liviu balanici - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă, dar asta nu-l împiedică să-și ducă la bun sfârșit planul investițional pentru acest an, el negociind în prezent cu o firmă de renume achiziția unui adăpost pentru vaci cu lapte.

El îl laudă pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru demersurile sale legislative, în special pentru cel de susținere a irigațiilor și, chiar dacă o consideră o măsură puțin tardivă, Bălănici beneficiază din plin de apa gratuită adusă până la stația de punere sub presiune și irigă lucerna, fiind parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

Liviu Bălănici este și unul dintre cei mai puternici fermieri din Moldova și lucrează în prezent între 3.500 și 4.000 ha. Din această suprafață, în jur de 900 de hectare sunt irigate, dintre care 700 de hectare primesc apă cu pivoți și 200 de hectare sunt cu tamburi.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai performante ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Revista Fermierului: Ați însămânțat rapiță în această toamnă? Ați semănat „în praf”, așa cum spun colegii dumneavoastră sau ați avut parte de precipitații?

Liviu Bălănici: O parte din rapița semănată „în praf” a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul „în praf” în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță.

R.F.: Ce părere aveți de activitatea ministrului Agriculturii, Petre Daea? Se justifică tot efortul acesta al său de a fi prezent peste tot, în vizite? S-a simțit ceva, inclusiv la dumneavoastră în zonă, sau vi se pare că este totul doar un heirupism?

L.B.: La irigații a făcut un lucru bun. Trebuie remarcat. Avem apa gratuită până la stația de punere sub presiune. Am apelat și noi la acest serviciu. Din păcate, măsura a intrat cam târziu în vigoare, la sfârșitul lui iunie, dar este foarte bună. Irigăm în continuare să facem răsărire, irigăm lucernă. Suntem parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

R.F.: Ce producție ați obținut la porumb, dat fiind faptul că vă bucurați de o spectaculoasă fermă de creștere a bovinelor și de faptul că integrați producția obținută în exploatația destinată culturii mari?

L.B.: La producția de porumb stăm foarte slab. Cred că dacă vom contabiliza șapte tone porumb boabe, putem considera că suntem foarte buni. Stăm mai rău decât anul trecut, cu toate că am irigat mai bine și mai devreme, cred că de la arșiță ni se va trage. Anul acesta, am făcut însă ceva crimping, porumb boabe, umed, măcinat. Am calculat umiditatea (30 la sută) și cred că suntem la 10,5 - 11 tone porumb măcinat pentru însilozat.

R.F.: În anul agricol 2016-2017, pe zona de panificație, cum stați cu grâul?

L.B.: Ne situăm la 6.200 de kilograme grâu randament mediu, recoltat de pe o suprafață de circa 600 ha. O parte din această cantitate a fost păstrată pentru sămânță, iar cealaltă, transformată în făină. Deocamdată, la grâul obținut în ferma noastră nu am efectuat toate analizele pentru a stabili nivelul calității pentru panificație.

R.F.: Care este situația șeptelului bovin din ferma zootehnică? Ați achiziționat tineret, nu ați mai investit în genetică nouă?

L.B.: Avem tineret destul în fermă. Nu e nevoie să mai introducem animale noi în exploatația noastră. Am avut inclusiv un program de vaccinare, astfel că, în prezent, pot spune că animalele sunt libere de IBV, IBR, BVB ș.a.m.d.

R.F.: Din punct de vedere investițional, vă mai gândiți la ceva? Știm că la începutul anului vă gândeați să achiziționați un sistem de irigare prin picurare...

L.B.: În momentul de față,suntem în discuții pentru achiziția unui grajd pentru vaci, avându-i ca furnizori pe cei de la Rota Guido. Așteptăm din partea lor o analiză să vedem care sunt costurile. Vorbim doar de apăpost, deoarece restul necesarului este deja în posesia noastră... sală de muls etc.

R.F.: Câte capete bovine aveți în momentul de față în fermă?

L.B.: Sunt 1.400 de capete în total, din care la muls 600 de capete, cu o producție medie pe cap de vacă furajată de 37-38 de litri de lapte.

R.F.: Testări genomice prin Holstein.RO ați mai efectuat?

L.B.: Efectuăm în continuare astfel de testări la un preț de 50-55 de euro pentru fiecare probă (animal), sume investite pe cont propriu. Facem asta pentru a selecta cele mai bune animale.

R.F.: V-ați gândit și la procesarea laptelui?

L.B.: Deocamdată, nu. Lucrăm cu Lactalis.

R.F.: Fermierii se plâng în mod constant de prețul laptelui. Realitatea este că, la poarta fermei, litrul de lapte este uneori mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată. Care este explicația?

L.B.: Este vorba de contextul european, nu este vorba de țara noastră. Au mai urcat puțin prețurile la lapte.

R.F.: Avem sau nu surplus de lapte pe piață?

L.B.: Nu cred că avem surplus de lapte. E o politică comercială.

R.F.: În momentul de față, laptele cu cât l-ați dat? Cel mai bun preț? Știm că acum trei ani obțineați și 1,87 lei pe litru...

L.B.: Țin să fie confidențial prețul pe care îl primesc pe litrul de lapte, cel puțin până se așază lucrurile.

R.F.: Să înțelegem că este un preț bun...

L.B.: Este un preț normal.

R.F.: Care ar fi media prețului pe litrul de lapte în zona dumneavoastră?

L.B.: Am înțeles că ar fi 1,55 – 1,65 lei, undeva pe acolo.

R.F.: Asta ar însemna un preț bunicel în condițiile date?

L.B.: Se poate și mai bine. Cu banii aceștia, sunt acoperite cheltuielile de producție și mai rămâne o marjă mică.

Publicat în Interviu

Litrul de lapte ar trebui să fie plătit cu 1,7 lei (sau 40 de eurocenți), astfel încât producătorii să poată trece de nivelul de „breakeven” pe centru de cost, a afirmat Liviu Bălănici, șeful Panifcom, adăugând că nu cunoaște vreun fermier care să fie mulțumit de prețul laptelui materie-primă livrat către multinaționalele care colectează în prezent din România.

Nu mai devreme de anul 2014, Bălănici obținea 1,87 lei pe litrul de lapte, preț care îi permitea să facă investiții în ferma sa mixtă (cultură mare, creșterea porcinelor și bovinelor, respectiv panificație).

„În ceea ce privește producția de lapte, ne situăm în prezent la un nivel de 36-37 de litri pe cap de animal. Lucrăm cu LaDorna momentan, cu Lactalis și livrăm zilnic în jur de 20.000 de litri de lapte”, a declarat Liviu Bălănici, administratorul Panifcom Iași în cadrul Progressive Tour HolsteinRO - „Vezi pentru a te convinge”. „Nu cred că este mulțumit cineva de colaborarea cu multinaționalele care colectează și procesează lapte. Am avut doi ani în care prețurile au fost sub nivelul de breakeven. Chiar am pierdut bani, cu toate că am făcut producții mari și nici nu cred că vom câștiga bani în continuare. Și asta din cauză că peste 80 la sută din piață este ocupată de multinaționale și noi n-o să reușim niciodată să obținem prețuri bune. Cred că 1,7 lei litrul de lapte ar fi însă un preț corect. Acum doi ani am avut acest preț pe piață. Cu tot cu recalculat grăsimea, ajungeam până la 1,87 lei pe litrul de lapte materie-primă. Atunci era o perioadă când puteam face investiții în fermă”.

El a mărturisit însă că, în ultimul an, cu ajutorul subvențiilor europene și de la bugetul de stat a reușit să acopere o mare parte din pierderi.

„Dacă nu erau subvențiile la nivelul acesta, ușor-ușor trebuia să renunțăm la activitate. Am avut 248 de vaci eligibile la plată. Suntem cu 600 de animale la nivelul anului 2013 pentru acea subvenție națională. Cred că este incorectă data istorică și cine muncește ar trebui să primească subvențiile, nu alții care nu mai au vaci în curte”, a adăugat Bălănici.

Și pentru că tot venise vorba de costuri, el a precizat că are în continuare o mare problemă cu diferența de kilometri de la port și până în ferma sa, situată la doar nouă kilometri de frontiera cu Republica Moldova.

„Tot ce aducem din port ne costă aproape 30 de euro, iar tot ce ducem la port ne costă încă 30 de euro. În alte state, de exemplu în Germania, am văzut făcută această diferență. Toate terenurile bonitate primeau subvenții în funcție de calitatea terenului și distanța față de livrare. Acesta este un cost pentru noi, în Moldova”, a precizat șeful Panifcom.

În plus, Liviu Bălănici a declarat că în fabrica sa de pâine utilizează și făină cumpărată, în condițiile în care, în anul agricol anterior, din cele 3.500 ha, 1.200 de hectare fuseseră însămânțate cu grâu.

„Deținem o exploatație agricolă în sistem integrat: lucrăm o suprafață de 4.000 ha de teren arabil, din care 10 la sută se află în proprietate, creștem 4.500 de porcine și 1.300 de bovine (din care 560 de vaci la muls) și avem și o firmă de panificație care produce 1.000 de tone de pâine pe lună. Distribuim produse de panificație la nivel regional momentan, focusați mai mult pe orașul Iași, dar livrăm și în județele alăturate. Pentru fabrica de pâine cumpărăm făină și din altă parte. Avem însă și o moară și procesăm tot ce înseamnă grâul pe care îl producem noi. Anul trecut am avut însămânțate 1.200 ha cu grâu. Nu în ultimul rând, stăm bine la forța de muncă de nivel calificat, stăm însă mai rău la forța de muncă necalificată”, a conchis el.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Revista