Afişez elemetele după tag: marian cuzdrioreanu - REVISTA FERMIERULUI

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Publicat în Știri interne

ANSVSA urmează să vină în sprijinul micului producător/procesator din sectorul agroalimentar prin modificarea Ordinului 111/2008, fiind vizată introducerea unei distincții clare între industriașul de profil și micul business în ceea ce înseamnă costurile pentru înregistrarea afacerilor nișate și cele aferente analizelor specializate, precum și diversificarea tipurilor de produse comercializate, orientarea actuală a consumatorilor fiind, potrivit afirmațiilor lui Radu Roatiș Chețan, către produsele din pește și către cele vegetale.

În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a organizat în data de 13 iulie, începând cu ora 10:00, la sediul instituţiei, o întâlnire de lucru cu membrii Consiliului Consultativ, având ca subiect principal tocmai acest proiect de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat.

Scopul declarat al acestei întâlniri a fost consultarea reprezentanţilor operatorilor economici care desfăşoară activităţi în sectoare ce ţin de competenţa Autorităţii, în vederea definitivării în cel mai scurt timp a acestor reglementări.

În deschiderea evenimentului, președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan, a vorbit atât de experiența sa în ceea ce privește Ordinul 111/2008, cât și despre motivația care a stat la baza deciziei de modificare.

El pune pe seama unei slabe comunicări neînțelegerile pe care micii producători din sectorul agroalimentar le-au avut atunci când a venit vorba de reglementările prevăzute în acest ordin al președintelui ANSVSA. Chețan spune că soluțiile prevăzute în Ordinul 111/2008 nu împiedicau, ci, dimpotrivă, reglementau corespunzător comercializarea produselor specifice.

„Eu am o experiență. (n.r. - Ordinul) 111 este puțin legat într-un fel și de numele meu (n.r. - Radu Roatiș Chețan semna acest act normativ în 16 decemrie 2008). Prima oară când a apărut Ordinul 111, m-au chestionat vecini de-ai mei, cunoscuți – eu am o casă la țară, n-am făcut niciun secret din acest lucru – m-a întrebat un cioban de pe Valea Mureșului: «Domnule doctor, eu te cunosc de când erai „normal”. Acum să mă pui să-mi cumpăr casă de marcat la stână? Nu cred că pot să fac asta». În lipsă de comunicare, oamenii au înțeles altceva. (...) Cu toții ne aducem aminte ceea ce a însemnat trauma europeană care a fost Escherichia Coli – E.Coli – în celebrul deja caz cu acei castraveți infestați, veniți din Spania pe relația Germania. (...) Acest Ordin 111/2008 a dat posibilitatea micilor producători să se exprime, să iasă la vânzare. N-a fost vorba nicidecum de niște soluții care să interzică, dimpotrivă, au scos la lumină posibilitatea vânzării”, a spus Chețan.

Poate cea mai importantă modificare vizată de șeful Autorității este și cea cu privire la producția și comercializarea alimentelor tradiționale (mai nou produse din pește și vegetale), în cantități mici, însă notificate corespunzător Direcțiilor Sanitare Veterinare județene și respectând reguli de igienă și siguranță alimentară.

„(...) Am considerat că fără (...) comunicare, lumea în România (...) nu va înțelege că este permis să faci comerț, dar că trebuie să fii înregistrat, să anunți o Direcție Sanitară Veterinară județeană că dorești să faci acest tip de activitate. Spre exemplu, un mic proprietar de pensiune trebuie să știe că îi este permis să-și taie porcul, să facă produse tradiționale, să-și aștepte musafirii, respectând însă reguli de igienă și siguranță alimentară; nimeni nu-i interzice să facă acest lucru. El trebuie să fie luat în evidență, înregistrat, autorizat acolo unde este cazul și lucrurile pot să se demareze frumos, corect, protejând sănătatea populației. Odată luat în evidență, micului producător i se descriu în amănunt regulile de igienă, de siguranță și de sănătate publică pe care trebuie să le îndeplinească”, a afirmat Radu Roatiș Chețan. „De aceea, un al treilea act normativ pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, alături de prezentarea noului site pe care îl promovăm, a imaginii ANSVSA, este cel care vizează modificarea Ordinului președintelui ANSVSA nr. 111 din 16 decembrie 2008. Acesta stipulează vânzarea produselor obținute de către micii producători și procesatori, în unitățile lor familiale, și care vine să completeze ceva ce în România a crescut ca și consum foarte mult: vorbesc de consumul de pește, de tot ce vine din mediul acvatic, precum și consumurile crescute pe non-animal. Asistăm la o polarizare a consumului alimentar în zona de vegetale; Ordinul 111/2008 va reglementa inclusiv diversificarea gamei de produse pe care micul producător le poate comercializa”.

Conform afirmațiilor lui Radu Chețan, proiectul de modificare a Ordinului ANSVSA 111/2008 este în dezbatere publică timp de 30 de zile, conform Legii 544. Se așteaptă însă atât opiniile industriei de profil, cât și pe cele ale fermierilor, micilor producători, astfel încât să se ajungă la o formă finală unanim agreată.

„Sperăm că undeva în luna septembrie modificarea să fie deja legiferată”, a mai precizat președintele Autorității.

matiesMarian Cuzdrioreanu, președintele RO-FISH: „Vom avea produse sănătoase care vor fi controlate de către autoritățile sanitare veterinare”

Reprezentantul unuia dintre sectoarele menționate de către Roatiș că ar fi luat amploare în ultima perioadă ca prezență pe piață, în speță cel al peștelui, Marian Cuzdrioreanu, a precizat că modificarea Ordinului 111/2008 este, în viziunea sa, un aspect pozitiv, mai ales în ceea ce privește prelucrarea primară, controlată sanitar-veterinar, a materiei-prime, în centrele de colectare.

„Faptul că, la un moment dat, se relaxează și se pune în plus, de pildă, la centrele de colectare, și prelucrarea, este o chestie pozitivă. Faptul că, de pildă, la pescării, având condițiile igienico-sanitare optime, să poată să fie servit clientul, iar acesta să nu se mai ducă acasă, să se murdărească, să dezoseze, să eviscereze și să porționeze, de asemenea, este un lucru extraordinar”, a mărturisit Cuzdrioreanu. „Eu reprezint industria pescărească, dar sunt jumătate ardelean, jumătate moldovean. O reprezint și pe bunica, îl reprezint și pe vărul care în gospodăria lui crește diferite animale și, sub control sanitar-veterinar, toți aceștia pot reuși să scoată pe piață niște produse extraordinare, fără niciun fel de conservanți; (...) alimentație sănătoasă. Vom avea produse sănătoase care vor fi controlate de către autoritățile sanitare veterinare”.

La rândul său, Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, el însuși un producător de pâine tradițională (reprezentând astfel sectorul vegetal, amintit de Radu Roatiș Chețan), a apreciat decizia ANSVSA de modificare a Ordinului 111/2008 ca fiind una benefică, menită să susțină micul producător local sufocat uneori de giganții agroalimentari, prin reglementarea cererii pieței și a nivelului taxelor de autorizare și analiză sanitară-veterinară.

„Ceea ce producătorii industriali vor să distrugă, astfel încât să rămână numai ei în piață, ANSVSA a venit în sprijinul micului producător și a completat Ordinul 111/2008 cu cererea pieței. Micul producător, dacă face 20 de borcane de dulceață și trebuie să plătească 600 de lei pentru autorizare, și mai trebuie să ducă și 10 lei la analiză, se alege praful de business-ul lui. Atunci, ANSVSA vine în sprijinul micului producător și spune că acesta se va duce doar cu un borcan la analiză și va plăti 100 de lei. Nu va mai trebui să plătească 600 sau 1.000 de lei cum plătește nu știu care mare firmă care face un milion de borcane pe an. Se va face distincție foarte clară între industrie și micul producător prin acest Ordin 111/2008. Cu siguranță, toți trebuie să fim controlați, indiferent că este industrie sau mic producător, trebuie să avem norme de igienă, să respectăm igiena în cadrul societății, să oferim un produs sănătos consumatorului, dar costurile de analize, cele pentru controale, pentru autorizare vor fi mult mai mici față de cele ale industriei. Controalele și normele vor fi adaptate volumului business-ului”, a declarat Mătieș pentru Revista Fermierului.

Tot în cadrul acestei întâlniri a fost prezentat și proiectul ANSVSA de modificare a site-ului instituţiei. Conform noilor informații prezentate în Consiliul Consultativ, cei care au analize sanitare-veterinare în curs (atât la nivelul Capitalei, dar mai ales în provincie) urmând să aibă acces la rezultatele parțiale/definitive înscrise în baza de date cu ajutorul unui user și al unei parole care vor fi emise după upgradarea zonei online a Agenției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

„Lucrăm la un rebranding al Autorității. Noul site aduce un element de noutate, în care dumneavoastră sau colegii dumneavoastră pot să urmărească pe circuit, de la depunerea probelor, parcursul fiecărui buletin de analiză și modul în care el este lucrat la nivelul fiecărui județ, doar accesând site-ul, bineînțeles având parolă, un user și tot ceea ce trebuie. Este o primă prezentare a ceea ce vrem să facem și, de aceea, așteptăm un feedback”, a conchis Roatiș.

La finele anului 2013, România ajunsese printre fruntaşele din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de produse tradiționale, atestate la nivel naţional. Însă, după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, cifra totală s-a redus de aproape 10 de ori, de la circa 4.400 atunci la aproape 480 la nivelul lunii octombrie 2015.

Noile reglementări au fost introduse în urmă cu trei ani prin intermediul Ordinului MADR 724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial din 11 noiembrie. Schimbarea abordării referitoare la atestare a fost necesară în primul rând pe fondul „exploziei” de târguri „tradiţionale” şi înmulţirii suspiciunilor că produsele oferite cu acele prilejuri erau de fapt industrializate, iar unele dintre ele ar fi fost chiar cumpărate din supermarketuri şi, după anumite „retuşuri” de ambalare sau etichetare, vândute ulterior ca produse „autentice”, la preţuri mult mai mari.

Potrivit ordinului amintit anterior, produs tradiţional înseamnă „produs alimentar fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.” Pentru înregistrarea produselor tradiţionale a fost înfiinţat Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT).

Pe de altă parte, producătorilor industriali nu li se mai permite să folosească sintagma, ei putând cel mult să obţină pentru anumite sortimente atestarea de reţetă consacrată românească (procedură reglementată prin Ordinul nr. 394/2014), definită ca fiind „produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin”. Înregistrarea acestor specialităţi se face în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate (RNRC).

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista