Afişez elemetele după tag: majorare - REVISTA FERMIERULUI

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Publicat în Știri interne

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Capitalul social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA urmează să fie majorat, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă de aprobare printr-o hotărâre a alocării sumei de 93 de milioane de lei cu ocazia ședinței Executivului de la București, din data de 24 aprilie 2019.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fondurile în cauză vor fi utilizate în scopul aplicării strategiilor guvernamentale în eficientizarea activității de pescuit, însemnând organizare și consolidarea unor mecanisme de valorificare (vânzare – cumpărare) pește și produse din pește, precum și completarea programelor naționale de sprijinire a produselor tradiționale, vitivinicole, legume-fructe, carne de porc și pasăre, lactate, produse melifere, lână ș.a.

„Sumele alocate vor fi direcționate pe principiul eficienței și eficacității cheltuirii banilor, similar unui investitor privat prudent în economia de piață, în programe-pilot care vor fi dezbătute public pentru a servi intereselor conjugate ale actorilor din piață, în beneficiul consumatorului final”, se precizează într-un document de presă.

Sursa majorării de capital provine din disponibilul aflat în conturile MADR rezultat ca urmare a finalizării Programului SAPARD, precum şi din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare.

Casa Română de Comerț Agroalimentar are misiunea să identifice resursele și mecanismele comerciale existente, să asigure și să dezvolte verigile organizaționale și logistice lipsă pentru a le maximiza randamentul, dar și să găsească și să realizeze formule noi de integrare în circuitul comercial organizat și fiscalizat al acelor capacități de producție, procesare, depozitare mici sau marginalizate, insuficient sau deloc valorificate în prezent.

Oficial, Executivul Dăncilă a informat miercuri, 24 aprilie 2019, că a emis o hotărâre privind aprobarea unei sume alocate pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului (HG) 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”- SA.

Publicat în Știri interne

Cel puțin din punct de vedere statistic, industria lactatelor din România pare să jubileze, în condițiile în care, potrivit celui mai nou studiu GfK, din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, anul trecut, românii au cheltuit cu 9% mai mult pe produse lactate, iar magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate.

„Din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, toate segmentele de bunuri de folosință curentă au înregistrat creșteri pe parcursul anului 2018, influențate de coșuri mai mari achiziționate la un act de cumpărare. Remarcăm cea mai accelerată evoluție în rândul lactatelor pentru care românii au cheltuit cu 9% mai mult”, afirmă specialiștii companiei de cercetare statistică.

În ceea ce privește produsele alimentare, spun analiștii GfK, atât cele ambalate, cât și cele proaspete au avut o dinamică de aproximativ 6% în valoare, în timp ce pentru segmentul băuturilor (alcoolice și non-alcoolice) se observă o creștere mai modestă, de doar 4%.

Din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparație cu anul trecut, în schimb suma medie platită la un act de cumpărare s-a majorat cu 6%.

Magazinele de tip discount iau avânt pentru cumpărăturile casnice

Pe parcursul anului 2018, comerțul modern a căpătat o importanță și mai mare pentru cumpărăturile de produse de larg consum cu destinație casnică. Aceste formate dețin în prezent 62% dintre cheltuieli, cu aproape 2 puncte procentuale mai mult decât în 2017.

„Românii au lăsat cea mai mare parte din bani în hipermarketuri, însă au fost vizitate mai rar pentru achiziția de produse pentru acasă. În schimb, magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate. Și magazinele moderne de proximitate și-au consolidat poziția pentru cumpărăturile casnice și au reușit să atragă mai mulți cumpărători în 2018 față de 2017”, adaugă cei de la GfK.

Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului 2018 o creștere de 5,7%, comparativ cu 2017. Creșterea a fost determinată în cea mai mare parte de inflație. Conform Eurostat, majorarea prețurilor alimentelor a fost anul trecut de 4%. Consumul s-a aflat într-o ușoară creștere, însă românii nu au mai migrat către segmente superioare de preț.

Publicat în Știri interne

Programul de promovare pentru anul 2019 a produselor agroalimentare europene sub sloganul „Enjoy, it’s from Europe”, finanțat din fonduri europene, va avea în acest an un buget anunțat de 201,1 milioane euro, accentul punându-se pe promovarea schemelor de calitate ale Uniunii Europene (UE), etichetarea produselor bio și metodele de producție, conform unui anunț făcut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Practic, pentru anul în curs, bugetul destinat promovării produselor agricole pe piața internă și în țările terțe a crescut față de anul 2018 cu 12,5 milioane euro, data-limită de depunere a proiectelor fiind jumătatea lunii aprilie 2019.

Programul „Enjoy, it’s from Europe” se adresează organizațiilor profesionale și interprofesionale, grupurilor și organizațiilor de producători, precum și celor din sectorul agroalimentar, care au ca obiect de activitate acțiuni de promovare.

Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene, iar programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din organizații europene.

În acest context, joi, 21 februarie 2019, la sediul MADR a avut loc seminarul „INFO DAY – Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare”, organizat de instituția citată în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) din cadrul Comisiei Europene (CE).

Alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-au aflat subsecretarul de stat, Maricel – Floricel Dima, directorul general al Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț, Amelia Rus, experții din cadrul direcțiilor tehnice ai MADR, APIA și DAJ. Totodată, au participat și grupurile aplicante pe sistemele de calitate europene, precum şi reprezentanți ai organizaţiilor interprofesionale.

Potrivit unui comunicat de presă al MADR, oficialii de la Comisia Europeană, Marta de Medina-Rosales și Vincenza Ferrucci au prezentat principalele prevederi ale acestui program de finanțare - politica UE privind promovarea, programul de lucru și cererile de propuneri pentru anul 2019.

Astfel, au fost detaliate prioritățile tematice, bugetele alocate, entitățile și produsele eligibile, piețele care vor fi țintite și procedura de transmitere a propunerilor de proiecte.

Persoanele interesate să obțină acest sprijin pot afla mai multe detalii de pe site-ul www.madr.ro, secţiunea Agricultura – Promovare produse agroalimentare.

Publicat în Finantari

În ianuarie a.c., față de luna decembrie 2018, cel mai mare nivel de creștere a prețurilor a fost plasat de Institutul Național de Statistică (INS) în dreptul cartofilor, cu nu mai puțin de 10,02 procente.

Majorări semnificative de preț au fost consemnate şi în cazul altor legume şi conserve de legume, potrivit datelor publicate miercuri, 13 februarie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, mierea şi fasolea boabe s-au ieftinit în prima lună a acestui an, preţurile fiind în scădere cu 0,13% şi, respectiv, 0,05%.

Statisticile Federaţiei Națonale „Cartoful” spun că, în 2018, au fost înregistraţi la APIA pentru a beneficia de subvenţii 38.000 de hectare cultivate cu cartofi (de consum, sămânţă, pentru industrie), faţă de aproximativ 60.000 de hectare în urmă cu trei ani.

Pentru anul în curs, încă din 2018, estimările erau pesimiste.

„Până acum, la cartofii de toamnă producţia se anunţă foarte slabă din cauza secetei. Dar vom vedea, totul depinde de vreme. Însă s-au scumpit sămânţa şi motorina, iar noi am rămas cu preţurile la fel. Nu am semnat încă contractele pentru 2019, dar este posibilă o creştere de preţ”, preciza pentru presa de specialitate, în noiembrie 2018, Peter Laszlo, unul dintre cei mai mari cultivatori din România.

În 2017, fermierii români au cultivat cartof pe o suprafaţă de 168.000 de hectare, de pe care au realizat peste 3,1 milioane de tone.

Preţurile de consum s-au majorat cu 0,8 puncte procentuale în ianuarie 2019, comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 3,77%, a mărfurilor nealimentare cu 3,29% şi a serviciilor cu 2,71%, conform acelorași date ale INS.

Publicat în Piata agricola
Joi, 07 Februarie 2019 14:20

De ce cresc prețurile alimentelor

Revirimentul prețurilor lactatelor, respectiv cele ale uleiurilor vegetale și zahărului au susținut majorarea indicelui costurilor cu produsele alimentare în prima perioadă a acestui an, conform informării transmise joi, 7 februarie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Mai exact, analiștii instituției citate susțin că preţul lactatelor s-a majorat cu 7,2 la sută în luna ianuarie a.c., în comparație cu luna decembrie 2018, luând astfel sfârșit o perioadă de şapte luni consecutive de scădere. Conform FAO, nivelul limitat al comerțului peste graniță originat din Europa, ca urmare a cererii interne puternice, a fost principalul factor care a stat la baza acestei creşteri. Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 4,3% în luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, în timp ce preţul zahărului a crescut cu 1,3%. În schimb, preţul la carne a rămas neschimbat.

Tot joi, FAO şi-a îmbunătăţit previziunile cu privire la producţia mondială de cereale în 2018 până la 2,611 miliarde de tone, ca urmare a revizuirii în creștere a estimărilor privind producţiile de porumb, grâu şi orez.

„O mare parte din creşterea preconizată este asociată cu creşterile aşteptate în Europa, unde vremea favorabilă a fost benefică pentru randamente, iar însămânţările sunt prognozate să se extindă, graţie preţurilor atractive”, afirmă specialiștii FAO.

În pofida îmbunătăţirii estimărilor, producţia mondială de cereale rămâne cu 1,8% (47,4 milioane de tone) sub valoarea-record înregistrată în 2017.

În mod regulat, FAO publică lunar propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna ianuarie 2019, acest indice a avut o valoare de 164,8 puncte, comparativ cu un nivel de 161,8 puncte în luna decembrie 2018. Chiar dacă în prima lună a acestui an s-au înregistrat creșteri, indicele rămâne cu 2,2% sub nivelul înregistrat în luna ianuarie 2018.

Publicat în International
Vineri, 09 Noiembrie 2018 19:28

Cresc prețurile lactatelor românești

Produsele lactate se vor scumpi ca urmare a majorării costurilor de transport, a lipsei infrastructurii rutiere şi a creşterii salariului minim, care oricum nu a fost bugetat de nimeni pe anul 2018, a mărturisit, vineri, 9 noiembrie 2018, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

„Vă interesează dacă se scumpesc produsele lactate, dacă se scumpeşte piaţa? Sigur se va scumpi, pentru că avem în primul rând inflaţia, a crescut costul de transport, avem lipsă de infrastructură rutieră, salariul minim - am primit mesaj că nu ar fi acum în decembrie şi că o să amânăm - dar nici nu a fost bugetat la nimeni pe 2018. Nici eu nu sunt de acord să dăm salariul în funcţie de vechime, vârstă sau studii. Poate la stat, la bugetari. Noi, în mediul privat, plătim pe performanţă. (...) Ceea ce ar fi important să facă statul: să nu îşi mai bage nasul atât de insistent în partea asta economică privată, în mediul de afaceri; nu se pricepe. Au demonstrat în 28 de ani că nu se pricep. Dacă se pricepeau, aveam acum hipermarketuri de stat, cu capital de stat, aveam fabrici şi uzine aşa cum le aveam în 1989. (...) Costurile noastre au crescut foarte mult, ceea ce înseamnă că produsele se vor scumpi. Cu cât? Nu pot să vă spun. Materiile prime s-au scumpit, indiferent că este făină, lapte, carne. Costurile pe transport au crescut, utilităţile, gaze şi energie, taxe... acum depinde când or să ne permită hipermarketurile să intrăm la negociere pentru creştere, nu pentru coborâre”, a explicat șeful APRIL, la evenimentul „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Dorin Cojocaru a adăugat că necesarul de lapte pentru industria procesatoare din România este în jur de un milion de tone de lapte pe an, acesta fiind asigurat de aproximativ 253.000 de vaci, care trăiesc în exploatații performante. Pe de altă parte, producătorii înregistraţi pe Ordinul 111, în jur de 450, în care intră şi zona tradiţională, procesează dublu cât industria, în jur de două milioane de tone, însă ei nu vând în hipermarketuri, „în comerţul civilizat”, de unde cumpără 60% din populaţie, mai ales cei din mediul urban.

În România mai sunt 185 de fabrici de produse lactate autorizate sanitar-veterinar pentru comerţ intracomunitar şi funcţionează 135, doar cele care au mai mult de cinci angajaţi.

Publicat în Știri interne
Marți, 06 Noiembrie 2018 23:11

Alimente mai ieftine și cereale mai multe

Diminuarea preţurilor la produse lactate, carne şi uleiuri vegetale a contrabalansat majorarea preţului la zahăr, fapt care, tangențial, a făcut ca indicele global al preţurilor la produsele alimentare să coboare cu 0,9% în octombrie 2018, comparativ cu luna precedentă, a anunțat zilele trecute Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

În fiecare lună, instituția citată publică propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna octombrie 2018, acest indice a ajuns la un nivel de 163,5 puncte, în scădere cu 0,9% faţă de o valoare revizuită de 164,9 puncte în luna septembrie şi cu 7,4% sub nivelul din luna octombrie 2017.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta mondială de cereale în 2018, până la 2,601 miliarde de tone, în creştere cu aproape 10 milioane de tone faţă de estimarea precedentă, dar cu 57 de milioane de tone sau 2,1% sub producţia-record înregistrată în 2017. Producţia mondială de grâu în 2018 este estimată de FAO la aproximativ 728 de milioane de tone, ceea ce reprezintă un declin de 4,3% comparativ cu 2017.

„Culturile de grâu de toamnă, care vor fi recoltate în 2019, sunt în prezent însămânţate în emisfera nordică, în timp ce preţurile avantajoase sunt aşteptate să stimuleze creşterea suprafeţelor însămânţate cu grâu în Uniunea Europeană, SUA şi India”, se arată în raportul FAO.

INS dă vestea bună – a crescut cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul. „De vină”, produsele alimentare

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 5,2 procente, pe serie brută, în primele 9 luni din 2018, faţă de perioada similară a anului 2017, iar ca serie ajustată cu 6%, potrivit datelor publicate luni, 5 noiembrie 2018, de Institutul Naţional de Statistică.

Majorarea pe serie brută s-a datorat creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+6,1%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2%).

Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, majorarea s-a datorat creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+7,1%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017 a înregistrat o creştere cu 2,3% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,5%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,9%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,6%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017, a înregistrat o creştere cu 2,8% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,5%) şi la vânzările de produse nealimentare (+1,8%).

În septembrie 2018, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 3,9%, din cauza scăderilor din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,7%) şi din vânzările de produse nealimentare (-3,8%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,2%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri a crescut pe ansamblu cu 1,1%, ca urmare a creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,6%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,7%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au rămas neschimbate.

Publicat în Piata agricola

Contractele futures pe grâu tranzacționate vineri, 28 septembrie 2018, la Bursa de la Paris (Euronext), au cunoscut un ușor reviriment, independent de datele calitative și cantitative vehiculate în cel mai nou raport USDA, conform informațiilor agregate de analiști specializați din piață.

Și asta, în condițiile în care nu cu mult timp în urmă piața arăta altfel și oarecum în tandem situația înregistrată pe atunci pe Bursa de la Chicago.

Chiar și așa, în ceea ce privește bonusurile, acestea au urmat un drum relativ constant, în ușoară scădere, în contextul unei cereri scăzute la export.

Contractul futures pentru grâu BL2Z8, cu livrare în decembrie, tranzacționat pe Bursa Euronext (piața specializată cu sediul la Paris), s-a stabilizat la un nivel de 201,50 euro tona metrică sau 233,92 USD/TM.

Anterior, acesta atingea cel mai mic nivel al ultimelor 10 zile, mai exact un total de 199,25 euro tona metrică, însă o ușoară modificare a contractului la grâu Wv1 tranzacționat pe Bursa din Chicago (CBOT) și nivelul psihologic de 200 de euro au dus la o stabilizare a pieței europene.

Traderii nu au părut atrași de grâu, chiar și cu datele USDA privind producția și stocurile de materie primă date publicității în aceeași zi, nu același lucru putând fi spus și în cazul stocurilor de porumb și soia, unde interesul pare a fi mai mare.

Și situația în care timp de două săptămâni balanța euro-dolar s-a înclinat în favoarea monedei americane a dus la o stabilizare a prețurilor pe Bursa de la Paris (Euronext).

După fluctuațiile vizibile din ultimele luni, generate de condițiile agrometeo neprielnice și de o producție redusă în majoritatea țărilor mari exportatoare, piețele grâului s-au consolidat și sunt în expectativă.

„Ne-am confruntat cu o majorare bruscă a prețului în lunile iulie și august 2018, ca urmare a scăderii nivelului disponibilului. Se pare că acum vom fi nevoiți să așteptăm până în a doua jumătate a sezonului pentru a ne confrunta cu tensiunile generate de cerere și ofertă”, a precizat Alexandre Boy, de la compania de analiză agribusiness Agritel, citat de presa europeană.

În rapoartele lunare care cuprind și previziuni asupra pieței, Comisia Europeană și-a menținut nemodificată estimarea cu privire la exportul de grâu moale al blocului comunitar în sezonul 2018-2019, la un nivel de 20 de milioane de tone, în scădere față de cele 21,3 milioane de tone înregistrate în anul anterior, un total și așa catalogat drept modest.

De asemenea, analiștii CE și-au revizuit ușor estimările cu privire la recolta de grâu moale de anul acesta până la un total de 128,7 milioane de tone, fiind confirmată astfel o scădere abruptă de la totalul de 142 de milioane de tone înregistrate în 2017.

Așteptările sunt ca fermierii europeni să majoreze suprafețele însămânțate cu grâu pentru a avea o recoltă mai mare la anul, încurajați de prețurile mari de anul acesta, cât și de o scădere a suprafețelor semănate cu rapiță, ca urmare a efectelor nedorite generate de secetă.

În Franța, bonusurile oferite în porturi pentru livrare aproape de termen s-au menținut și chiar au scăzut, vineri, ca urmare a cererii scăzute și a informațiilor potrivit cărora silozurile din porturi îți reduc rata de recepție-marfă pe fondul stocurilor apreciabile.

În Germania, bonusurile cash oferite în Portul din Hamburg au luat-o la vale. Grâul pentru panificație standard, cu un procent de proteină de 12 procente și cu livrare în octombrie sunt de 2,5 euro peste nivelul contractului futures tranzacționat pe Euronext, cu livrare în luna decembrie, față de nivelul de 3 euro cât se înregistra joia trecută.

„Încărcările pentru export din porturile germane au un nivel vizibil mai mic față de anii anteriori, iar jucători importanți de pe piața Mării Negre, cum este cazul Rusiei, Ucrainei și României, domină piețele de export”, a precizat pentru Reuters un trader german.

Potrivit statisticilor USDA, stocurile globale de grâu pentru sezonul 2018 - 2019 sunt estimate a fi mai mari cu 4,7 milioane de tone, ca urmare a unei creșteri a producției cu 3,4 milioane de tone și a proviziilor inițiale mai mari.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista