modern - REVISTA FERMIERULUI

De zece ani, Daniel Radu se ocupă de agricultură, an de an investind profitul în fermă, în dotări și dezvoltare pentru a ține pasul cu schimbările climatice și noile tehnologii. Îi place ce face și caută soluții să nu vândă doar materie primă.

Daniel Radu este un fermier ilfovean extrem de pasionat de munca sa. A început în 2010 cu 30 de hectare și acum, după două decenii, a ajuns la aproape 1.300 de hectare.

A lăsat domeniul construcțiilor pentru agricultură și spune că ambele sunt frumoase și profitabile, dacă pui pasiune în munca ta, dacă ai oamenii potriviți alături și dacă nu urmărești câştigul imediat: „Construcţiile sunt prima mea dragoste, să spun aşa. Am lucrat în străinătate vreo nouă ani, pe Coasta de Azur, ştiu ce înseamnă calitate, ştiu ce înseamnă lucrări făcute aşa cum trebuie, dar am decis să mă întorc în ţară, să rămân aici şi să construiesc în agricultură. Mi-aduc aminte că atunci când am început erau toate terenurile pârloagă, erau aproape cât mine ierburile, dar pas cu pas am reuşit, mulţumim lui Dumnezeu”, ne-a povestit, zâmbind, agricultorul din Ilfov.

Terenul lucrat de Daniel Radu se află pe raza localităților Lipa, Gruiu, Snagov şi Ciolpani, în mare parte în arendă. Exploatația este administrată împreună cu fratele său. Nu prea au cumpărat teren fiindcă prețul nu e accesibil, iar prioritățile le-au fost altele. „Cum ferma a fost în continuă dezvoltare în cei zece ani, bugetul a fost alocat dezvoltării, cumpărării de noi utilaje, angajării de oameni, taxe, impozite, care sunt şi ele prezente. Încă nu am făcut vreun demers pentru fonduri europene, am colaborat cu băncile şi am făcut câteva credite”, a arătat agricultorul.

„Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poți să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Tehnologiile adecvate, cel mai bun aliat al fermierului

Fermierul ilfovean este mulțumit de modul în care îi arată câmpul anul acesta, pe care a semănat, în toamnă, rapiţă, orz și grâu. Cultura de rapiță a înființat-o după data de 4 august 2019, iar pe cele de orz şi grâu, după 20 septembrie, dar aceste date nu sunt bătute în cuie și se pot modifica în funcție de vreme.

Un alt aspect de care toți fermierii vor fi nevoiți să țină cont este faptul că interzicerea unor substanțe active va atrage mai departe modificarea tehnologiilor.

Dar tehnologiile folosite depind în mare parte de specificul zonei și al anului. „Să vedem care vor fi efectele şi, în funcţie de efecte, depinde şi de climat, de primăvară, de ploi, de atacurile care vor fi, în funcţie de toate aceste evenimente vom căuta să găsim soluțiile potrivite. În zonă la noi, sunt ploi care – am observat în decursul anilor –, cad între 4 şi 10 august, după care până la sfârşitul lunii august nu mai avem nicio picătură de ploaie. Și, atunci, riscăm să stea sămânţa ca în sac şi să răsară poate după 15 septembrie, dar depinde de specificul fiecărui an. Şi în funcţie de specificul fiecărui an, ne adaptăm”, a detaliat Daniel Radu.

Pentru campania de primăvară a acestui an a pregătit 250 de hectare pentru floarea-soarelui și 250 de hectare pentru porumb, singura cultură cu derogare pentru neonicotinoide.

Terenurile pe care le lucrează nu beneficiază de sisteme de irigații, dar acest aspect e unul pe care fermierul vrea să îl schimbe, având în vedere că există râuri și lacuri în zonă. „Să vedem costurile şi ce posibilităţi există, dar ca să păstrăm apa în sol am arat – deşi mulţi spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul. Iar ploile care au venit ne-au ajutat să păstrăm apa în sol”, a explicat agricultorul din Ilfov.

Deocamdată, ferma fraților Radu are doar cultură mare, dar pentru viitor cei doi iau în calcul prelucrarea materiei prime. „Trebuie să găsim o soluţie să nu vindem întotdeauna materia primă şi mai ales în perioada recoltatului, când preţurile nu sunt la nivelul cel mai înalt, așa cum era grâul: la recoltat 0,65 bani/kg (anul trecut, în iulie), iar acum am înţeles că ar fi 0,85 de bani, în funcție de calitatea lui. Trebuie găsite soluţii ca să valorificăm materia primă profitabil”, a precizat Daniel Radu, care se confruntă și cu problema depozitării pe termen lung a producției, în fermă existând hale, magazii în care poate ține producția maximum o lună, după care o încarcă și o distribuie contractorilor.

„Ca să păstrăm apa în sol am arat – deși mulți spun că nu e bine să ari – și am și pregătit imediat terenul.”

Schimbările climatice impun retehnologizare

Deși dotarea fermei cu utilaje s-a făcut constant de-a lungul celor zece ani de activitate, agricultorul ilfovean spune că e nevoie să te dotezi constant, având în vedere că sunt tot mai dificile condițiile de lucru, de la an la an. „Trebuie să treci foarte repede prin toate verigile tehnologice și pentru asta trebuie utilaje puternice cu care să poţi să lucrezi rapid, potrivite, să te încadrezi în ferestrele de timp.”

Deocamdată, frații Radu nu au accesat fonduri europene, preferând să reinvestească profitul. „Nu ne este frică să încercăm proiectele cu finanțare europeană, nu ne e frică de birocraţie și mi se pare normal să treci prin toate etapele ca să fie corectitudine şi transparenţă, dar am preferat, până acum, să facem agricultură prin propriile forțe. Cu ajutorul subvenţiilor care au fost acordate, plus profitul care a ieşit, am tot reinvestit de la an la an, adică ne-am lăsat pe noi ca administratori ai societăţii şi am reinvestit. Ne-am asumat un risc, într-adevăr, dar fiind în continuă dezvoltare şi expansiune probabil că era şi dificil ca să accesăm fonduri europene. Mă gândesc că în momentul în care ne vom stabiliza atunci vedem la ce măsuri, scheme de sprijin ne vom putem încadra”, a încheiat Daniel Radu.

Una dintre investițiile viitoare la care se gândesc cei doi frați fermieri este creșterea capacității de depozitare prin construirea de silozuri.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, conform datelor prezentate recent într-un eveniment de profil.

„Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea ce priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocale, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri, şi 84% din punctul de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punctul de vedere al volumului”, relevă datele specialiștilor din sector.

Consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.

Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).

„Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 - octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.

În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019).

Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase, inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista