Afişez elemetele după tag: ministrul agriculturii - REVISTA FERMIERULUI

În primele șapte luni ale anului 2019, țara noastră a înregistrat un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, a anunțat miercuri, 6 noiembrie 2019, premierul României, Ludovic Orban.

În viziunea sa, deficitul nu este singura problemă, el identificând ca problemă și structura importurilor şi a exporturilor.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţial agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci şi a structurii importurilor şi a exporturilor. În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor, vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a afirmat prim-ministrul României.

Orban a adăugat că unul dintre obiectivele țării la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici, în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă, precum şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri, 6 noiembrie 2019, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Publicat în Știri interne

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Publicat în Știri interne

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii. A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de         1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

Publicat în Știri interne

Luni, 14 octombrie 2019, cu câteva zile înaintea unor discuţii ale liderilor blocului comunitar (UE28) cu privire la bugetul multianual al blocului european, Franţa, susţinută de alte 16 state membre, inclusiv România, şi-a reiterat cererea de menţinere a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020.

„Noua Politică Agricolă Comună va trebui să fie capabilă să însoţească agricultura europeană în faţa numeroaselor provocări economice, de mediu, climatice şi sanitare cu care se va confrunta. În consecinţă, va trebui să fie înzestrată cu un buget la înălţimea acestor provocări”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, cu ocazia unei dezbateri publice între miniştrii Agriculturii din UE. „Nu putem cere mai mult de la fermierii noştri, iar aceasta cu un buget care se topeşte ca zăpada la soare”.

Franţa, Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania au decis să deschidă încă o dată acest subiect, cu prilejul unei dezbateri cu privire la stadiul discuţiilor între statele membre privind reforma PAC după 2020.

Cele două politici istorice ale Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună şi politica de coeziune, sunt primele vizate de reducerile propuse de Comisia Europeană în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care ar trebui să răspundă la diminuarea resurselor provocată de ieşirea Marii Britanii din UE.

Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE ar urma să se aplece asupra acestui subiect la summitul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

Comisia European (CE) speră că statele membre vor reuşi să ajungă, până la finele anului, la o poziţie comună care va servi drept bază pentru un compromis cu Parlamentul European.

Publicat în International

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, de miercuri, 1 mai 2019, sistemul de rachetă antigrindină a acționat marți cu 16 rachete, dar formațiunile noroase care au cauzat grindina se aflau la 11.000 de metri înălțime, iar rachetele sunt eficiente până la 8.000 de metri.

Șeful MADR a precizat că, în următoarele zile, specialiștii vor vedea în ce măsură sunt afectate culturile din zonele unde a căzut marți grindina.

„A fost o situație fără precedent, nu ne așteptam la căderi de grindină înainte de 1 mai. Sistemele antigrindină au fost activate din 15 aprilie. Sistemul este bun, a protejat până acum, dar natura a fost mai puternică”, a declarat ministrul de resort.

Petre Daea a refuzat să comenteze afirmațiile ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a solicitat pe Facebook demiterea celor care nu au intervenit cu sistemele antigrindină la timp.

„În zona Dealu Mare, grindina a făcut prăpăd. Plantații întregi de viță-de-vie și culturile agricole au fost afectate iremediabil pe suprafețe mari. Ploaia torențială și grindina au blocat traficul rutier și șuvoaiele de apă au pătruns în curți și case... DE CE NU S-A INTERVENIT, EFICIENT, CU RACHETE ANTIGRINDINĂ? M-am informat si avertizarea meteo, cod portocaliu, a fost dată din timp, de către ANM. CER PUBLIC DEMITEREA IMEDIATĂ a celor care nu și-au respectat atribuțiile de serviciu!”, a postat Grațiela Gavrilescu.

Conform celor mai noi informații, staţiunea de cercetare viti-vinicolă Pietroasele a înregistrat pe cele aproape 100 de hectare pagube produse de grindină cuprinse între 30 şi 70 la sută.

Cele mai afectate au fost soiurile Tămâioasa Românească, Feteasca Regală şi Busuioaca de Bohotin, iar pagube însemnate s-ar putea înregistra chiar şi anul viitor.

Surse din conducerea instituției au declarat pentru presă că „vijelia urmată de grindină a durata circa 10-12 minute, dar pagubele sunt însemnate”.

În plus, au adăugat sursele citate, pentru ca anul viitor viţa-de-vie să rodească, este nevoie în continuare de tratamente suplimentare.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare now-casting cod portocaliu de ploi pentru județele Prahova, Dâmbovița și Ilfov, valabilă în cursul după-amiezii. Meteorologii au avertizat că se va înregistra grindină de dimensiuni medii și posibil mari, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, averse torențiale ce vor cumula 30-35 l/mp.

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Publicat în Zootehnie

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

În viziunea Grațielei Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, omologul său de la Agricultură din Guvernul Tudose, Petre Daea, ar fi trebuit să fie prezent miercuri, 6 septembrie 2017, la sediul ANM, pentru a felicita conducerea Administrației Naționale de Meteorologie ca urmare a reușitei de a lansa cea mai nouă soluție IT dedicată managementului fenomenelor meteo și agrometeo din România, alături de Siveco.

„Îmi pare foarte rău că reprezentantul Ministerului Agriculturii nu este aici, pentru că mi-aș fi dorit foarte mult ca domnul ministru Daea (n.r. - Petre Daea, ministrul Agriculturii), așa cum de fiecare dată îi aplaudă, îi felicită pe producători și pe toți cei care fac agricultură în România, să fi felicitat și Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru modul în care vor colabora în continuare”, a declarat Gavrilescu la sediul ANM.

Oficialul guvernamental a adăugat că, prin lansarea acestui produs, se „încheie un proiect” și se „lansează o operațiune” pe partea de agricultură. Potrivit spuselor sale, prin intermediul acestui sistem, agricultorii au posibilitatea de a fi la curent, din timp, cu avertizările meteo, astfel încât să poată să-și protejeze obiectul muncii.

„Este un soft extraordinar de important pentru toți producătorii agricoli, pentru că proiectul pe care l-au implementat ANM și firma dezvoltatoare este valabil pentru toți cei care au activități în domeniul agriculturii, fie că sunt crescători de animale, fie că sunt la munca câmpului. Important este că pe cele trei zile pe care care au posibilitatea de acces pe aplicația pe telefon să vadă exact care este starea vremii, astfel încât să poată să prevină orice eveniment care ar putea să ducă la pagube în propria desfășurare a activității agricole”.

La rândul său, șefa ANM, Elena Mateescu, a precizat că aplicația va fi tarifată cu 9,95 euro pe an, costuri de transmisie și furnizare de date. În plus, în viziunea sa, suma este mică, în comparație cu beneficiile oferite de acest serviciu.

„Pentru a avea informații la nivelul fiecărei locații din România, acolo unde se găsește fiecare, cred că este extrem de puțin (n.r. - prețul de 9,95 euro pe an)”, a mărturisit Mateescu. „În contextul schimbărilor climatice actuale și previzibile, cea mai bună modalitate de a găsi măsuri de adaptare specifice pentru agricultură și nu numai se bazează pe activitatea de prognoză și avertizarea fenomenelor meteo periculoase, precum și pe informații specializate privind evoluția, intensitatea și aria de extindere a acestora. Fundamentarea procesului de adaptare la schimbările climatice pe date climatice și studii specializate va permite factorilor de decizie și practicienilor să ia cele mai bune măsuri de prevenire și diminuare a riscurilor climatice”.

Și Emil Dumitru, președintele Pro Agro, spune că o astfel de aplicație nu face altceva decât să crească gradul de competitivitate al producătorilor agricoli români.

„Avem o directivă de utilizare durabilă a pesticidelor. Avem tehnologii agricole performante. Avem utilaje cu aplicare pe calculator, asistată de GPS. Practic, pentru orice fel de investiție pe care o facem în culturile noastre, avem nevoie de informații cât mai actualizate, ca să știm dacă nu cumva, chiar și o fermă de familie, aruncăm banii pe fereastră. Dacă vine ploaia într-o oră, spre exemplu, practic toată substanța activă pe care am aplicat-o este degeaba, va trebui să reluăm procesul de aplicare a tratamentelor fitosanitare”, a menționat Dumitru. „Personal, încă de un an și ceva, i-am arătat doamnei Elena Mateescu o aplicație similară care, sigur, nu mă mulțumea la momentul respectiv pentru că erau niște informații primare. Eu cred că România anului 2017 și agricultura anului 2017 se remarcă printr-o tehnologizare a agriculturii, o creștere a productivității”.

Potrivit dezvoltatorilor, cu ajutorul acestui nou produs, fermierii vor avea posibilitatea să-și planifice eficient activitatea agricolă și să ia deciziile corecte pentru protejarea producție agricole. Aceștia vor putea fi la curent, în orice moment, cu starea vremii, presiunea atmosferică, umiditatea aerului și a solului, viteza vântului sau rezerva de apă din sol la nivel de localitate.

„Vremea actuală ridică probleme deosebite pentru culturile agricole, iar fermierii trebuie să fie în permanență la curent cu sfaturile, recomandările și avertizările experților în meteorologie. Inovația pe care o aduce aplicația (...) constă în faptul că fermierii vor avea acces direct pe telefon la cele mai recente date meteo, vor primi notificări cu avertizările de vreme severă, iar prognoza pe trei zile îi va ajuta să ia măsurile necesare astfel încât să fie evitate eventualele pericole pentru producția agricolă”, a declarat Gabriel Lospa, Director departament eAgriculture al firmei dezvoltatoare.

Având aceste informații la zi, fermierii vor ști când să scoată utilajele pe câmp, când să irige, când să protejeze culturile de arșiță sau îngheț și când să-i planifice lucrările de semănat astfel încât să evite înghețul plantelor.

Publicat în Știri interne

Exportul rusesc de produse agricole se va majora de la 17 miliarde de dolari la 21,5 miliarde de dolari în următorii cinci ani, anunța la începutul lunii februarie ministrul Agriculturii, Alexander Tkachev, citat de Tass, iar informațiile potrivit cărora și în acest an vecinii de la Răsărit ar putea înregistra un nou record istoric la comerțul cu grâu peste graniță nu fac altceva decât să întărească afirmațiile oficialului guvernamental rus.

La doar o lună distanță (aprilie 2017), același ministru de resort preciza că nivelul comerțului peste graniță al Rusiei cu produse agricole în acest an se va menține la nivelul de 17 miliarde de dolari. Faptul că pentru sezonul 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017 previziunile sunt că Rusia va exporta o cantitate de 34-35 de milioane de tone de cereale, dintre care 27 de milioane de tone de grâu, ceea ce ar constitui un nou record istoric, potrivit adjunctului ministrului rus al Agriculturii, Jambulat Khatuov, citat de RIA Novosti, nu face altceva decât să susțină spusele oficialilor de la Moscova.

„Potrivit estimărilor noastre, exporturile se vor majora cu 27 la sută în următorii cinci ani. De la 17 miliarde de dolari la 21,5 miliarde de dolari”, anunța șeful Ministerului rus al Agriculturii în februarie 2017.

Exportatorii de produse agricole urma să primească compensații pentru pierderile de venit cu transportul și logistica, adăuga Tkachev în debutul anului.

„În concordanță cu aprobarea proiectului de a da prioritate susținerii exporturilor agricole, comercianții ar urma să primească sprijin sub formă de chirii, asigurări și taxe de participare la expoziții, dar și compensații ale cheltuielilor cu logistica și transportul”, afirma oficialul rus.

Mai mult, un nou tip de susținere guvernamentală a producătorilor agricoli era luat în considerare la nivelul lunii februarie 2017, și anume compensările costurilor în ceea ce privește transportul pe distanțe lungi, pe calea ferată.

De la diminuarea importurilor la strategia de expansiune a exporturilor agricole

Tot în contextul susținerii comerțului peste graniță, Alexander Tkachev afirma că țara sa are nevoie de o schimbare de paradigmă, și anume de trecere de la substituirea importurilor (echilibrarea balanței comerciale din producția internă) la expansiunea comerțului peste graniță.

„Aș dori să subliniez faptul că ținta noastră principală este de susținere a ratelor de creștere în sectorul agricol, precum și de majorare a competitivității produselor rusești pe piețele internaționale. Anterior, vorbeam doar de echilibrarea balanței comerciale (n.r. - deficit față de cererea domestică), în timp ce în prezent vorbim doar de concentrarea pe expansiunea exporturilor”, a mai spus acesta.

Potrivit spuselor lui Tkachev, importurile rusești de alimente s-au contractat cu șase procente în 2016, până la un total de 25 de miliarde de dolari, în timp ce exporturile s-au majorat cu cinci la sută, până la un total de 17 miliarde de dolari.

„Ne confruntăm în prezent cu provocarea de a promova propriile produse la export, ceea ce înseamnă că funcția Rosselkhoznadzor a devenit aceea de a ridica bariera (n.r. - problemele legate de embargo) pentru produsele rusești, cea a ministerului de resort, de a susține promovarea produselor în cadrul expozițiilor internaționale, iar cea a fermierilor, de a-și transforma procesele de business în așa fel încât să facă față cerințelor de calitate impuse de standardele pieței internaționale”, a mai punctat ministrul Agriculturii din Rusia.

El a mai afirmat că exporturile agricole ale țării sale ar urma să fie menținute la același nivel și în 2017, adică la 17 miliarde de dolari, în condițiile în care, cu un an în urmă, acestea totalizau 17,1 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, tot Tkachev a precizat că întărirea monedei naționale va genera riscuri pentru produsele agricole exportate.

„Întărirea rublei reprezintă unul dintre factorii de risc pus pe umerii pozițiilor la export”, este de părere ministrul rus al Agriculturii.

Nu în ultimul rând, potrivit ministrului de resort, citat de Itar Tass, Rusia ar putea aloca o sumă consistentă pentru susținerea sectorului agricol în 2018.

„Bugetul nostru pe anul acesta atinge un total de 230 de miliarde de ruble (4 miliarde de dolari). Sper că vom atinge nivelul de 250 de miliarde de ruble, adică 4,4 miliarde de dolari, ca buget pentru anul următor”, a conchis Tkachev.

Rusia: Exporturile de grâu din 2017 vor atinge un nou record istoric

În urmă cu doar câteva zile, estimările preliminare confirmau că, în sezonul 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017, Rusia ar urma să exporte o cantitate de 34-35 de milioane de tone de cereale, dintre care 27 de milioane de tone de grâu, ceea ce ar constitui un nou record istoric, potrivit adjunctului ministrului rus al Agriculturii, Jambulat Khatuov, citat de RIA Novosti.

Anul trecut, recolta de cereale a Rusiei a atins un maxim post-URSS de 120,7 milioane de tone, dintre care 73,3 milioane de tone de grâu, iar prognozele la export erau ambițioase. Cu toate acestea, restricțiile impuse recent de Turcia au obligat Ministerul rus al Agriculturii să își revizuiască estimările.

Chiar și așa, Departamentul american al Agriculturii estimează că, în 2017, Rusia va fi al doilea exportator mondial de grâu, cu 28 de milioane de tone, după SUA, care va exporta o cantitate de 28,17 milioane de tone de grâu. În 2016, Rusia a fost lider mondial.

Nu în ultimul rând, Khatuov a precizat că, pentru țara sa, menținerea poziției de lider mondial la exporturile de grâu este o chestiune de prestigiu, dar principalul lucru este păstrarea profitabilității producătorilor de cereale.

Publicat în International
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista