Afişez elemetele după tag: parlamentul romaniei - REVISTA FERMIERULUI

Luni, 4 noiembrie 2019, Executivul Orban a fost învestit în plenul reunit al Parlamentulului, cu 240 de voturi „pentru”, din cele 233 de voturi necesare procesului.

Deputații și senatorii au votat pentru validarea listei celor 16 miniștri, precum și programul de guvernare al PNL.

„Reluăm lucrările, pentru că s-a finalizat numărătoarea. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, am purtat noroc domnului Ludovic Orban”, a anunțat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, care a prezidat ședința plenului reunit.

Anunțul oficial a fost făcut în plen de senatorul USR Silvia Dinică.

„Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, au constatat: numărul total: 465, numărul celor prezenți: 240, numărul total de voturi exprimate: 240, numărul de voturi anulate: niciunul. Numărul total de voturi exprimate: 240, din care numărul total de voturi pentru acordarea încrederii guvernului: 240”, a explicat Dinică. „Ca urmare a faptului că, din totalul de 465 de deputați și senatori, au fost 240 de voturi «pentru», se constată că este întrunită majoritatea pentru acordarea votului de încredere guvernului, listei miniștrilor și programului de guvernare”.

Premierul desemnat a luat cuvântul de la tribuna plenului reunit și a spus scurt: „Vă mulțumesc și aveți încredere în noi.”

Marți și miercuri au avut loc audierile în comisiile de specialitate din Parlament ale miniștrilor desemnați pentru a face parte din Guvernul Orban. Din cei 16 miniștri propuși, trei dintre ei, respectiv Florin Cîțu, propus la Finanțe, Ion Ștefan, propunerea pentru Dezvoltare, și Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, au înregistrat avize negative.

Liderul PNL, Ludovic Orban, nu a venit însă cu alte propuneri pentru cele trei portofolii, precizând că votul în comisii a fost unul politic.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Publicat în România Agricolă

Fără prea multe explicații ulterioare, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat vineri, 29 martie 2019, într-o conferință de presă care a avut loc la Târgul Național de Miere, că blocarea Programului „Miere în școli” a fost „în contextul Ordonanței 114” (n.r. OUG 114/2018), problemă pe care „speră” ca statul pe care îl reprezintă s-o rezolve.

„Programul «Mierea în școli» o să încercăm să-l demarăm cât putem de repede. N-aș putea să dau un termen, acum. Cunoaștem foarte bine problema și încercăm s-o rezolvăm. A fost în contextul Ordonanței 114 pe care sperăm s-o rezolvăm. Nu banii au fost o problemă”, sunt declarațiile oficialului guvernamental.

Apicultorii, pe de altă parte, consideră că și dacă ar fi fost activ programul în cauză, ei nu ar fi fost pregătiți să facă față cererii de produs românesc. Și asta, în ciuda faptului că absorbția de miere autohtonă de către zona preșcolară și școlară ar fi însemnat o diminuare drastică a exportului de materie primă de calitate, la un preț infim, miere cupajată ulterior de către state puternice, cum este și cazul Germaniei (care importă miere ieftină din state terțe și o amestecă cu produs de calitate din România).

„Acel program, «Mierea în școli», ar fi o gură de oxigen pentru apicultură. Ar fi fost nemaipomenit. Problema este că noi nu suntem pregătiți, noi, sectorul apicol. Trebuie să recunosc că nu suntem pregătiți, astăzi, cu acele stații de procesare care să asigure valorificarea produselor românești. Altfel, firmele de procesare, care aduc din Ucraina, din China, ș.a.m.d., imediat vor face infuzie în toate școlile cu miere adusă din altă parte. Nu acesta este interesul, ci de a promova produsele românești”, a mărturisit Ioan Fetea, președintele în exercițiu al Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „În prezent, în România sunt peste 20 de procesatori. Ei pot asigura procesarea, dar ei nu prelucrează doar miere românească, procesează tot ce este permis de lege. Nimeni nu-i acuză pentru ceea ce fac. Este păcat însă ca acele 3.000 – 3.500 de tone care ar putea intra în consumul românilor să nu provină din România, ci din Ucraina, China sau de unde provine, din piața europeană (...) Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme, cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

Cu surle și trâmbițe

Programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă, anunţa sus și tare Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la începutul lunii septembrie 2018.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată, şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame se consumă de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, susţinea Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.

Secretarul de stat mai preciza atunci că se lucrează la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere, pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA, Ioan Fetea) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mărturisea reprezentantul MADR.

Decizie bulversantă

Pe final de an 2018, Executivul Dăncilă avea însă să decidă suspendarea timp de un an a aplicării Programului „Mierea în școli” prin intermediul OUG 114/2018, fără însă a explica de ce anume s-a luat această măsură. Actul normativ care reglementa programul în cauză fusese aprobat în formă nouă anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, oferind elevilor câte un borcan de miere naturală polifloră.

„În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare”, se menționa în art. 49 al OUG 114/2018, apărută în Monitorul Oficial în data de 29 decembrie.

Programul „Mierea în școli” ar fi reprezentat un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, era adoptată în Parlamentul României la data de 21 noiembrie 2018, iar actul normativ era spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie a anului trecut. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Potrivit specialiștilor, multe dintre modificările aduse de OUG 114/2018 necesită clarificări suplimentare în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementarilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Publicat în Ultimele noutati

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Ultimele noutati

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne

Unul dintre hopurile pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a avut de sărit, și anume moțiunea simplă privind agricultura, iniţiată de PNL, a fost rezolvat cu brio, în condițiile în care votul de neîncredere a fost respins miercuri, 26 septembrie 2018, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 150 de voturi împotrivă, 93 de voturi pentru şi 20 de abţineri, potrivit unei informări remise la redacție de către Parlamentul României.

Cealaltă provocare însă, mai exact dosarul privind epidemia de pestă porcină (PPA), în care procurorii au dispus la începutul lunii septembrie a.c. începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu, urmează să fie înfruntată de șeful ministerului de resort.

Votul de neîncredere intitulat sugestiv „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea” a fost dezbătut în şedinţa de marţi, 25 septembrie 2018, în prezenţa ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Cu această ocazie, oficialul guvernamental a afirmat în plenul Camerei Deputaţilor că ar fi o premieră mondială ca virusul pestei porcine africane (PPA) să poată fi combătut printr-o moţiune simplă și a replicat că, cităm: „Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar, l-a pregătit şi l-a instalat în ţară”.

Ministrul de resort a prezentat, în plen, la dezbaterea moţiunii simple pe Agricultură iniţiată de liberali, pe ecranul pe care se afişează numărul de voturi, o expunere pe zile, cu grafice şi acţiuni pe care MADR, cât și celelalte instituţii ale statului le-au întreprins pentru a preveni, a combate şi a eradica PPA.

Petre Daea a spus totodată că nici ţări precum Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi, mai curând, Belgia nu au fost în stare să facă faţă acestei boli.

„Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă! În 2012, acest virus mătura Ucraina toată, acest virus era la 20 km de România. Zâmbetul dumneavoastră de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici în momentul interpretării situaţiei extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm într-un moment extrem de dificil pentru ţară”, le-a transmis Daea parlamentarilor, cu amărăciune în glas.

Acesta a adăugat că disputa iscată de parlamentarii contestatari nu ajută pe nimeni.

„Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi. Iar dacă dumneavoastră credeţi, stimaţi parlamentari, fie că reuşiţi astăzi să zâmbiţi în momentul în care ţara plânge, atunci v-aţi luat voturile pe care le meritaţi, iar eu gândesc cu sufletul şi răspunderea că numai împreună acţionăm când apare o situaţie dificilă. (...) Cred că ar fi o premieră mondială că virusul din România s-a putut combate printr-o moţiune simplă”, a mai precizat Daea.

Într-o declarație publică, liberalul Nechita-Adrian Oros, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, îl compara pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu un real „vector al pestei porcine africane în România”, ca urmare a deficienţelor grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produse de PPA, și solicita atât demisia oficialului guvernamental, cât și pe cea a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu.

„România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România”, preciza Oros într-o conferinţă de presă care a avut loc la Oradea, vineri, 21 septembrie 2018.

Daea nu se teme să dea cu subsemnatul la Parchet: „Voi fi tot timpul unde ţara o cere”

Aflându-se la Palatul Parlamentului cu ocazia moțiunii de cenzură depusă împotriva sa, același Petre Daea a declarat, marţi, 25 septembrie 2018, că se va prezenta la audieri la Parchet în dosarul privind PPA în cazul în care va fi chemat, adăugând că va fi „tot timpul acolo unde ţara o cere”.

„Nu, nu am fost citat, însă ce vă pot spune, pentru că s-au mai pus întrebări pe această temă, în Ministerul Agriculturii a fost solicitat materialul pe care l-am transmis domnului preşedinte ca material de informare privind modul în care am acţionat în această direcţie”, a menționat ministrul Agriculturii. „Evident că mă duc. Mă duc oriunde, pentru că asta înseamnă responsabilitatea unui om - să se ducă acolo unde este chemat şi, evident, că voi fi tot timpul acolo unde ţara o cere”.

Procurorii au constituit la începutul lunii septembrie un dosar privind epidemia de pestă porcină, dispunând începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.

„La Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constituit un dosar penal privind epidemia de pestă porcină, procurorii dispunând începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante, prevăzute de art.355 din Codul penal, şi neglijenţă în serviciu - art. 298 din Codul penal”, informa cu ceva vreme în urmă Parchetul General.

Publicat în România Agricolă

În doar 16 zile calendaristice, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a reușit să autorizeze plăţi în avans în cuantum de 875,25 milioane de euro pentru un număr de 727.214 de fermieri care au depus cereri unice de plată, în timp ce în perioada 16 octombrie 2016 - 6 noiembrie 2017, agenția a autorizat la plată suma de 2,765 miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat de presă al APIA, pentru avansul din subvenție aferent anului de Cerere 2017, nu mai puțin de 604,73 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferenţa de 270,52 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la bugetul de stat.

Tot în acest context, pentru perioada 16 octombrie 2016 - 6 noiembrie 2017, din totalul autorizat de APIA din tot acest interval, 2,488 miliarde de euro au provenit din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola), din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) plus cofinanţare de la BN1 (Bugetul Naţional) şi BN (Bugetul Naţional), respectiv 276,83 milioane de euro ca măsuri de piaţă şi comerţ exterior, ajutoare de stat şi alte reglări de plăţi efectuate pentru campaniile precedente.

Aflat fiind marți, 7 noiembrie 2017, în faţa Comisiilor reunite de Agricultură din Parlament cu ocazia unui bilanţ, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că toţi fermierii din România şi-au primit la timp subvenţiile în acest an, pentru prima dată, datorită ordinului pe care l-a dat la începutul lunii februarie, potrivit căruia toţi fermierii au fost nevoiţi să depună cererile în perioada 1 martie - 15 mai.

„Până pe data de 15 mai, în România în acest an s-au depus toate cererile. Nu am avut un fermier care să rămână în afara evidenţei. Mai mult, au fost depuse şi cereri care au mărit suprafaţa cu drept de subvenţie cu 214.000 de hectare. De la 1 iunie la 1 iulie s-a instituit prin ordin obligativitatea de a face controlul administrativ, de a stabilit eşantioanele şi a transmite la judeţe eşantioanele respective. Aceasta pentru a da posibilitatea ca executarea controlului pe teren să se facă de la 1 iulie la 1 octombrie”, a adăugat ministrul, citat de Agerpres.

Conform datelor prezentate de oficialul guvernamental, spre comparaţie, controlul aferent anilor trecuţi se făcea mult mai târziu, în timpul iernii.

„Cu ani de zile în urmă - cel ce vă vorbeşte vă dă cifre exacte - acest control se făcea iarna. 8.174 de fermieri erau în control pe data de 28 ianuarie 2017, cu zăpada la brâu, căutându-se grâul care a fost recoltat în luna iulie şi pe suprafeţele respective au fost înfiinţate alte culturi. Anacronic, greu de explicat din punct de vedere agronomic, imposibil de a pune ordine în sistem. Motiv pentru care, astăzi, când vorbim, avem posibilitatea să vă informăm că am început plata ca avans de 70% din dreptul cuvenit ca unitate de suprafaţă, s-a început pe data de 16 octombrie la minutul 1, având posibilitatea, pentru că lucrurile erau clarificate prin controale, prin depunerea la timp a cererilor, erau clarificate prin inserarea rapoartelor de control”, a continuat ministrul de resort, precizând că întregul avans se va acorda până la 30 noiembrie, urmând ca plata regulară să înceapă la 1 decembrie.

Publicat în Finantari

Pe lângă adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, Camera Deputaților și-a însușit cu unanimitate de voturi propunerea legislativă Pl-x 798/2015 de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, actul normativ urmând să-și producă efectele în circa un an de zile, potrivit declarațiilor deputatului Petre Daea, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților.

Potrivit spuselor acestuia, este necesară o perioadă de cel puțin jumătate de an pentru armonizarea sistemului de preluare și de valorificare a producției agroalimentare autohtone, respectiv de apariție a normelor metodologice de punere în aplicare a legii.

„A fost un rezultat al muncii comune, care a fost validat astăzi în unanimitate în Parlamentul României”, a declarat pentru Revista Fermierului, Petre Daea. „Sunt niște pași de făcut. Trebuie să apară normele metodologice pentru mecanismul de punere în aplicare a legii. Este o perioadă de pregătire de șase luni de zile care înseamnă o armonizare a sistemului de preluare și de valorificare a producției, într-un cuvânt este o perioadă de pregătire în așa fel încât punerea în operă a actului normativ să se bucure de reuzltate. Ea ar trebui în mod normal să fie aplicabilă în următoarele șase luni de zile, înțelegând că la anul viitor putem beneficia de acest act normativ în deplinătatea lui”.

Conform spuselor sale, la procesul de vot în plen au fost prezenți aproximativ 300 de deputați, adică cvorumul necesar, iar toate forțele politice, toți reprezentanții partidelor au considerat că această lege este necesară României și au votat în consecință.

„Votul unanim grăiește de la sine acest lucru”, a conchis Daea.

LAPAR anunță „victoria” pe pagina sa de socializare

Pe pagina de Facebook a LAPAR, președintele organizației, Laurențiu Baciu, transmite și el că Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a trecut cu brio de Camera Deputaților, ca urmare a protestului care a avut loc ieri în Parcul Izvor.

„Stimați colegi, vă informez că au început să se miște lucrurile, în urma protestului nostru de ieri. Prima victorie importantă pe care o obținem, pe lângă prezența numeroasă la București a fermierilor, astăzi, 8 iunie 2016, Camera Deputaților a adoptat cu unanimitate de voturi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Menționăm că acesta era un punct din lista revendicărilor de ieri, în următoarele zile urmând și soluționarea revendicărilor cu referire la APIA: plăți, întârzieri, cereri etc.”, declară Laurențiu Baciu.

Pro Agro: Votul de astăzi este unul de încredere acordat producătorilor agricoli din România

La rândul său, printr-un comunicat de presă, Federația Națională Pro Agro mulțumește deputaților care au votat pentru adoptarea modificării legii 321/2009 și consideră că votul de astăzi reprezintă un vot de încredere acordat producătorilor agricoli din România și produselor agroalimentare românești.

„Aceasta va crea cadrul legal prin care profitul pe filiera de produs să fie împărțită în mod echitabil pe filiera agroalimentară, încercând să corecteze anumite inechităţi între diferitele verigi, respectiv producție-procesare-comercializare, creșterea volumului de produse românești în rafturile magazinelor, produse pe care consumatorii români le preferă. Încă o dată clasa politică a dat dovadă de maturitate, drept pentru care noi, producătorii agricoli vom avea posibilitatea de a oferi pentru consum mai multe produse românești de calitate prin intermediul lanțului scurt. Este un prim pas făcut pentru ca agricultura românească să fie funcțională”.

Toate modificările cu care proiectul de lege a intrat la vot pot fi vizualizate dând click aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf

Moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii a fost adoptată

Tot astăzi, moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, depusă de PSD-ALDE, a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților. Documentul intitulat „Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada post-decembristă” îndreptată împotriva ministrului Agriculturii a fost inițiată de 84 de parlamentari PSD și ALDE. Deși aceștia cer ca Achim Irimescu să plece din Guvern, o moțiune simplă nu impune, potrivit regulamentului, demisia unui ministru.

Susținătorii declară că „în decursul anilor trecuți, Guvernul Ponta a reușit să aducă agricultura și industria alimentară pe unul dintre primele locuri în economia românească”, iar actualul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, are ca „preocupare zilnică” distrugerea „acestui sistem performant pe care l-a parazitat”.

„Preocuparea zilnică a acestui ministru este de a distruge câte ceva din sistemul performant pe care l-a paralizat, fără a construi absolut nimic. Trecând peste declarațiile halucinante ale domnului Irimescu, prin care a nenorocit fermierii și investitorii români din sectorul alimentar sau uneori au stârnit râsul unei țări întregi, acțiunile și inacțiunile ministrului Irimescu afectează siguranța națională, prin amenințarea securității alimentare a României”, susțin semnatarii moțiunii simple.

Cele două formațiuni politice inițioatoare - PSD și ALDE - susțin că Achim Irimescu trebuie să plece „pentru a nu desființa din economia României întreg sectorul agro-alimentar” și pentru a nu-i transforma pe români în „cerșetorii Europei”, potrivit textului moțiunii.

Initiatorii fac trimitere la „derapajele grave” din agricultură” privind neacordarea plăților directe, blocarea proiectelor de investiții în domeniul irigațiilor, precum și managementul deficitar al Ministerului Agriculturii și instituțiile din subordinea acestuia, susținând că de la actualul ministru au auzit „doar scuze și motivații despre cum nu se poate sau de ce nu se poate să facă treabă”.

„De fapt, pe lângă episoadele halucinante privind declarațiile politice, se observă cert că nu știe ce și cum să facă nimic”, mai susțin semnatarii moțiunii.

Într-o conferință de presă care a avut loc la sediul ALDE în data de 11 mai 2016, Daniel Constantin, vicepreședintele formațiunii politice co-semnatară a moțiunii, declara: „Sunt zeci de mii de fermieri din sectorul zootehnic care n-au primit un euro”, afirmație valabilă inclusiv în prezent.

Mai mult, conform documentului prezentat în conferință, plata SAPS a început pe data de 8 aprilie a.c. (cu fermierii verificați pentru avans în 2015), deși planificarea inițială era pentru 1 februarie 2016.

Nu în ultimul rând, Constantin a afirmat că la data de 15 februarie 2016 nu erau contractate patru dintre cele mai importante module software.

Ministrul Achim Irimescu pare a avea susținerea totală a LAPAR, conform declarațiilor președintelui Laurențiu Baciu: „În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”.

Moțiunea simplă a fost adoptată cu 189 de voturi „pentru” , 11 „împotrivă” și 86 de abțineri, inițiatorii cerând demisia lui Achim Irimescu.

Publicat în Știri interne

Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumește pe retaileri care consideră că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, a declarat pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.

Oficialul AMRCR a recunoscut totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând  situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.

Nici definirea OIPA nu-i mulțumește pe retaileri.

„Întreaga lege i-a nemulțumit pe marii comercianți. Noi chiar aveam un amendament depus care se numește abrogarea Legii 321. Am cerut să facem o nouă lege în care să plecăm de la alte condiții și de la alte premise; nu ne-a auzit nimeni”, a precizat Căpățână. „Cele mai contestate amendamente aduse Legii 321 au fost cele cu 51% (n.r. - prezență la raft a produselor românești), definiția organizațiilor interprofesionale de genul OIPA care, Dumnezeu să mă ierte, n-au ce să caute într-o lege de comercializare a produselor agroalimentare. N-avem cum spune că eu voi negocia vreodată cu vreo OIPA. Noi nu avem organizații profesionale de producători adevărați, darămite interprofesionale”.

În plus, mai apreciază el, parlamentarii din Comisia de resort a Camerei Deputaților nu au solicitat/efectuat un studiu de impact cu privire la efectele generate de nerespectarea amendamentelor aduse Legii 321, efecte care se pot concretiza inclusiv prin suspendarea activității pentru șase luni de zile a retailerului care nu a urmat întocmai condiția prezenței a 51 la sută produse românești la raft.

„Ce facem? Concediem oameni? Ce facem cu marfa? Ce vină are, de pildă, CrisTim că nu am legume de la Vlad Gheorghe tot anul? Eu închid magazinul, concediez oamenii, creăm o problemă socială, creăm o problemă economică legată de TVA, legată de plata taxelor și impozitelor, de bonuri de masă la angajați... Nimeni n-a vrut să vadă dincolo de asta”, a precizat oficialul AMRCR. „Pentru ei (n.r. - parlamentari) n-a contat niciun argument. Primul argument logic ar fi fost următorul: vreau un studiu de impact. Și asta pentru că 51% este discriminatoriu față de ceilalți. Atenție – trăim într-o țară membră a UE. Nu poți spune 51 la sută produse românești la raft, cât am fi noi de români. Mai bine n-o dădeau așa, pentru că există un risc, la un moment dat, să zică cineva: alo, România, păi ce faceți? Îi discriminați pe ceilalți din UE? I-am spus președintelui: gândiți-vă bine când când afirmăm lucruri de genul acesta pentru că este păcat”.

Marii retaileri recunosc (cel puțin deocamdată) că nu știu ce vor face dacă Legea 321 trece de plenul Camerei Deputaților, așa cum este ea în forma actuală. Căpățână ajunge până într-acolo încât să afirme că se dorește plecarea marilor lanțuri de magazine din țara noastră.

„Cred că se dorește plecarea acestor lanțuri din România. (...) Sunt de acord să avem produse românești, dar de ce 51% și nu 88 la sută? Sunt lanțuri de magazine care, în politica lor, lucrează cu firmele de afară. Pe ei nu-i poți obliga printr-o lege. Eu nu vreau să spună cineva că România ar trebui să intre în infrigement”.

La mila Guvernului. Deputații s-au spălat pe mâini precum Pilat din Pont

Potrivit raportului votat marți în Comisia de Agricultură, comercianţii - persoane juridice autorizate, au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, din „lanţul scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Cade ulterior în sarcina Executivului de la București stabilirea prin Hotărâre de Guvern a situațiilor speciale în care nu se poate respecta procentul de 51%, de exemplu în lunile de iarnă când nu există legume și fructe proaspete sau în cazul unei situații excepționale, în care nu se poate găsi suficienta carne proaspătă.

O veste bună dată marilor comercianți este că amendamentul privind închiderea magazinelor în week-end nu a trecut de comisia de resort. Amenzile sunt însă mari pentru continuarea emiterii de facturi în plus către producători, respectiv impunerea unui preţ minim pe piaţă.

„Putem să funcționăm pe acest lanț scurt, dar nu poți să gândești într-o lege toate variabilele care pot apărea și, atunci, lăsăm la libertatea Guvernului să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol privind aprovizionarea pe lanțul scurt", a menționat Nini Săpunaru, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. „Nu închidem magazinele în weekend, acea prevedere din proiect nu s-a discutat, am abandonat acele articole. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preţ minim pe piaţă, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendaţi cu sume între 100.000 - 150.000 de lei şi în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului”.

Tot marți, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a spus că susține proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, în condițiile în care acesta încurajează prezența produselor românești în magazine.

„Susținem această lege, este foarte important să încurajăm prezența produselor românești în magazine. Acum, sigur, că e 51- 52 -50 - 49%, e o chestiune de nuanță. Foarte important este să încurajăm producătorii noștri să se regăsească cât mai mult în hipermarketuri. Este important ca acest act legislativ să nu creeze tensiuni, ci să reglementeze lucrurile în sistem, iar consumatorul și producătorul să nu fie afectați”, a afirmat Irimescu.

Potrivit INS, în anul 2014, contribuția comerțului la formarea și creșterea PIB național a fost de aproximativ 15,8 la sută.

În 2013, conform Anuarului Statistic al României, ediția 2014, magazinele de 10.000 de metri pătrați și peste erau în număr de 69 în România, iar cele până la 120 de metri pătrați erau de 126.771.

Tot în 2013, comerțul modern a reprezentat 53 la sută din totalul celui din România, tendință care s-a menținut și în 2014 – 54 la sută. Trendul ascendent s-a menținut și anul trecut (procentaj de 55%).

În ceea ce privește comercializarea produselor alimentare și nealimentare, din punct de vedere al dispersiei geografice, în București se regăsesc o treime din totalul celor aproximativ 1.600 de magazine moderne.

În anul 2014, la nivelul marilor rețele din cadrul AMRCR existau 1.314 magazine.

În data de 19 aprilie 2016, Legea supermarketurilor a fost aprobată de catre Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor şi urmează să ajungă la vot în plen. Marile magazine ar putea fi obligate să vândă mai multe produse locale, altfel primesc 150.000 de lei amendă.Tot marți s-a discutat și despre etichetarea produselor din carne, dacă acestea trebuie să aibă sau nu trecut pe etichetă procentul de materie primă, dacă provine din România sau din import, dar nu a primit vot favorabil în comisie. Proiectul urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaților, care este decizională. Cel mai devreme, acest vot ar putea fi dat marțea viitoare, urmând ca actul normativ să intre în vigoare la 60 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista