oi - REVISTA FERMIERULUI

Cele de mai jos mi le-a zis, aseară târziu, după ce-a terminat munca la fermă, Eliana Dinuț, o tânără în vârstă de 30 de ani, care, împreună cu soțul, Costel (și el tânăr, 40 de ani), după ce-au muncit printre străini, s-au întors acasă, în 2014, și toți banii strânși acolo în șase ani i-au investit în vaci. Câți or mai fi în țară ca ei? Probabil că mulți au muncit peste hotare și au revenit pe meleagurile natale încercând să-și încropească o afacere, cu speranța unei vieți decente acasă. Numai că dezamăgirea își face loc printre toți acești gospodari.

„Speranțele noastre s-au năruit. Abatorul mobil era singura noastră șansă de a ne valorifica produsele. Era ca o gură de aer. În situația noastră sunt mulți crescători de animale din toată țara. Cel mai apropiat abator de ferma noastră este la de 200 kilometri distanță. Ne-am dus animalele acolo, ne plătea vițelul cu un preț de nimic, n-a meritat să batem atâta drum. Laptele îl dăm la viței. Dacă facem produse din lapte, nu ni le cumpără nimeni, nici la piață în oraș, că n-are lumea bani, preferă să dea un leu pe iaurtul de la supermarket, decât să-mi dea mie 5 lei pe iaurtul obținut din lapte de la vaci crescute pe pășune. Asta e puterea de cumpărare în toată România. Am lucrat și cu o fabrică de lapte, situată la vreo 100 de kilometri de fermă. Ne dădea 80 de bani pe litru, duceam noi laptele la fabrică, nici transportul nu ni-l scoteam. Noi cum ne vom valorifica produsele în astfel de condiții? Este un păcat că pe noi, tinerii fermieri, nu ne ajută statul român.”

Când s-a întors din Norvegia, familia Dinuț a luat-o de la zero, la Ciupercenii Vechi, un sat care aparține de orașul Calafat, din județul Dolj. Cei doi tineri soți și-au cumpărat 32 de vaci, cu viței. Azi, în fermă sunt 140 de taurine din rasa Bălțată Românească (vaci la muls, juninci și viței). Grajdul n-arată ca afară, e mai mult un foișor/pavilion, dar soții Dinuț au reușit să închirieze de la primărie o sută de hectare de pășune, unde animalele se simt și se hrănesc bine.

Din ce trăiește tânăra familie de fermieri? În niciun caz din ferma de vaci! Din credite la bănci, pe care tinerii fermieri le-au făcut tot pentru agricultură. Și-au luat utilaje, la început second-hand, apoi noi, tractoare, remorci, cositori și alte echipamente cu care fac prestări servicii pentru alți fermieri din zonă. Se descurcă așa până reușesc să se bucure de viața de crescători de animale. Pentru că, da, sunt ambițioși și muncitori și cred în viitorul fermei de vaci.

Abatoare mobile, nici la munte, nici la câmpie

Pe la începutul anului trecut, crescătorii de animale au fost încurajați de fosta guvernare să depună proiecte pentru abatoare mobile, finanțate de AFIR prin subMăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, din PNDR 2020. Crescătorii au cheltuit sume consistente. „Am cheltuit bani pentru consultanța proiectului, pentru cumpărarea terenului pe care să punem abatorul mobil, au fost cheltuieli cu îngrădirea, cu energia electrică, să o aducem la terenul respectiv. Bani pierduți”, mi-a zis, decepționată, Eliana Dinuț, adăugând că își făcuseră planuri, ea și încă patru fermieri împreună cu care a pus bazele Cooperativei Agricole Eliana Dev. Abia așteptau să-și cumpere un abator mobil cu ajutorul banilor europeni, care... n-au mai fost.

Atât Eliana Dinuț, cât și ceilalți crescători care și-au pus speranța în abatorizarea animalelor în unități mobile s-au supărat că statul ajută pe acest segment zonele montane. Aici, e o altă problematică, mai complexă. Zona montană chiar trebuie sprijinită. Pe scurt, un produs se obține mai greu și cu costuri mai mari la munte, comparativ cu același produs obținut la șes. Iar toți fermierii știu asta. Și totuși se necăjesc, pentru că e posibil să aibă dreptate: dai mai mult unora, însă dă-le ceva și celorlalți, potrivit cu activitatea și cheltuiala pentru aceasta.

Doar că, din nefericire, nici cei de la munte, nici cei de la câmpie nu vor avea parte de abatoare mobile, cel puțin nu pe banii Uniunii Europene ori ai statului nostru.

Oros: „Nu există abator mobil!” Zău?

Așa cum am scris ieri, 4 martie 2020, în Revista Fermierului, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole, finanțate prin subMăsura 4.2 din PNDR 2020. Noutatea anunțată de AFIR este că se finanțează abatoarele de mici dimensiuni din zona montană, rata sprijinului public nerambursabil fiind de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Valoarea finanțării acordate este de maximum 300.000 de euro și poate cuprinde și investiții în procesarea cărnii abatorizate, măsura având o alocare estimativă de 6.896.879 de euro.

Atenție, se dau bani zonei montane, dar pentru abatoare de mici dimensiuni, nu pentru abatoare mobile! Ca să nu mai socotim și să punem în balanță costurile cu construcția unui abator normal, comparativ cu cele pentru unul mobil.

De altfel, ministrul Adrian Oros, la o recentă întâlnire cu crescătorii de animale le-a spus că schema de ajutor de stat pentru abatoare mobile nu avea niciun leu bugetat. „Vi s-a spus o prostie, că vor fi abatoare mobile. Nu există abator mobil. Niciodată serviciile veterinare, în nicio țară din Europa, nu vor aproba abatoare mobile. Pot fi abatoare de mici capacități, în anumite zone unde animalele au acces mai greu, dar nu abatoare mobile”, a afirmat oficialul.

Așa să fie? Din ce-am auzit și ce-am văzut, pe glob există și funcționează abatoare mobile. Altfel de ce-ar s-ar mai construi asemenea unități de abatorizare, dacă n-ar avea cumpărători?

Un exemplu îl avem în România (am scris și noi, vezi aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/item/4330-unitati-de-abatorizare-si-procesare-mobile-pentru-carne-si-lapte.html), la Brașov, unde Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental a demarat împreună cu DSVSA din localitate un proiect complex care include și un abator mobil, în care, în condiții sanitar-veterinare sigure, se pot sacrifica trei specii de animale – ovine, bovine și suine –, în zile separate, putându-se comercializa 7 zile din 7 carne proaspătă către consumatori. Costurile pe care gospodarii care creșteau câteva animale le aveau cu transportul până la un abator autorizat, eventual într-un alt județ, erau descurajante, astfel încât preferau să nu mai vândă carnea. Conceptul gândit de ACVBR-SIM schimbă această situație.

Și atunci, care e adevărul? Sanitar-veterinarii nu le autorizează sau buzunarele statului sunt goale? Și mai am exemple de abatoare mobile care funcționează în țara noastră, care prestează servicii și pentru alții, nu doar pentru proprietarii lor, cumpărate de fermieri, pe banii lor.

Eliana Dinuț, pentru că de la discuția cu ea am pornit să scriu acest text, este tânără, a muncit peste granițe, s-a întors și a investit în economia țării în care s-a născut. Ca ea sunt mulți, prea mulți. Ce faci tu, statule, tu, politicianule, tu, autoritate, pentru „ăștia” care-ți alimentează buzunarele?

Foto: Eliana Dinuț (arhiva personală)

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor din sectorul agricol, finanțate prin subMăsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina de internet: www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.  Aprilie este perioada estimată pentru depunerea proiectelor pe sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, care are o alocare estimativă de 6.896.879 euro.

Noutatea principală este că se prevede strict finanțarea abatoarelor de mici dimensiuni din zona montană. Prin subMăsura 4.2 rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Valoarea finanțării acordate prin intermediul subMăsurii 4.2 pentru abatoarele de mici dimensiuni din zona montană este de maximum 300.000 de euro și poate cuprinde și investiții în procesarea cărnii abatorizate.

Perioada de consultare publică este de zece zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subMăsura 4.2. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 14 martie 2020.

În link, calendarul orientativ al sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR pentru anul 2020: https://revistafermierului.ro/finantari/item/4340-afir-sesiuni-de-depunere-proiecte-pndr-2020.html

Publicat în Știri interne

Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.

Femeia, „stâlpul casei”

În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.

În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.

„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.

Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.

O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.

Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.

Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.

Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.

Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.

La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020

Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.

Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.

Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 1100. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 1000 – 1800.

Foto: Produs de Cluj

Publicat în Eveniment

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 de euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 de euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 de euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 de euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 de euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 de euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 de euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 de euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 de euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane de euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Finantari

Ca urmare a incidentului de duminică, 24 noiembrie 2019, prin care vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, având la bord 14.600 de capete de tineret ovin, s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele.

„În momentul în care am fost informat despre accidentul din portul Midia, am luat legătura de îndată cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dr. Csutak Laszlo Nagy, care mi-a comunicat detalii privind condițiile de bunăstare și sănătate la îmbarcarea animalelor pe navă. De asemenea, am solicitat verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele (documente de mișcare, certificate sanitare veterinare de transport animale vii, bonuri de achiziție etc.)”, a precizat ministrul de resort prin intermediul unei informări transmise presei.

El nu precupețește niciun efort și arată cu degetul spre fostul șef al ANSVSA, Geronimo Brănescu, oficial care a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA și a plasat punctele de inspecție la frontieră, din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local.

„Nava a fost autorizată de către DSVSA Constanța din luna martie 2019. Precizăm că actualul director DSVSA Constanța, Geronimo Brănescu, încă din 2018, când era președintele ANSVSA, a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”, a menționat Nechita-Adrian Oros. „Singura instituție abilitată pentru a autoriza și a monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră”.

Ministrul Agriculturii face referire inclusiv de tergiversarea inițiativei sale legislative privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe.

„Am atras atenția încă de anul trecut asupra neconformităților privind bunăstarea și sănătatea animalelor în timpul transportului animalelor vii, ovine, în special, din România către state terțe, mai ales în zona Golfului. De asemenea, am subliniat și condițiile total dezavantajoase din punct de vedere economic ale comerțului cu animale vii. Am depus în acest sens, încă din luna iulie a anului 2019, un proiect de lege privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe. Prin acest proiect se impunea, astfel, prezența unui medic veterinar la bord pe toată durata călătoriei, care să completeze un raport zilnic de transport, un raport de sfârșit de călătorie, precum și criterii de respingere a îmbarcării animalelor la bord”, a adăugat ministrul cabinetului Orban.

În acest moment, echipe mixte ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ale ANSVSA și ale Ministerul Apelor și Pădurilor fac verificări privind respectarea prevederilor legale.

„De îndată ce vor fi disponibile rezultatele anchetei, acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice”, a conchis Oros.

Nici ministrul Transporturilor nu a stat degeaba în acest caz

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, 25 noiembrie 2019, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade, rămânâd la marginea şenalului navigabil.

După ce, în timpul manevrei de plecare din portul Constanța – zona Midia, nava Queen Hind, cu pavilion Palau și destinația Jeddah – Arabia Saudită, având la bord 14.600 capete ovine vii, s-a înclinat la 60 grade, a balansat până în malul de pământ unde a rămas lipită cu tot bordul tribord în marginea șenalului navigabil, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.

Tot în acest context, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Dr. Csutak Laszlo Nagy, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.

Publicat în Ultimele noutati

Printr-un comunicat de presă remis la redacție luni, 25 noiembrie 2019, vocile autorizate ale Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) au precizat că vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, pe care au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin și care s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, era autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019.

Potrivit precizărilor agenției, în data 23 noiembrie 2019, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, a început îmbarcarea ovinelor pe vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, îmbarcarea finalizându-se în data 24 noiemrie 2019.

Vaporul a fost autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005, respectiv Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

„În conformitate cu procedura specifică privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele.
S-a constatat că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevazută de legislație era respectată”, se menționează în document.

Încărcarea cu animale a navei s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 privind suprafaţa care trebuie alocată pe cap de animal. Pe nava respectivă, cu o suprafaţă totală utilă de 5 011 mp, au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin, cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal.

„Precizăm ca spatiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislatia în vigoare”, au adăugat autoritățile.

De asemenea, s-a verificat încărcarea corespunzătoare a navei cu apă şi furaje, ţinând cont de durata preconizată a călătoriei, precum și funcționalitatea echipamentelor obligatorii, cum ar fi cele de adăpare, de ventilație forțată, de desalinizare etc.

La scurt timp după plecarea transportului, a avut loc înclinarea navei în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg.

După producerea accidentului, s-a asigurat prezenţa serviciilor veterinare în punctul de ieşire Midia. La solicitarea acestora, a fost prezent și medicul veterinar de liberă practică angajat al operatorului economic, pentru a asigura asistența veterinară.

Pentru salvarea animalelor, alături de echipele ISU au venit două nave ale Gărzii de Coastă și membrii unui ONG specializat în intervenții în Marea Neagră.

Animalele salvate până în prezent, în număr de 33, au fost cazate într-un adăpost special amenajat în Punctul de Ieșire Midia, unde li s-au asigurat hrană și apă.

Acțiunea de salvare continuă, animalele care vor fi recuperate de pe vas vor fi cazate în același adăpost, urmând ca, după verificarea stării lor de sănătate, să fie transferate cu mijloace de transport rutier, la ferma de origine, aflată la 5 km distanţă.

„Serviciile veterinare se află la fața locului și colaborează cu celelalte instituții implicate în acțiunea de salvare, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a animalelor, conform competențelor”, se menționează la finalul documentului de presă.

Publicat în Comunicate
Luni, 25 Noiembrie 2019 13:17

14.600 de oi condamnate la moarte

Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.

„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.

„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.

Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.

„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.

Publicat în Comunicate

Luni, 25 noiembrie 2019, la orele dimineții, autoritățile au reluat operațiunile prin care încearcă aducerea la mal a navei răsturnate în Portul Midia.

Conform anunțului făcut de ISU Constanța, acțiunea de evacuare a celor aproximativ 14 000 de oi de pe vas este în stand-by.

Reprezentanții ISU Constanța afirmă că forțele implicate încearcă să înlăture marfa de pe puntea navei, pentru a reduce greutatea acesteia, apoi să o remorcheze până în port.

„În cursul zilei de astăzi, se va reîntruni Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, acolo unde reprezentanții autorităților și șefii tuturor armelor vor stabili exact ce se va întâmpla cu animalele care vor fi evacuate de pe vapor. De asemenea, operațiunea de la navă a reînceput, se încearcă înlăturarea mărfii existente pe puntea superioară, pentru a putea reduce din greutatea navei, apoi vor încerca să readucă nava pe chilă dreaptă, pentru a o putea remorca în dană”, au transmis reprezentanții ISU Constanța.

În plus, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare va interveni cu trei nave, 40 de oameni și 8 scafandri, iar ISU cu 10 oameni în sprijin.

Până în prezent, au fost salvate de pe navă 32 de oi, operațiunea de evacuare fiind momentan „în stand-by”, a mai anunțat ISU Constanța.

Duminică, 24 noiembrie 2019, un vapor cu pavilion Palau s-a răsturnat. La bordul ei se aflau aproximativ 14 000 de capete de ovine și un echipaj format din 22 de sirieni. Toți membrii echipajului au fost salvați și aduși teferi la mal. Unul dintre ei a căzut peste bord, însă a fost scos din apă fără să pățească nimic. Autoritățile au ajuns la fața locului după ce un apel la 112, în jurul unei 11:51, i-a alarmat că o navă s-a răsturnat în momentul în care părăsea Portul Midia.

Publicat în Știri interne

Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.

Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

Publicat în Zootehnie

Nu mai puțin de 36.000 de miei au fost vânduți la export de către crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, principalele destinații fiind Italia, Grecia, Germania, Franţa, Croaţia şi Bulgaria, conform comunicatului de presă remis, joi, 25 aprilie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Citește și: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3922-raport-animals-international-mieii-romanesti-de-pasti-sufera-o-tortura-ingrozitoare-si-inutila.html

De la debutul lunii în curs, în cele trei abatoare autorizate din judeţ au fost tăiaţi 19.762 de miei, de la care s-au obţinut circa 218.000 kilograme de carne, 60% din această cantitate fiind exportată în Franţa, Italia şi Germania.

În aceeaşi perioadă, au fost examinaţi şi certificaţi, în vederea efectuării de schimburi comunitare, un număr de 23.662 miei, pentru următoarele destinaţii: Italia - 11.660 de capete, Grecia - 8.822 de capete, Croaţia - 1.200 de capete, Germania - 1.185 de capete şi Bulgaria - 795 de capete.

DSVSA Bistriţa-Năsăud a autorizat un singur centru de sacrificare cu activitate temporară, în municipiul Bistriţa, unde, până la această dată, au fost sacrificaţi circa 200 de miei. Centrul va funcţiona până vineri, 26 aprilie, la ora 17:00.

Au fost efectuate, în plus, 95 de controale la diverşi agenţi economici, ocazie cu care au fost aplicate nouă amenzi, în valoare de peste 39.000 de lei, respectiv două avertismente, şi au fost retrase de la comercializare, spre distrugere, 19 kilograme de carne de miel, circa 4 kilograme de produse din carne, peste 1.000 de ouă şi 3,5 kilograme de condimente.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista