pescuit - REVISTA FERMIERULUI

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Nechita-Adrian Oros, proaspăt instalat ministru al Agriculturii, a anunţat miercuri, 6 noiembrie 2019, că va verifica legalitatea unei proceduri de achiziţie a unui elicopter, în valoare de 35 de milioane de lei, deschisă de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

„Astăzi am descoperit că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter în valoare de 35 de milioane de lei. Urmează să verificăm şi acolo oportunitatea şi legalitatea acestei achiziţii, în condiţiile în care românii mănâncă crap din import, deşi România are 6% din suprafaţă de apă dulce a Europei”, a afirmat șeful MADR.

Premierul Ludovic Orban, prezent și el la Ministerul Agriculturii cu ocazia unei conferințe de presă, a adăugat: „Probabil vrea să construiască heliporturi pe insuliţe între lacuri”.

Potrivit Planului Național pentru Pescuitul la Marea Neagră, ANPA este responsabilă de asigurarea resurselor financiare necesare pentru combustibili, de funcționarea optimă a mijloacelor de transport pe apă și pe uscat, prin planul de buget aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, pentru perioada 2017-2020 sunt prevăzute o serie de proiecte finanțate din fonduri europene, care au ca obiectiv întărirea capacității instituționale a ANPA și implicit îndeplinirea atribuțiilor de colectare date, inspecție și control, eligibile în cadrul FEPAM. Printre acestea, se află și achiziționarea unui elicopter și a unei nave de patrulă, urmând a fi utilizate pentru controlul activităților de pescuit.

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, structură nou-înfiinţată în cadrul ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat, a declarat premierul Viorica Dăncilă, luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării noii facilități.

Șefa Executivului de la București a adăugat că funcționarea Bursei nou-înființate reprezintă, printre altele, eliminarea speculei de pe piața neagră.

„Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala de unde pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este accentul pus pe adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive. Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor de pește la un preț corect, calitate confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră. Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse pescărești cu adevărat tradiționale, pregătite din pește de proveniență locală. Apreciez eforturile coordonate de echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a făcut posibilă operaționalizarea Bursei de Pește de la Tulcea în termenul agreat cu Bruxelles-ul”, a afirmat Dăncilă.

Tot ea a mai spus că Bursa de Pește din Tulcea, așteptată de pescari mai bine de un deceniu, a costat circa șase milioane de euro.

„Bursa de pește din Tulcea este un proiect pe care pescarii îl așteaptă de mai bine de 10 ani. Cu mai bine de un an în urmă, când am preluat responsabilitatea guvernării, împreună cu echipa de miniștri pe care o conduc, proiectul de la Tulcea era unul blocat și puțini mai credeau într-o perspectivă apropiată ca el să devină operațional. Alianța PSD-ALDE s-a angajat să pună în valoare potențialul natural, turistic și economic al Deltei Dunării. Resursa piscicolă bogată din Deltă merită o piață concurențială, cu adevărat funcțională, având în vedere că agricultura și pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30% din populație. Aceste cifre argumentează o dată în plus importanța economică și socială pe care o are noua bursă de pește din Tulcea, un proiect în valoare de aproape șase milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene”, a afirmat prim-ministrul PSD la Tulcea.

În plus, șefa Executivului de la București a precizat că programul va include scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare de profil și pentru acvacultură.

„Avem o viziune integrată cu privire la dezvoltarea acestei zone. Mă bucur să anunț astăzi, la Tulcea, un nou program guvernamental pentru revitalizarea sectorului piscicol, menit să sprijine familiile de pescari şi să încurajeze prelucrarea produselor. Programul guvernamental va include scheme de ajutor de stat pentru acvacultură şi pentru susținerea industriei alimentare de profil”, a completat prim-ministrul.

Nu în ultimul rând, ea l-a rugat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, să formeze de urgență un grup de lucru „în care să fie implicați oamenii care locuiesc aici, pentru că soluțiile trebuie să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit”.

Avanpremieră

Cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388, vineri, 5 aprilie 2018, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, spunea că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț. În plus, ca preambul, acesta anunța că Bursa de Pește era preluată sub umbrela „Unirea” de la ANPA.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni nu vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care avea să fie creat un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, cât şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, nota MADR.

Viorica Dăncilă a fost prezentă, luni, 8 aprilie 2019, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la inaugurarea oficială a Bursei de Peşte din Tulcea, obiectiv de investiţii finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Până la ora închiderii ediției, biroul de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a transmis nicio informație despre evenimentul de la Tulcea, Biroul de presă al Guvernului fiind singurul care a transmis informații și fotografii despre inaugurare.

Publicat în Știri interne

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne

Raportat la marjele înregistrate în 2017, anul trecut, procentajul firmelor din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit radiate este mai mare cu 24,32 puncte, potrivit datelor anunțate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Pe lângă faptul că firmele radiate din domeniile agricultură, silvicultură şi pescuit ocupau primul loc la procentaje în 2018 față de 2017, aceste sectoare de activitate se situau anul trecut pe locul II la radieri, cu un total de 8.434, față de primul loc ocupat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 22.520 firme, cu un plus al marjei de la an la an de 5,29%. Locurile III și IV la firme radiate erau ocupate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 6.647 (minus 0,15%) şi construcţii - 6.578 (plus 0,60%).

Per total, numărul firmelor radiate a scăzut anul trecut cu 2,57%, comparativ cu 2017, ajungând la 80.181 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 13.034 de firme (cu 3,27% mai puţine 2017) şi în judeţele Cluj - 4.024 (plus 11,72%), Timiş - 3.178 (minus 0,38%) şi Iaşi - 3.137 (minus 15,67%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Covasna, respectiv 595, în scădere cu 12,63% faţă de anul anterior, Ialomiţa - 606 (plus 5,03%) şi Călăraşi - 611 (minus 27,95%).

Creşterea cea mai semnificativă a numărului de radieri s-a consemnat în judeţele Giurgiu, de 32,01%, Dâmboviţa, de 28,27%, şi Ilfov, de 22,01%.

În luna decembrie 2018, au fost radiate 7.093 de firme, cele mai multe în Bucureşti - 1.295 şi în judeţele Cluj - 556 şi Ilfov – 311.

Publicat în Ultimele noutati

Conform precizărilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European, țara noastră a închis patru dosare, unul dintre acestea fiind cel care viza practicile comerciale neloiale.

„La această oră sunt patru dosare pe care le-am închis din punctul nostru de vedere, punându-le pe drumul acesta tehnic de prelucrare şi apoi de aprobare. Aici este vorba de practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care vine din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă, dar care acum a trecut prin mâna noastră şi a pornit la Parlament. De asemenea, reglementările privind peştele spadă şi GFCM (n.r. - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) în domeniul piscicol. (...) Iată cum ne putem măsura efortul prin rezultatele pe care le-am obţinut până acum. Vom continua în acelaşi ritm zilnic de muncă, pentru că aici suntem la negocieri, dar grupele noastre de lucru cu experţii sunt la treabă, sunt în trialoguri, fac muncă specifică în acest domeniu şi îşi concentrează eforturile pentru a avea rezultatele pe care ni le-am propus”, a afirmat Daea, citat de Agerpres.

Ministrul român al Agriculturii a adăugat că politica comună în domeniul pescuitului, discutată în comisia de specialitate, a suscitat de asemenea un interes major.

„S-a văzut o preocupare foarte largă, au fost teme specifice, multe, puse în dezbatere, şi am constatat aceeaşi preocupare, aceeaşi grijă de a colabora cât mai repede şi mai bine cu putinţă, pentru că toată lumea se aşteaptă să încheie cât se poate de repede anumite dosare pe care le avem în analiză şi în portofoliul nostru de discuţii, şi la nivelul Consiliului de Miniştri”, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a explicat că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie.

El a menționat, totodată, că preşedinţia română a ConsUE se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

„Aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat cunoştinţă deja că preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri, dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni”, a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

Mai multe despre practicile comerciale neloiale puteți găsi aici:
https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicat în Ultimele noutati

Pentru intervalul iulie - septembrie 2017, intențiile de angajare a forței de muncă în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit sunt cu patru puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul al II-lea al anului în curs și cu doi la sută mai slabe decât în trim. al III-lea 2016, conform celei mai noi ediții a studiului de specialitate ManpowerGroup privind perspectivele necesarului de forță de muncă.

Potrivit documentului citat, piața forței de muncă din sector va fi cel mai probabil „liniștită” în trim. al III-lea, angajatorii raportând o previziune netă de angajare de +1%.

Ca viziune generală, în raport se precizează că 28 la sută dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru.

Pe de altă parte, doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nicio schimbare, ceea ce duce la o previziune netă de angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

„Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă”, a spus Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul al III-lea al anului trecut în șase sectoare de activitate și în patru regiuni.

„Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest”, se mai arată în document.

În schimb, se mai precizează în raportul Manpower, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale.

Cele mai optimiste previziuni din trimestrul al III-lea, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de +20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est, unde previziunea este de +4%.

Publicat în România Agricolă

Angajatorii din sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit anticipează creșteri modeste ale numărului total de angajați, Previziunea Netă de Angajare (PNA) fiind de +8%, potrivit studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă.

Pe de altă parte, ponderea angajatorilor din acest domeniu care intenționează să-și crească numărul de angajați este de 12%, față de media națională de 19 la sută, în timp ce 16 procente din total planifică reduceri de personal.

Situația arată mult mai bine când vine vorba de Argentina, un competitor important al Regiunii Mării Negre când vine vorba de producția agroalimentară. Pentru această țară, ManpowerGroup prognozează cea mai puternică majorare din ultimii cinci ani și ceva, după patru trimestre consecutive de îmbunătățire și pe fondul așteptărilor privind o recoltă de cereale record.

În mod similar, previziunile austriece din sectoarele Producție și Agricultură sunt cele mai puternice din trimestrul IV/2008 până acum și contribuie la îmbunătățirea perspectivelor naționale din Austria la cel mai ridicat nivel raportat din trimestrul lII/2012 până în prezent.

Aproape 20 la sută din cei 625 de angajatori români intervievați prevăd creșteri ale numărului de angajați

În trim. I/2017 se prognozează cea mai puternică piață a forței de muncă din ultimii opt ani, potrivit angajatorilor români, care raportează o Previziune Netă de Angajare de +15% pentru perioada ianuarie – martie 2017, relevă același document citat.

19% dintre cei 625 de angajatori din România intervievați pentru ediția referitoare la trim. I/2017 a Studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă prevăd creșteri ale numărului total de angajați, 13% prevăd reduceri, iar 66% nu anticipează nicio schimbare.

Intențiile de angajare se consolidează atât comparativ cu trimestrul IV, cât și comparativ cu trimestrul I/2016 cu trei, respectiv cinci puncte procentuale.

„Angajatorii au continuat să fie optimiști vreme de mai multe trimestre consecutiv, raportând Previziuni Nete de Angajare din două cifre în ultimele șase trimestre, ceea ce denotă o piață a muncii alertă, de un dinamism susținut. Perspectivele de angajare pentru primul trimestru din 2017 sunt cele mai puternice din istoria studiului în România, ceea ce înseamnă mai multe oportunități pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, dar indică, deopotrivă, o intensificare a competiției pentru angajați, pe o piață care este deja una dintre cele mai afectate de deficitul de talente. Este posibil sa vedem o multiplicare a inițiativelor de formare a competențelor personalului existent și o mobilitate internă sporită a potențialilor angajați, pe măsură ce angajatorii încearcă să găsească un echilibru între planurile lor ambițioase privind forța de muncă și disponibilitatea scăzută a acesteia”, a declarat Corina-Bianca Gonteanu, Director Strategic de Marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

De asemenea, același studiu relevă faptul că aceia care se află în căutarea unui loc de muncă se pot aștepta la un climat favorabil angajărilor în șapte din cele opt regiuni ale țării, în special în regiunea Vest.

Previziunea Netă de Angajare de +22% raportată de angajatorii din regiune este cea mai puternică din ultimii aproape doi ani, îmbunătățindu-se considerabil atât față de trim. IV/2016, cât și față de trim. I/2016, cu 12, respectiv 11 puncte procentuale.

Angajatorii din regiunea Nord-Vest continuă să fie optimiști, Previziunea Netă de Angajare de +16% rămânând stabilă comparativ cu trim. IV/2016 și îmbunătățindu-se în raport cu primul trimestru al lui 2016 cu 4 puncte procentuale.

Angajatorii din regiunea Sud raportează la rândul lor o Previziune Netă de Angajare de +16%, care se îmbunătățește față de trimestrul IV cu 10 puncte procentuale, iar față de primul trimestru din 2016 cu 8 puncte procentuale.

În regiunea Sud-Vest însă, intențiile de angajare slăbesc abrupt comparativ cu trim I/2016, Previziunea Netă de Angajare fiind de -5%, cea mai puțin optimistă și singura negativă din țară, cu 1 punct procentual mai slabă decât în ultimul trimestru și cu 16 puncte procentuale mai slabă decât în intervalul ianuarie - martie 2016.

„Perspectivele de angajare din trim. I/2017 sunt optimiste indiferent de dimensiunea organizației. Încrederea este cel mai larg răspândită printre organizațiile mari, unde Previziunea Netă de Angajare se ridică la +26%, cea mai puternică din ultimii nouă ani (din trim. II/2008). Încrederea crește, atât față de trimestrul anterior, cât și față de 2016, și în rândul angajatorilor din organizațiile micro și al celor din organizațiile mijlocii, care raportează pentru trimestrul I/2017 Previziuni de +10%, respectiv +14%, dar slăbește ușor atât față de trim. IV/2016 cât și față de trim. I/2016 în cazul organizațiilor mici, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de angajare de +6%”, se mai arată în studiu.

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă pentru trimestrul I/2017 a fost realizat prin intervievarea unui eșantion reprezentativ de 625 de angajatori din România.

Toți participanții la acest studiu au răspuns la întrebarea: „Cum anticipați că vor evolua angajările totale din locația dumneavoastră în cele trei luni până la sfârșitul lunii martie 2017, în raport cu trimestrul în curs?”

Publicat în Știri interne

Traularea în exces a fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană (specie de interes economic pentru statele riverane, dar invazivă) crează probleme atât altor specii, cât și mediului, a spus ministrul tehnocrat A.I. în deschiderea celei de-a doua zi a conferinţei privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră care are loc la București.

„România și Bulgaria, la calcan, au o cotă foarte redusă pe an - 43 tone fiecare, dar în afară de calcan, care este o specie de interes economic, pentru că s-a redus foarte mult sursa, avem si șprotul, la care avem o resursă importantă. A apărut și melcul rapană pentru care există interes economic (n.r. - 8.000 tone, plafon stabilit de Ministerul Agriculturii din România), dar trebuie să avem grijă că traularea fundului (n.r. - Mării Negre) crează probleme de mediu și pentru alte specii", a afirmat oficialul guvernamental.

Cele două state membre UE aplică sistemul de cote, dar pentru o dezvoltare durabilă a resurselor la Marea Neagră, toate statele riverane ar trebui să se alinieze la aceste cerințe.

Cea mai mare parte a capturilor din Marea Neagră se încadrează în trei categorii: peşti pelagici, demersali şi anadromi. În fiecare dintre aceste categorii, peste 90 % din volumul capturilor este reprezentat de câteva specii principale. De asemenea, mai multe specii de moluşte sunt capturate în Marea Neagră.

Peştii pelagici, în special tipurile de mici dimensiuni consumatoare de plancton, sunt speciile cele mai abundente din Marea Neagră.

Pentru pescuit, principala specie vizată este hamsia (Engraulis encrasicolus), care, începând din 1970 a reprezentat în mod constant mai mult de jumătate din volumul total al debarcărilor (până la 75 % în 1995). Şprotul (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus mediterraneus), pălămida (Sarda sarda) şi lufarul (Pomatomus saltatrix) sunt peşti pelagici importanţi sub aspectul valorii comerciale. Evoluţia capturilor sugerează redresarea parţială a speciilor pelagice majore după colapsul pescuitului din 1991.

Cele mai importante specii de peşti demersali sunt calcanul (Psetta maxima), bacaliarul (Merlangius merlangus), rechinul (sau câinele de mare Squalus acanthias), barbunul şi barbunul roşu (Mullus barbatus, M. surmuletus), precum şi patru specii din familia Mugilidae. Media capturilor totale pentru aceste specii de peşti demersali s-a diminuat în mod clar după anul 2000.

Speciile anadrome din Marea Neagră includ scrumbia (Alosa pontica) şi trei specii de sturioni (Acipenser gueldenstaedtii, Acipenser stellatus şi Huso huso). În ceea ce priveşte volumul capturilor, peştii anadromi ocupă ultimul loc, dar valoarea lor economică ridicată le asigură un rol important în structura resurselor marine. Stocurile de peşti anadromi constau în principal din populaţiile Dunării. Capturile anuale de peşti anadromi au scăzut semnificativ între anii 1996-2005, comparativ cu perioada precedentă. După capturile reduse din 1999 a urmat o tendinţă de creştere
a capturilor anuale, în special din cauza redresării scrumbiei.

Dintre moluşte, midia (Mytilus galloprovincialis), alte specii de scoici (Chamelea gallina, Tapes spp.) şi melcul de mare (Rapana) au cea mai mare valoare comercială. Primele două categorii sunt capturate în special în Turcia, în timp ce ultima este pescuită în toate ţările de la Marea Neagră. Capturile de moluşte între anii 1996-2005 arată o tendinţă în creştere.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista