în analiza Consiliului o altă investigație, care vizează eventuale comportamente ilegale ale Cora, Carrefour, Kaufland și ale furnizorilor lor, anchetă care va fi finalizată în prima parte a anului viitor.

Publicat în Piata agricola

La finele primului program național pentru carne de porc 100% românească, demarat miercuri, 22 noiembrie 2017, de Kaufland România, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu mai puțin de 60 la sută din marfa autohtonă ar urma să fie absorbită de acest mare retailer.

Dacă, în momentul de față, rețelei de hipermarketuri citată anterior i se livrează zilnic un număr de 400 de suine, până la finele anului, cifra ar urma să se dubleze, grație „Raftului Românesc”, inițiativa care crește prezența cărnii de porc autohtone la raft în magazinele sale.

„Obiectivul programului este să ajungem la peste 300.000 de porci livrați pe an, până în anul 2020. Asta ar însemna undeva la peste 18.000 de tone pe an. Am demarat treptat proiectul, iar astăzi deja avem peste 400 de porci livrați pe zi, urmând a dubla această cantitate până la finalul acestui an și să ajungem la aproximativ 800 de porci pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 150.000 – 160.000 de kilograme pe săptămână sau aproximativ 8.500 de tone pe an”, a afirmat Valer Hancaș, Manager Corporate Affairs&Comunicare al Kaufland România. „La finalul anului 2018, vom ajunge la peste 180.000 de porci pe an, iar la sfârșitul anului 2019, targetul nostru este de a depăși 250.000 de porci pe an. În momentul în care programul ajunge la maturitate, vom prelua peste 60 la sută din carnea de porc locală, o cantitate fără precedent preluată de vreun retailer în România”.

Potrivit spuselor reprezentantului comerciantului, în cadrul programului, cooperativa agricolă „Țara Mea” ar urma să impună trecerea la formatul de nutriție a suinelor ce provine exclusiv din agricultura românească, și anume la o hrană naturală prin furaje fără soia, astfel încât să se obțină gustul tradițional al cărnii de porc. „Țara mea” va mai fi responsabilă pentru planificarea, coordonarea și livrarea tineretului porcin către exploatațiile de îngrășare, precum și de identificarea fermierilor, contractarea acestora și gestionarea volumului și a cantităților.

„Kaufland România garantează preluarea integrală în rețeaua națională de magazine a cantității proaspătă de porc provenită din program, într-un spațiu de vânzare dedicat care se va intitula «Raftul românesc», amenajat special pentru a încuraja clienții să opteze pentru produse de proveniență locală”, a mai adăugat Hancaș. „Doar pentru ceafa de porc, noi am avea nevoie de aproximativ 1,5 milioane de porci pe an, pentru a acoperi cererea clienților”.

Demn de menționat este și faptul că acest program nu va fi un parteneriat exclusiv cu cei din cooperativa „Țara mea”. Proveniența cărnii de porc românești va fi de pe întreg lanțul de aprovizionare din România, inclusiv de la furnizorii cu care retailerul derulează deja parteneriate în ultimii ani, producători din România.

„Din acest moment, integrăm acest proiect dedicat pentru carne de porc și împreună cu cooperativa «Țara mea»”, a explicat managerul de comunicare.

Potrivit datelor agregate de cooperativa agricolă „Țara Mea”, România producea în anul 1989 circa 15 milioane de porci. De atunci, producția internă a scăzut semnificativ, ajungând în anul 2000 la numai 800.000 de porci pe an, iar în prezent, la 4.460.000 de porci.

Pentru a acoperi cererea de consum de pe piața locală, România trebuie cel puțin să dubleze producția internă de carne de porc.

Datele INS arată că în anul 2016 producția totală de carne de porc a crescut cu doar 4,6%.

Aproximativ 60% din carnea de porc din comerţul modern şi tradiţional provine din import.

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România importă anual cca 230.000 de tone carne de porc (aproximativ 30.000 de tone porci vii și 200.000 de tone carne de porc), cheltuind astfel circa 350 de milioane de euro pe carnea importată. În același timp, România exportă de aproape 60 de ori mai puțin – adică, circa 4.000 de tone de carne și produse din carne de porc.

Potrivit MADR, în prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producția internă.

INS arată că cel mai consumat tip de carne din România este cea de porc, acoperind aproape jumătate din consumul total de carne, fiind urmată de cea de pasăre, cu un consum de 15-20 kg anual şi de vită, categorie care reprezintă doar 10% din total.

Per total, consumul de carne în România este mai mic faţă de cel din ţările mai dezvoltate: fiecare român mănâncă în jur de 60 de kilograme de carne/an, faţă de media europeană de 70-75 de kilograme pe an.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista