materie prima - REVISTA FERMIERULUI

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) poartă, în prezent, discuții cu două bănci din România pentru crearea unui produs de creditare specific cooperativelor agricole. Este posibil ca, în viitorul nu prea îndepărtat, să se realizeze împreună cu băncile tot soiul de instrumente de creditare, garantare și pachete real avantajoase pentru cooperative și, implicit, pentru membrii unei astfel de structuri.

„Există o similitudine între cooperative și SRL-uri referitor la contabilitate, dar există și anumite diferențe, cum ar fi numărul minim de membri, care este cinci, faptul că niciunul dintre membri nu poate să aibă mai mult de 20%, rolul social al cooperativei agricole. Prin urmare, aceste chestiuni specifice trebuie tratate special de bănci. Cooperativele nu trebuie băgate în același bol cu toate celelalte entități agricole, cu SRL-urile de pildă. De aceea, sunt anumite chestiuni, chiar și pe partea de garantare, de scrisori de fidejusiune (garanție bancară), care trebuie tratate într‑un mod specific, corect pentru toată lumea, mai ales că ne dorim ca aceste cooperative de la noi din țară să se dezvolte durabil, pe termen lung, să ajungem și peste 20-50 de ani să le vedem aici cu o activitate mult mai intensă și înfloritoare, așa cum e și în afară. Țelul nostru este să schimbăm total paradigma și să ne axăm pe ceea ce fac și pe acele obiective pe care le au și cooperativele din Occident, să ne propunem și noi să ajungem acolo și poate mai repede decât au ajuns ele la nivelul actual. E clar că există o diferență de mentalitate, de viziune, dar suntem în etapa în care au început să se înființeze din ce în ce mai multe cooperative. Punem accent pe scurtarea lanțului, pe implicarea fermierului printr-o formă de asociere „de la sămânță la furculiță”. Considerăm că e mult mai facil și benefic atât pentru fermieri, cât și pentru autorități și pentru proiectele finanțate cu fonduri europene să se realizeze investiții prin cooperative, care să fie rentabile pentru o serie de fermieri, decât să facă fiecare fermier în parte proiectul lui, pentru că este clar că nu va avea aceeași rentabilitate și nu va fi competitiv individual, comparativ cu fermierul care face parte dintr-o structură cooperatistă”, a explicat directorul UNCSV – Florentin Bercu.

Un parteneriat cu banca, de data asta avantajos și pentru fermier, cu pachete de creditare, condiții de colaborare care să se muleze pe specificul agriculturii, coroborat cu facilitățile fiscale prevăzute de legislație, va putea pune bazele consolidării cooperativelor agricole din România, adăugând astfel valoare producției primare. „Este clar că n-o să putem să procesăm toate cerealele pe care le producem în România, pentru că nicio țară nu poate să facă treaba asta. Însă putem să creștem procentul și implicarea fermierilor prin intermediul cooperativelor în a ajunge pe piață cu produse procesate primar, produse cât mai aproape de finit, dacă se poate”, a arătat Florentin Bercu.

În prezent, în UNCSV sunt 23 de cooperative agricole membre, cu activități în sectorul vegetal.

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri interne

Consumatorul din România îşi doreşte să deţină controlul asupra reţetelor alimentare, respectiv ca ele să aibă în componență, în principal, materie primă autohtonă, însă acest lucru „este imposibil”, a afirmat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, marţi, la evenimentul Bucharest Food Summit 2019.

„Există tendinţa marcată de a defini produsul românesc ca fiind făcut din materii prime 100% româneşti. E imposibil. Nu sunt atâtea materii. Există materii prime din import, tehnologia e din import, utilajele sunt din import. Mâna de lucru la orice firmă care se află în România este alcătuită de către români, managementul poate să fie şi străin, dar, în general, ei sunt români. Deci, practic, toată valoarea adăugată este dată de către români, nu mai este produsul românesc, este produs din altă ţară. Este un pseudopatriotism, îl numesc eu”, a mărturisit șeful Romalimenta.

Totodată, Sorin Minea a explicat că termenii „bio, montan, tradiţional” nu sunt reprezentativi pentru calitatea produselor, iar tradiţionalul în România este de fapt „o varză înfiorătoare”.

„Bio, montan, tradiţional nu au legătură directă cu calitatea. Este vorba despre cu totul altceva. Pot să fie bune sau rele calitativ. Bio nu înseamnă mai bun calitativ, ci înseamnă altceva. Tradiţional la noi, nici eu nu ştiu ce înseamnă, ca să fiu sincer pentru că e o varză înfiorătoare. Zona montană, şi aici am avut o supriză, una dintre fabricile de la Sinaia, conform definiţiei, zona montană e zonă montană. Am spus că vreau şi eu tva de 5%, s-a blocat toată lumea, era absurd să li se dea. Era zonă montană. Criteriile sunt calitatea şi preţul. Degeaba i-aş spune unuia să cumpere din patriotism un castravete românesc (...) dacă ar fi de două ori mai scump sau de două ori mai prost. L-aş cumpăra pe ăla din Noua Zeelandă. Degeaba i-aș cere eu unui producător român de carne procesată, ceea ce fac şi eu, să folosească materie primă 100% românească. E imposibil”, a spus oficialul Romalimenta.

Nu în ultimul rând, Minea a adăugat că preţurile produselor alimentare autohtone sunt mai mari pe fondul lipsei materiei prime şi a nevoii de a importa.

„Vorbesc de producătorii strict români. De ce întotdeauna au preţuri mai mari? Chiar aşa sunt ei lacomi, toţi s-au trezit peste noapte? Nu. Pentru că costurile din România sunt puţin mai mari decât costurile din Vest. Lipsa de materii prime şi sezonalitatea materiilor prime. Deci noi suntem, vrem sau nu vrem, importatori. Lipsa încrederii consumatorului, o parte din produsele româneşti, joaca cu reţeta. (...) Românul ar dori să aibă un control asupra reţetei, ceea ce e iluzoriu”, a conchis acesta.

sursa: Mediafax

Publicat în Știri interne

2017 pare a fi, din păcate, unul destul de dificil în ceea ce priveşte nivelul preţului, acesta fiind mai mic decât anul trecut, atât în piaţa bursieră, cât şi în cea fizică, anunță analiștii AgroGo într-un comunicat de presă.

„În piaţa fizică, preţurile oferite zilele trecute de către unii traderi parteneri AgroGo pentru porumb cu livrare la portul Constanţa au fost în jurul valorii de 620 lei/t, ceva mai mici decât în aceeaşi perioadă din anul trecut”, afirmă reprezentanții formei de consultanță.

În condițiile în care o bună parte din producţia de porumb este orientată spre export, o importanţă mare în evoluţia preţului o are şi contextul internaţional. În bazinul Mării Negre, se ştia încă de acum căteva luni că, în acest sezon, competitorii tradiţionali ai României, si anume Rusia şi Ucraina, vor avea volume foarte mari de porumb.

Între timp, ultimele rapoarte USDA (autoritate recunoscută la nivel mondial pentru statistici în agricultură) arată că producţia din Ucraina s-a diminuat din cauza unei secete accentuate din luna august. Această scădere este însă compensată de o creştere semnificativă a producţiei de porumb din Brazilia şi Argentina.

Astfel, dat fiind nivelul relativ scăzut al preţului şi perspectivele nesigure, profitabilitatea pentru porumb în acest an este strâns legată de producţia obţinută la hectar de către fermieri.

De asemenea, acest an reaminteşte de importanţa pe care o are, pentru fiecare fermier care lucrează suprafeţe mari, stabilirea unei strategii de vânzare a producţiei. Sezonul trecut ne-a arătat că stocarea producției și vânzarea acesteia în afara perioadei de recoltare nu garantează obținerea unui preț mai bun.

„Recomandăm diversificarea metodelor de vânzare, cum ar fi etapizarea vânzării, folosirea contractelor la termen sau alte instrumente de gestionare a riscului”, spun cei de la AgroGo.

Publicat în Piata agricola

În maximum o lună, conform promisiunilor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, va lua ființă o casă română de comerț care se va implica în relațiile de import-export pe zona agrozootehnică și care va prelua materia-primă de la fermierii români pentru valorificare, urmând să se decidă în perioada următoare care va fi forma legislativă în baza căreia se va pune în aplicare proiectul.

„Am vorbit cu primul-ministru (n.r. - Mihai Tudose) mai demult și, în foarte scurt timp, vom înființa o casă română de comerț, o companie de stat care să înceapă să se implice în relațiile și de import-export, și de preluare a produselor agricole, pomicole și zootehnice. Sunt foarte multe cereri de miei, de oi, din diverse țări, din Golf, pentru a da un exemplu. Sunt, de asemenea, solicitări mari din China, de cantități uriașe de carne. Este aproape imposibil ca un trader să vină, să se plimbe prin România și să găsească de unul singur 100.000 – 200.000 de capete ovine, spre exemplu. De asemenea, cu cerealele, legumele... Această casă românească de comerț, companie de stat, după ce va fi înființată, încet-încet va deveni un actor important în acest domeniu. (...) Cât de curând va fi înființată. Sperăm ca în maximum o lună. Să vedem dacă este nevoie doar de hotărâre de guvern sau de altceva”, a declarat Dragnea cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017.

În viziunea sa, în doi ani de zile, Liviu Dragnea își dorește apariția unei rețele funcționale care să se ocupe de colectare, depozitare și de vânzarea ulterioară a produselor agroalimentare produse în România.

Mai mult, cu ajutorul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) încă nefuncțional, se are în plan construcția unei alte rețele de prelucrare a materiei-prime agrozootehnice autohtone.

„Pe noi ne interesează ca, pentru roșii, să ajungem în situația în care ele să fie scoase la poartă și să vină rețeaua de colectare să le ia așa cum se lua laptele înainte, iar fermierii să aibă grijă doar să le cultive, să le îngrijească, iar rețeaua să se ocupe de colectare, depozitare și vânzare ulterioară. Cred că în doi ani de zile putem organiza acest sistem”, a promis șeful PSD. „Ceea ce am vorbit mai devreme pentru legume, vom începe să facem și pentru producția agricolă. Într-un timp rezonabil de ani, România trebuie să iasă din stadiul în care vinde producția agricolă de la capătul tarlalei, o iau marii traderi și, bineînțeles, o vând în afară, iar aceasta se întoarce ca biscuiți și alte dulciuri. Prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții avem în plan să se investească în rețeaua de prelucrare, pentru a crește valoarea adăugată și, într-un interval rezonabil de ani, să avem circuitele integrate, de la producția agricolă, până la la produsul finit de pe raft”.

În primele patru luni ale acestsui an, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a ajuns la 620,2 milioane de euro, cu peste 45 de procente mai mare față de soldul negativ consemnat în aceeași perioadă din 2016, când a totalizat 426,5 milioane de euro.

Țara noastră a comercializat peste graniță în aceeași perioadă a anului în curs produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an (787,1 milioane de euro) sunt grâul, porumbul și țigările. Concret, în perioada menționată, au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 1,83 de milioane de tone de grâu (325,7 milioane de euro), 898.000 de tone de porumb (241,4 milioane de euro) și 15.100 tone de țigări, în valoare de 220 de milioane de euro.

În perioada menționată au mai plecat pe piețele externe semințele de floarea-soarelui, circa 263.900 tone (155,1 milioane de euro), animale vii din specia bovine - 23.400 tone (59,1 milioane de euro), preparate alimentare - 6.700 tone (42,3 milioane de euro) și ulei de floarea soarelui - 50.900 tone (41,1 milioane de euro).

Cu privire la importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

Au mai fost efectuate, tot în aceeași perioadă, importuri semnificative de grâu (79,1 milioane euro pentru 476.900 tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone), ciocolată (73,7 milioane de euro pentru 20.100 tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 tone).

Publicat în Știri interne

Proiectul de act normativ (PL-x 49/2017) - lege ordinară - pentru modificarea Legii Nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate a fost adoptat prin vot final, marți, 27 iunie, în Camera Deputaților, cu 217 voturi pentru, trei împotrivă și 48 abțineri, unul dintre cele mai importante amendamente fiind și cel potrvit căruia „Mențiunea «Produs natural» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte”.

PL-x 49/2017, care are ca obiect de reglementare înlăturarea unor dificultăți în implementarea prevederilor actului normativ de bază, vine cu unele amendamente, unul dintre cele mai importante fiind și articolul 5, partea introductivă și literele a) şi b): „Art. 5. – Condițiile pentru mențiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: «a) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele; b) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate”.

De asemenea, Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. - Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor”.

Totodată, Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. - Producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei”.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 iunie 2017. La lucrările Comisiei şi-au înregistrat prezenţa 22 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai acesteia. La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Traian Petcu, vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

„În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi (1 abținere), să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1 și amendamentul respins redat în anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport”, se precizează în raportul înlocuitor asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, transmis cu adresa nr. PLx 49 din 1 februarie 2017 şi înregistrat sub nr. 4c- 4/44/02.02.2017.

Într-un interviu pentru Revista Fermierului în luna aprilie a acestui an, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, acorda cartonașul roșu Legii 88/2016 (privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate) și spune în mod clar că aceasta este inutilă, în condițiile în care etichetarea este reglementată prin Regulamentul european 1169.

„Etichetarea este, în fapt, reglementată de Regulamentul European 1169. De ce a trebuit să apară și Legea 88? De ce nu se dă publicității răspunsul Comisiei Europene (CE) din data de 10 martie 2017? Acolo se menționează negru pe alb că peste 90% din Legea 88 este cuprinsă în Regulamentul 1169. Am bulversat piața! Hipermarketurile nu mai știau ce să ceară furnizorilor, iar ANPC dădea amenzi pe o lege care nu era în vigoare! Eu m-am cam săturat de aceste populisme ieftine care nu vin decât să crească costurile pe produsul românesc și care îl fac necompetitiv”, afirma Cojocaru în interviu.

Publicat în Piata agricola

În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.

Publicat în Comunicate

Întrebat fiind cum vede decizia din 18 iulie 2016 a comisarului pentru agricultură Phil Hogan de a susține acordarea a 500 de milioane de euro sectoarelor aflate în criză, din care 150 milioane euro pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte materie primă, șeful APRIL, Dorin Cojocaru, a replicat că în laboratoarele de la Bruxelles s-a gândit această strategie pentru a oferi un debușeu de piață stocurilor de lapte praf.

„Stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției (n.r. - de lapte materie primă), pentru ca, mai devreme sau mai târziu, aceste stocuri (...) să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară (n.r. - anului 2017)”, a afirmat Cojocaru într-un interviu acordat publicației noastre cu ocazia conferinței „Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana!”, eveniment care a avut loc în ziua deschiderii Pack Expo 2016.

El a vorbit despre degringolada care persistă de ani buni în sectorul românesc al producției de lapte materie primă, unul fără viziune pe termen lung în opinia sa. Cojocaru a afirmat nu o dată că este nevoie ca producătorii să anticipeze piața cu cel puțin șase luni înainte, propunerea nerealizată încă – Observatorul Laptelui – fiind o soluție de redresare.

Nu în ultimul rând, șeful APRIL a spus că prețul laptelui materie primă este în creștere în această perioadă, însă că România nu poate suplini cererea internă și nici pe cea externă (Italia, Bulgaria), în condițiile în care sfaturile sale de achiziție de juninci nu a fost ascultat.

El se teme că acest pachet de susținere voluntară a diminuării producției de lapte va revigora piața neagră din România, una care ar putea atinge chiar și 50% din cea fiscalizată.

Pe lângă alte multe alte aspecte discutate, Cojocaru a vorbit și despre sectorul de procesare a laptelui, pe care de altfel îl și reprezintă. El spune că în România nu sunt decât circa 40 de unități de procesare care plătesc materia primă la timp fermierilor, în condițiile în care brânzeturile importate, reambalate, ia amploare la raft.

Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, prin statutul său, este o organizație democratică, deschisă tuturor societăților comerciale care acționează în domeniul lactatelor, indiferent de mărime. Obiectivul principal al asociației îl reprezintă desfășurarea de activități profesionale, tehnice și economice în interesul comun al tuturor membrilor.

Revista Fermierului: În 18 iulie 2016, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui aflat în criză - lăsând flexibilitate statelor membre UE pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. S-a simțit ceva în sectorul laptelui din România după decizia de la Bruxelles?

Dorin Cojocaru: Cu reducerea producției? Pachetul acela reprezintă o aberație pentru România. Țara noastră nu a depășit niciodată cota de lapte în istoria ei. Ăștia fac acum la nivelul de Europă de Vest tot felul de pachete ca să susțină producția din Franța, Germania, Olanda și din țările nordice. La noi, cum să reduci producția, când noi nu găsim lapte de trei luni de zile? Tot dau mesaje... Prețul a crescut.

Nu avem o statistică a mediei prețului pe țară pentru că eu vreau să vorbesc pe datele MADR. Pot spune însă că laptele spot (mereu afirm că dă tonul pieței) în Europa de Est a ajuns 0,41-0,46 euro, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice; prețul depinde de locație. Problema este alta: stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției, pentru că, mai devreme sau mai târziu, stocurile de lapte praf trebuie să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară.

Eu mă aștept ca prețul să fie ridicat acum, o lună, două, trei, poate fi un demers speculativ al Europei Occidentale. Depinde foarte mult ce se întâmplă în China și în Noua Zeelandă. Ca să aplici o lege sau niște măsuri ale Europei, specifice producției din Franța și Germania, să faci asta în România, adică eu îți dau ție o subvenție ca să nu mai produci lapte. Păi ce fac? Pun cep ugerului vacii? Robinet? Îi spun: «Ai dat atât, de aici încolo nu mai dai!».

În Germania dacă vaca este abatorizată, fermierul primește bani în schimb. La noi ce va fi? În documente va scădea producția și va crește piața neagră. Ca exemplu: un fermier cu bovine a căror lactație este de 7.000 de litri va vinde pe factură 50% din total, iar restul la negru. Ce facem? Mărim piața neagră? Este oare acesta rolul nostru? Trebuie să avem un punct de vedere la Bruxelles, să spunem că măsurile pe care Comisia Europeană (CE) le-a propus sunt specifice Germaniei și Franței. Noi avem ceva aparte, altă structură, altă politică, noi mergem pe dezvoltare, nu pe restricționare. În plus, noi suntem întotdeauna cu 5-10 pași în urma lor.

Ceea ce ei vor să facă acum prin aceste măsuri, noi trebuia să facem în primăvara lui 2016. Reduceam puțin producția de lapte prin reducerea dezvoltării și dezvoltăm vaca de carne. Noi nu avem nici vacă de carne, nici vacă de lapte și aplicăm niște măsuri restrictive pe o piață care suferă de lapte.

R.F.: În felul în care prezentați situația, mă gândesc că fermele de producție a laptelui ar trebui să întâmpine probleme în perioada următoare. Așa va fi?

D.C.: Acum, cu ultimele subvenții mărite, eu cred că ar trebui să se dezvolte. Asta tot spun – fermierul trebuie să anticipeze piața cu șase luni înainte. De aceea tot solicitam Observatorul Laptelui. Eu cu cine am stat de vorbă, le-am spus din mai 2016: «Cumpărați juninci». Mi s-a răspuns: «Ești nebun»? Uite acum, când prețul laptelui este în creștere, acesta nu se găsește, a început școala, trebuie refăcute producțiile de lapte școlar, se caută și la export, avem cereri și din Italia, și din Bulgaria.

Dacă nu ai un Consiliu al Laptelui cu oameni deștepți, care să prevadă piața cu cinci-șase luni înainte, nu ai cum să faci o planificare de producție. Viitorul Europei pe alimentație este să faci planificare, astfel încât să anticipezi fluctuații, speculații, să nu ai pierderi.

R.F.: Ce ne oprește să punem bazele acestui Consiliu?

D.C.: O echipă de manageri, la nivelul Ministerului Agriculturii.

R.F.: Câte unități de procesare a laptelui au mai rămas pe piață până la acest moment?

D.C.: Oficial, înregistrate sunt cam 183. Funcționale, să spunem cam 120, dar cărora aș avea curajul să le dau laptele că îl plătesc, circa 40. În România să procesează circa 100.000 de tone de lapte, adică aproximativ un milion de tone de lapte pe an. În Polonia, numai o singură fabrică procesează dublu cât procesăm noi la nivel național.

Problema noastră este că a crescut foarte mult comerțul intracomunitar cu produse finite, cu brânzeturi. Acestea au depășit 51% prezență. Pe raft găsești foarte multe „branduri românești”, dar ele sunt doar reambalate. Aici ar trebui ca ANSVSA să se implice, și am tot cerut asta și în Comisia de Agricultură: să schimbe forma de autorizare. Cine procesează, adică e cumpărător, și vinde produs finit pe piață, ar trebui să aibă ștampilă ovală, iar cine doar cumpără și reambalează să i se dea o altă formă a ștampilei. În plus, să fie altă formă de autorizare. I-am văzut pe unii care și-au luat autorizație pentru procesare, au procesat șase luni, după care au trecut la reambalare de doi ani. E plină Centura Bucureștiului de astfel de depozite.

R.F.: Dacă pe zona de procesare lucrurile funcționează (cu sincopele menționate, oarecum inerente), pe zona de producție de lapte care este situația?

D.C.: Problema numărul 1 sau 0 în colectarea laptelui în România este infrastructura. Costurile de transport, colectare și analiză sunt foarte mari. Nu este atractivă pentru că ai costuri de ambalare, cu siguranța alimentară, cu transportul, foarte multe costuri încât material primă ajunge să nu mai reprezinte 60-70%. Asta este ceva patologic pentru industria laptelui în România. Pe nimeni nu interesază însă această industrie. Observ că cele mai multe conferințe sunt pentru fermieri, cele mai multe întâlniri sunt cu fermierii, iar cine dă valoare adăugată și valorifică materia primă a României, nu ne interesează.

Publicat în Interviu

Pe lângă proiectul de susținere financiară a promovării consumului de produse agroalimentare românești, lactatele și produsele din carne obținute din materie primă autohtonă ar urma să fie etichetate în concordanță cu un nou act normativ, astfel încât cumpărătorul să fie 100% sigur că sunt de proveniență internă, a afirmat premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, la o întâlnire de lucru pe care a avut-o joi, 11 august 2016, în localitatea Cristian, cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări).

„Un act normativ pe care îl vom adopta în curând privește etichetarea produselor materie primă lactate și din carne românești; acolo unde materia primă este 100% românească, consumatorul român să poată s-o identifice ca atare pe piață. Le-am promis producătorilor că imediat ce acest act normativ este adoptat, vom veni și cu un sprijin financiar pentru a începe o campanie de promovare a acestor produse pe piață”, a declarat premierul la reuniunea de la Cristian.

În spiritul acestei inițiative, el a fost întrebat de jurnaliști cum comentează o situație discreționară, prezentă în România, și anume aceea a denunțării contractelor privind sistarea uneori nejustificată a achiziției de lapte de către procesatori. Și asta în condițiile în care, la nivel european, există o procedură privind încheierea unui contract între cel care produce și cel care procesează laptele. Din păcate, în ciuda reglementării, mai precizau gazetarii, denunțarea contractului în România se face numai la dorința expresă și neanunțată din timp a celui care procesează.

În replică, prim-ministrul a spus că producătorii de lapte prezenți la eveniment nu au ridicat această problemă, dar dacă se dovedește a fi o situație care aduce dezavantaje producătorilor, el promite o modificare a legii.

„Este un subiect pe care nu l-au ridicat producătorii astăzi. Dar putem să ne uităm dacă este o chestiune legată de legislație sau de conținutul contractelor pe care producătorii le semnează cu procesatorii. Eu, din câte știu, legislația europeană cel puțin, care stă la baza oricărei legislații naționale în acest domeniu, nu împiedică introducerea în contracte a unor astfel de clauze, dar ele trebuie să solicitate de producători, atunci când ei negociază și semnează acel contract”, a spus Dacian Cioloș. „(...) Dacă este o chestiune care ține de reglementare legislativă națională, eu sunt gata să o iau în discuție”, a conchis șeful Executivului tehnocrat.

Supermarketurile solicită discounturi mai mari – Achim Irimescu

La nici 10 minute de la discursul motivant al premierului, subalternul său, șeful de la Agricultură, Achim Irimescu, a precizat că, în urma discuției cu cei prezenți la eveniment, a aflat despre noile practici ale retailerilor în urma modificării Legii 321. Mai exact, marii comercianți nu mai taxează serviciile, dar cer reduceri de preț însemnate. Vorbim de marile magazine pe rafturile cărora se găsesc inclusiv produse românești din carne și lapte.

„Pe Legea 321 vom face un grup de lucru urgent și vom include și alte ministere, de exemplu Consiliul Concurenței, ministerul Justiției, pentru a clarifica lucrurile, pentru că Ministerul Agriculturii are două lucruri de clarificat: lanțul scurt și 51%, dar supermarketurile reclamă și alte aspecte care pun probleme. De exemplu, în sală s-a afirmat că hipermarketurile nu mai taxează serviciile, dar solicită discounturi mult mai mari”, a precizat oficialul guvernamental.

Întrebat dacă riscăm infringementul în urma modificării acestui act normativ, el a spus că îi este greu să se pronunțe, în condițiile în care sunt reclamații la adresa României adresate Comisiei Europene (CE).

„Așa cum este legea acum, este greu să mă pronunț dacă riscăm infringement. De fapt, chestiunile mai complicate pentru infringement au fost ocolite, denumind lanțul scurt și 51% are flexibilitate mare. Mi-e greu să mă pronunț, dar este adevărat – sunt reclamații la Comisia Europeană”, a conchis ministrul de resort.

Chiar dacă Legea 321/2009 (cunoscută sub numele de Legea Supermarketurilor) a fost modificată prin Legea 150/2016 și a intrat în vigoare din 18 iulie 2016, ea nu va produce niciun efect semnificativ până nu se va cădea de acord asupra normelor de aplicare, aprobate prin Hotărâre de Guvern (în afară poate de specificația că prețul pe care retailerul îl are la raft trebuie să fie format din cel de achiziție, adaosul comercial plus TVA), recunoaștea secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, la finele lunii iulie a.c.

Oficialul guvernamental preciza pe atunci că ministerul pe care îl reprezintă va face tot posibilul să emită cât mai rapid o Hotărâre de Guvern, astfel încât reglementarea privind cele 51 la sută prezență a produselor de pe lanțul scurt pe rafturile supermarketurilor, cât și cea a etichetării să fie funcționale și pe deplin implementabile,însă chiar și așa, vorbim totuși de luni de zile până la transformarea în realitate a acestui deziderat.

Este dificil însă, spune secretarul de stat, în condițiile în care toți actorii din piață trebuie consultați, aceștia să-și dea acordul privind aceste norme, iar Comisia Europeană (CE) să fie de acord cu modificările legislative. El îi aseamănă pe fiecare cu un lacăt pentru care trebuie să ai cheia potrivită.

Oricum, spune el, se vor întreprinde toate eforturile, astfel încât inclusiv recomandările Comisiei să fie integrate în noua HG cât mai repede cu putință.

Joi, 11 august 2016, începând cu orele 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări).

La întâlnire au participat reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizând, cu precădere, aspecte legate de: legea vânătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate în proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor în zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii inplicaţi în activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre).

Marele absent al evenimentului a fost Ionică Nechifor, președintele Romovis.

Publicat în Știri interne

Un alt pachet suplimentar de 9,99% din acţiunile Glencore Agri (parte a conglomeratului anglo-elveţian de materii prime Glencore, prezent şi pe piaţa din România) a fost vândut către Biroul de Investiţii al Regimului de Pensii din Canada (CPPIB) pentru suma de 624,9 milioane de dolari, în condiţiile în care grupul continuă să-şi reducă datoriile, transmit cele mai importante agenții de presă de pe mapamond.

Comercializarea acestui pachet de acţiuni vine la două luni după ce Glencore a vândut un prim pachet de 40% din acţiunile sale la Glencore Agri către Biroul de Investiţii al Regimului de Pensii din Canada (CPPIB-BCIMC), mai exact către British Columbia Investment Management Corp., pentru suma de 2,5 miliarde de dolari. Astfel, este redusă până la un nivel de 50,01% participaţia deţinută de Glencore la divizia sa de produse agricole.

„Această tranzacţie scoate în evidenţă valoarea superioară a Glencore Agri comparativ cu principalii săi rivalii”, a precizat directorul general de la Glencore, Ivan Glasenberg.

Cele 3,124 miliarde de dolari obținute în urma celor două tranzacţii va fi utilizată de Glencore pentru a-şi reduce datoria netă, spun cei de la Reuters, citați de Agerpres. Compania a început să vândă active şi să-şi reducă costurile în cadrul unui program destinat reducerii datoriei nete până la 17 miliarde de dolari în acest an de la 25,9 miliarde de dolari la finele lui 2015.

Compania anglo-elvețiană a devenit un jucător important pe piaţa produselor agricole după ce în 2012 a preluat traderul canadian de cereale Viterra Inc. pentru 4,6 miliarde de dolari. Cu o reţea globală de peste 200 facilităţi de stocare şi 23 de porturi, compania achiziționează materie-primă de proveniență agricolă (grâu, porumb, orz, bumbac, zahăr şi biocombustibili) de la fermieri, procesatori şi alţi furnizori pe care le revinde clienţilor.

CPPIB, al patrulea cel mai mare fond de pensii din Canada, are un istoric de investiții alături de Canada Pension, incluzând aici partea sa dintr-un consorțiu care își propune să achiziționeze compania de căi ferate și portuară australiană Asciano Ltd. pentru aproximativ 6,7 miliarde dolari.

„Investiția noastră în Glencore Agri furnizează o oportunitate excelentă pentru CPPIB-BCIMC să ne mărim și să ne diversificăm expunerea în spațiul agricol, sector pe care îl considerăm de extremă importanță în susținerea creșterii nivelului de prosperitate globală”, a spus Lincoln Webb, senior vicepreședinte al CPPIB-BCIMC într-o declarație publică.

Glencore este unul dintre cei mari mari comercianţi de materii prime agricole din România.

Publicat în International

newsletter rf

Revista