masuri - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. Însă, COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat luni mai multe sesiuni de primire a proiectelor de investiţii pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale şi asigurarea producţiei agricole, valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR 2020 depăşind 71 de milioane de euro.

Mai exact, pentru prima dată, AFIR lansează o serie de măsuri complementare celor de investiţii, menite să reducă efectele dezastrelor naturale, ale catastrofelor climatice, fie că este vizată prevenirea situaţiilor nefavorabile, fie refacerea terenurilor agricole afectate de condiţii de mediu adverse. De asemenea, este deschisă în premieră o linie de finanţare prin care fermierii pot obţine sprijin financiar să-şi asigure atât culturile, cât şi animalele.

Astfel, în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2019 se pot depune proiecte pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile prin subMăsura 5.1.

Alocarea financiară disponibilă pentru beneficiarii publici ai acestei submăsuri (sM) este de 7,36 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro pentru instalaţii de dezinfecţie, 3,86 milioane de euro pentru autoutilitare probe şi dotarea laboratoarelor şi un milion de euro pentru camere frigorifice.

Totodată, beneficiarii privaţi ai acestei subMăsuri au la dispoziţie fonduri în valoare de 7,41 milioane de euro.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, 1 aprilie - 30 iunie 2019, este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru investiţii privind refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectate de dezastre naturale, de condiţii de mediu adverse şi de evenimente catastrofale, finanţate prin subMăsura 5.2. Bugetul disponibil pentru acest tip de investiţii este de 13,677 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, începând cu 1 aprilie 2019 se lansează prima sesiune de depunere a cererilor de finanţare prin subMăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor”. Data-limită de depunere a cererilor de finanţare este 30 noiembrie 2019. Fondurile disponibile pentru fermieri sunt în valoare de 42,79 milioane de euro.

Reprezentanţii AFIR precizează că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o nouă sesiune a sM 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

„Dezastrele şi calamităţile naturale pot interveni oricând, în orice moment, iar noi trebuie să fim pregătiţi în mod eficient să facem faţă unor astfel de situaţii. Punem accent pe măsurile esenţiale de prevenire, dar şi pe cele de reducere a riscurilor de dezastru. Este important ca autorităţile publice locale să îşi dezvolte strategii de reducere a riscului reprezentat de fenomenele naturale, dar şi pentru consolidarea capacităţilor de gestionare a acestora. (...) Fondurile europene disponibile pentru toate aceste tipuri de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020, depăşesc 71 de milioane de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Cererile de finanţare se depun on-line pe pagina de internet a Agenţiei, www.afir.info, până la termenul prevăzut în anunţul de lansare sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri europene au la dispoziţie Ghidul solicitantului ce poate fi consultat gratuit pe portalul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR în pagina dedicată fiecărei submăsuri.

Publicat în Finantari

Pe toate traseele pe unde vor veni pelerini, vor fi instalate puncte de dezinfecţie, ca măsuri de prevenire a pestei porcine africane (PPA) luate până pe 16 octombrie 2018, cât se desfăşoară Sărbătorile Iaşiului, a afirmat primarul orașului, Mihai Chirica, demersul făcând parte dintr-un plan mai larg de reducere a riscului de apariţie şi răspândire a PPA.

Conform sursei citate, măsurile de prevenţie au fost aprobate în Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă și includ chiar și restricții la comercializarea produselor de origine animală.

„Planul privind supravegherea şi prevenirea apariţiei pestei porcine pe raza municipiului Iaşi interzice comercializarea porcilor vii în târguri şi pieţe. Vor fi admise la comercializare în pieţe produsele de origine animală numai de la producătorii care prezintă adeverinţă de la medicul sanitar-veterinar zonal. Va fi înştiinţată populaţia să consume produse de origine animală numai din unităţile controlate şi autorizate sanitar-veterinar. Vor fi identificate locurile de parcare a mijloacelor de transport şi igienizarea cât mai frecventă a acestor locuri, în special ecarisarea resturilor alimentare identificate în aceste locuri pentru prevenirea eventualei răspândiri a agentului patogen”, a ținut să precizeze edilul Iaşiului.

Chirica a mai afirmat că va fi interzisă oferirea către pelerini a pachetelor cu mâncare de către persoane fizice sau juridice, organizaţii neguvernamentale sau societăţi comerciale care nu prezintă autorizaţie sanitar-veterinară.

Nu în ultimul rând, vor fi intensificate controalele în pieţe şi la agenţii economici care vin la Târgul de Toamnă de la Sărbătorile Iaşiului.

Publicat în Revista Presei

Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2017 - 2019 va suferi modificări în ceea ce priveşte normele de aplicare, sprijinul financiar şi măsurile din program, conform unor completări aduse Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 aprobate în şedinţa de joi, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, în perioada 2017 - 2019, România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru PNA, în creştere cu 7,2% faţă de suma alocată acestui program în perioada 2014-2016.

Comisia Europeană (CE) participă la finanţarea acţiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 - 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 - 2016.

Astfel, pentru achiziţionarea prin intermediul cooperativelor a următoarelor produse: măturător, centrifugă, respectiv topitor de ceară cu abur din inox se introduce un termen de transmitere a proceselor verbale încheiate între cooperativă şi membrii acesteia, respectiv anual, după plata ajutorului, până la 1 martie, şi se reglementează sancţiunea aplicată în cazul în care nu sunt transmise în termenul prevăzut.

Totodată, în cazul achiziţionării de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică, se reglementează numărul maxim de medicamente care se pot deconta, respectiv trei medicamente diferite, în vederea controlului eficient al utilizării fondurilor alocate prin Program.

„În vederea autorizării furnizorilor de medicamente este necesar să se specifice că aceştia trebuie să fie autorizaţi sanitar veterinar pentru a putea comercializa medicamente, iar ca document justificativ să se prezinte copia documentului care atestă autorizarea sanitară veterinară. Având în vedere că se decontează 25% din totalul stupilor cu familii de albine deplasaţi în pastoral, în documentul care atestă aceasta trebuie să fie menţionat numărul de stupi deplasaţi în pastoral”, precizează MADR.

Potrivit sursei citate, în scopul stabilirii eligibilităţii furnizorilor de cutii este necesară introducerea documentului de autorizare pentru comercializare a cutiilor, respectiv copia certificatului de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului a furnizorilor de cutii.

În context, pentru exactitatea reglementării, în cazul achiziţionării de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică se redefinesc dimensiunile minime/maxime ale efectivului deţinut în vederea achiziţionării de mătci şi/sau familii de albine.

De asemenea, se reglementează decontarea cheltuielilor în funcţie de efectivul deţinut, conform adeverinţei ANZ, pentru toate măsurile.

„Pentru evitarea creării condiţiilor artificiale este necesară reglementarea condiţiei ca furnizorii de medicamente, mătci, familii de albine sau stupi să nu poată fi şi beneficiari ai produsului pentru care sunt furnizori în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019. Totodată, tot pentru evitarea creării condiţiilor artificiale, în cadrul Programului, solicitantul care este şi furnizor constituit sub o altă formă de organizare decât cea prin care solicită sprijin nu este eligibil”, arată instituţia.

Nu în ultimul rând, termenul-limită de depunere a cererilor pentru obţinerea sprijinului până la data de 15 august se înlocuieşte cu 1 august, din cauza timpului redus pentru efectuarea până la data de 15 octombrie atât a controalelor administrative şi la faţa locului, cât şi a plăţii sprijinului, având în vedere numărul mare de apicultori solicitanţi ai sprijinului.

Potrivit MADR, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene, pentru anul 2018, cursul de schimb utilizat este cel stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Conform datelor vehiculate de instituția citată, suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 - 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 - 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget naţional); pentru anul 2019 - 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget naţional).

România produce anual, în medie, 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Publicat în Finantari

Lucerna, castraveții pentru industrializare cultivați în câmp și cartoful timpuriu pentru industrializare vor pierde bani europeni alocați prin măsurile de sprijin cuplat, de mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor Art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, urmând să beneficieze sfecla de zahăr, tomatele pentru industrializare cultivate în câmp și legumele cultivate în sere și solarii, tomatele pentru consum în stare proaspătă, castraveții pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardeiul, respectiv varza și vinetele pentru consum în stare proaspătă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cazul sfeclei de zahăr, decizia de a transfera fonduri s-a bazat pe faptul că, în ultima perioadă, prețul zahărului pe piața mondială și europeană a scăzut dramatic, mai exact indicele prețurilor la zahăr a înregistrat o scădere cu peste 30% față de anul anterior, determinând scăderea prețului de achiziție a sfeclei de zahăr, de la cultivatori, sub prețul de producție.

„Având în vedere situația descrisă, de asemenea, s-a considerat necesară suplimentarea plafonului financiar care se alocă măsurii de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru a da un semnal pozitiv cultivatorilor, în sensul motivării acestora de a menține în cadrul asolamentului această cultură. Se are în vedere astfel reducerea riscului de abandonare a producției și asigurarea aprovizionării fabricilor de zahăr recunoscute de MADR”, se mai menționează în documentul de presă.

În cazul sprijinului pentru tomatele cultivate în câmp destinate industrializării, mai spun specialiștii MADR, este necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, întrucât ținta de suprafață notificată încă nu a fost  atinsă și, prin urmare, nu se poate asigura aprovizionarea în fiecare an a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita consecințele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare a acestora.

În ceea ce privește sprijinul pentru legume cultivate în sere și solarii, se consideră necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii deoarece acest sector încă nu înregistrează creșteri semnificative, cu impact în aprovizionarea piețelor cu legume. „Totodată, precizăm că din cauza evoluției factorilor climatici care diferă de la un an la altul, în special în primul trimestru al anului, se constată o majorare a costurilor de producție pentru spațiile protejate”, se menționează în același comunicat de presă.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea culturii și, totodată, să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanțarea măsurii și limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei Europene (CE).

Plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri, care se aprobă, sunt următoarele: a) 31.602.000 euro pentru soia; 11.873.070 euro pentru lucernă; c) 400.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe; d) 179.760 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră; e) 4.699.000 euro pentru orez; f) 823.200 euro pentru sămânţă de cartof; g) 126.880 euro pentru hamei; h) 20.666.910 euro pentru sfeclă de zahăr; i) 2.067.066 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp; j) 23.410 euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp; k) 4.479.740 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă; l) 480.000 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre; m) 1.740.614 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

În ședința Executivului de la București din 18 aprilie 2018, s-a aprobat Hotărârea privind plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017.

Concret, acestea se vor încadra în suma maximă de 79.161.650 euro, în echivalent 364.088.177 lei care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat MADR pe anul 2018 și modalitatea de stabilire a cuantumului pe unitatea de măsură, aferent acestora.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor Art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) prin raportarea plafoanelor aprobate la suprafețele eligibile pentru anul 2017.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

Curtea de Conturi Europeană urmează să examineze dacă statele membre și Comisia Europeană au contribuit în mod eficace până în prezent la atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor.

Este pentru prima dată când un audit al Curții este consacrat acestui subiect. Obiectivul auditului va fi de a evalua acțiunile care au fost întreprinse pentru a se asigura conformitatea cu legislația privind bunăstarea animalelor și pentru a se îmbunătăți coordonarea între activitățile din acest domeniu și politica agricolă comună.

Auditul se va limita la animalele de fermă, incluzând aici și păsările, acestea făcând obiectul celei mai mari părți din legislația UE în materie. În UE, există aproximativ 4,5 miliarde de pui, de găini ouătoare și de curcani și circa 330 de milioane de vite, porcine, caprine și ovine. Pe lângă condițiile de viață ale animalelor în cadrul exploatațiilor agricole, auditul va fi pe aspectele legate de transportul și pe sacrificarea acestora.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate de UE în cadrul dezvoltării rurale în vederea efectuării de „plăți pentru bunăstarea animalelor” se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Măsurile sunt menite să încurajeze ameliorarea nivelului de bunăstare dincolo de cadrul minim al cerințelor naționale și ale UE.

„Cetățenii UE manifestă o preocupare din ce în ce mai mare pentru bunăstarea animalelor, Uniunea Europeană având unele dintre cele mai înalte standarde de reglementare în materie din lume. Acest audit al Curții va reprezenta o oportunitate de a se verifica dacă standardele respective sunt efectiv puse în aplicare”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit.

Auditorii Curții vor efectua vizite în următoarele cinci state membre: România, Polonia, Franța, Italia și Germania. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârșitul anului 2018.

Data la care este anunțat acest audit, și anume 4 octombrie, coincide cu Ziua internațională a animalelor, al cărei obiectiv este să sporească gradul de conștientizare cu privire la situația animalelor, astfel încât standardele privind bunăstarea lor să fie ameliorate peste tot în lume.

Asigurarea punerii în aplicare a legislației privind bunăstarea animalelor constituie o responsabilitate pe care Comisia Europeană o partajează cu statele membre. În februarie 2012, Comisia a adoptat o strategie pentru perioada 2012-2015, care vizează asigurarea aplicării consecvente și a respectării standardelor existente în materie de bunăstare a animalelor, includerea aspectelor legate de bunăstarea animalelor în acțiunile internaționale, buna informare a consumatorilor și valorificarea la maximum a potențialului de coordonare cu politica agricolă comună.

Publicat în Comunicate

Pe fondul mai multor disfuncționalități în aplicarea actului normativ, printre care și aceea că „măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar”, Executivul de la București a suspendat temporar Legea privind diminuarea risipei alimentare, în vederea pregătirii unui sistem sustenabil și funcțional de aplicare.

„Aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare va fi suspendată până la data de 31 decembrie 2017, urmând ca în această perioadă să fie clarificate unele prevederi și eliminate dificultățile de aplicare semnalate de reprezentanții asociațiilor din producția primară, procesare, comerț și ONG-uri care activează în acest sector”, se precizează în comunicatul de presă al Guvernului.

Potrivit documentului, decizia a fost stabilită de Executiv printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința de vineri, 30 iunie 2017, și va deveni aplicabilă începând cu intrarea în vigoare a actului normativ.

Prevederile Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au intrat în vigoare începând cu 21 mai 2017, însă nu au fost aprobate încă normele de aplicare.

Ca urmare a întâlnirilor organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu reprezentanții asociațiilor din sectorul alimentar în vederea elaborării normelor metodologice de aplicare, au fost semnalate o serie de disfuncționalități în aplicarea legii, spun cei de la Guvern.

În viziunea lor, nu este foarte clar definit cine sunt operatorii economici care trebuie să aplice acest act normativ, prevederea din lege având caracter general.

De asemenea, măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar.

Totodată, «Aproape de expirarea datei-limită de consum» este o sintagmă relativă care poate varia foarte mult în funcție de specificul fiecărui produs, iar prevederile referitoare la vânzarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție poate crea o rețea paralelă de comercializare a produselor agroalimentare care au fost supuse prevederilor referitoare la reducerea risipei de alimente.

În plus, alte norme si prevederi legale trebuie armonizate cu aceste prevederi referitoare la comercializarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție sau de producție.

În Legea 217/2016 nu sunt prevederi clare referitoare la autoritățile care constată contravențiile și aplică sancțiunile, iar în bugetul pe anul în curs nu sunt prevăzute resurse financiare pentru aplicarea legii.

Nu în ultimul rând, sunt și alte texte din lege neclare sau imposibil de pus în aplicare.

„Din aceste considerente, este necesară reanalizarea întregului text legislativ și modificarea lui, astfel încât să poată fi realizat un sistem sustenabil și funcțional de reducere a risipei alimentare”, se arată în comunicat.

Țara noastră trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene, care și-a propus drept obiectiv reducerea risipei cu 50% până în anul 2030 și, implicit, diminuarea numărului de persoane afectate de lipsa de alimente.

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității recent, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR.

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Publicat în Ultimele noutati

Camera Deputaților a adoptat pe articole, luni, 12 iunie, Proiectul de Lege (PL-x 179/2017) - lege ordinară, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Parlamentul României, intervenţiile legislative principale vizează, printre altele, eliminarea definiţiei fermei de familie, precum și a reglementării exclusive a susţinerii fermelor de familie şi lărgirea accesului la măsurile promovate prin actul normativ şi pentru alte categorii de beneficiari.

Potrivit raportului comun asupra PL-x 179/2017, se mai are în vedere finanţarea şi garantarea pentru sectorul agricol şi pentru acvacultură, modificarea definiţiilor pentru achiziţie de teren, microcredit, precum și fluidizarea mecanismului de garantare, diminuarea comisionului de garantare pentru beneficiarii în cazul cărora Comunicarea Comisiei Europene nr.2008/C155/02 prevede aplicarea unui comision de 2%, prin instituirea unei scheme de ajutor de stat în baza Orientărilor Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier în perioada 2014 – 2020, schemă care urmează a fi aprobată prin hotărâre a Guvernului, după primirea acceptului Comisiei Europene, respectiv creşterea ponderii de garantare de la 50% la 80% pentru fermierii care solicită credite bancare pentru achiziţionarea de teren agricol şi pentru producţie.

OUG 43/2013 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările şi completările ulterioare, completarea Capitolului VIII din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014 – 2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin  Legea nr.56/2016, în vederea realizării obiectivului prevăzut în Programul de Guvernare privind finanţarea fermierilor şi stimularea mecanismului de garantare.

Publicat în Știri interne

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță printr-un comunicat de presă că a publicat pe pagina oficială de internet Ghidurile solicitantului, în variantă consultativă, pentru 10 submăsuri de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), iar perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării.

În baza acestor măsuri, se pot acorda fonduri nerambursabile atât pentru implementarea proiectelor de investiţii în agricultură, cât şi pentru investiţii non-agricole din mediul rural.

Astfel, cei interesaţi să pregătească proiecte de investiţii în vederea depunerii pot consulta Ghidurile solicitantului pentru următoarele submăsuri (sM): sM 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”; sM 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”; sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”; sM 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”; sM 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” ITI Delta Dunării; sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”; sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”; sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” ITI Delta Dunării; sM 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”; sM 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

Beneficiarii interesaţi pot să trimită propuneri sau observaţii pe adresa de e-mail a AFIR: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista