materii prime - REVISTA FERMIERULUI

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Agricultura românească încă nu este pregătită să-și gestioneze potențialul de creștere susținut de reabilitarea sistemului de irigații, printre principalele impedimente numărându-se insuficiența spațiilor de depozitare în perioada de recoltat, infrastructura feroviară de transport precară, exportul masiv de materii prime, precum și disponibilul de finanțare, a declarat Angelo Nicolae, directorul general al Brise Group – unul dintre cei mai mari traderi români de cereale din agribusiness, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, 30 octombrie 2017, la București.

„Producția a crescut, dar părerea noastră este că inclusiv din punctul de vedere al infrastructurii, agricultura încă nu este pregătită să preia creșterea ce poate fi valorificată în următoarea perioadă prin sistemul de irigații”, a menționat Nicolae. „În momentul de față, noi ne confruntăm, și fermierii de asemenea (poate mai puțin cei mari care au reușit să facă niște investiții), cu insuficiența spațiilor de depozitare în perioada de recoltat. Aceasta este și una dintre cauzele pentru care fermierii sunt nevoiți să vândă imediat.

Vorbim apoi de infrastructura feroviară de transport. În prezent, sunt întâlnite situații în care un tren care vrea să traverseze România o face în două săptămâni, ceea ce înseamnă blocaje pe acest lanț. Să ne imaginăm ce înseamnă ca țara noastră să producă cu încă 30 la sută mai mult, ce se va întâmpla cu această marfă. Este bine să producem, dar trebuie să ne pregătim să facem față și celorlalte provocări.

În momentul de față, suntem exportatori de cereale. Ne-am poziționat și ca exportatori de materie primă de calitate pentru că, în urmă cu 10 ani, România exporta numai grâu de furaj. Acum suntem exportatori și de grâu de panificație. Probabil că dacă producția ar crește, am rămâne în continuare exportatori de materii prime, de cereale, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să dezvoltăm sectorul local de producție, ca să nu mai fim importatori de carne sau de produse lactate.

Nu în ultimul rând, provocarea cu care ne confruntăm atât noi, cât și fermierii ține de partea de finanțare, de resurse, pentru că ai nevoie de fonduri să poți rula cât mai multă marfă. Să faci un vapor de 50.000 de tone înseamnă să blochezi 8-10 milioane de euro câteva luni, ceea ce o companie românească în momentul de față nu prea își poate permite”.

Nicolae a adăugat că obiectivul firmei pe care o reprezintă este de a tranzacționa 800.000 – 1.000.000 de tone de materie primă.

„Depinde de producție, produs, zona în care putem tranzacționa. (...) Infrastructura pe care noi am dezvoltat-o poate face față însă și unui trading de 1,5 – 2 milioane de tone”, a conchis comerciantul.

„Am reușit să însămânțăm în România 85 la sută din suprafața programată de către producătorii agricoli”, a anunțat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul aceleiași conferințe.

Cifrele vehiculate în urmă cu câteva zile de Petre Daea și Liviu Dragnea relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

La floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar, în timp ce, în cazul porumbului, țara noastră s-ar putea situa pe locul al II-lea, în urma Franței.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista